1,758 matches
-
de râul Jiu și afleunții acestuia, respectiv afluenții direcți ai Dunării: Bahna, Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan, Desnățui ș.a. În bazinul hidrografic Jiu, resursele subterane teoretice (fără fluviul Dunărea) sunt estimate la 1.035 mil.mc - din care 568 mil.mc provin din surse freatice și 467 mil.mc din surse de adâncime (32,8 mc/s), din care resursele subterane utilizabile sunt de 430 mil.mc. Conform Planului de management actualizat (2021) al bazinului hidrografic Jiu, al IlI-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 175
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
49,35 kmp (ce includ rezervații naturale, științifice și ale biosferei, Situri de protecție specială avifaunistică, situri de importanță comunitară și parcuri naționale, naturale și RAMSAR). În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 8 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 2 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 9 situri de importanță comunitară; ... – Zone sensibile la nutrienți. Zone vulnerabile la nitrați - Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
înmlăștinite și a canalelor. În timpul iernii formațiunile de gheață apar în a doua decadă a lunii noiembrie. Cu toate lucrările ameliorative realizate, caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate în principal din apa freatică. Tabel 8. Localizarea principalelor bazine hidrografice în teritoriul arealului protejat Nr. Unitatea geografică Bazin hidrografic Afluenți 1. Câmpia Sălacea- Roșiori Barcău (cu afluentul Pârâul Sânicolau) De dreapta: -Valea Lacul Cicastău - 1.26 km -Valea Pucioasa - 3.85 km În afara rețelei hidrografice
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Cicastău - 1.26 km -Valea Pucioasa - 3.85 km În afara rețelei hidrografice, destul de săracă în debit și dimensiuni ale cursurilor de apă, apar mai multe zone de înmlăștinire situate în vechile belciuge și meandre ale unor cursuri acum părăsite. Apele freatice Structura deltaică a aluviunilor cuaternare explică particularitățile apelor freatice din această zonă. Pe lângă straturile acvifere cu nivel liber (care caracterizează arealele frecvent inundabile și înmlăștinite așa cum este cazul părții de nord unde se găsește lacul Cicoș) se întâlnesc
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
rețelei hidrografice, destul de săracă în debit și dimensiuni ale cursurilor de apă, apar mai multe zone de înmlăștinire situate în vechile belciuge și meandre ale unor cursuri acum părăsite. Apele freatice Structura deltaică a aluviunilor cuaternare explică particularitățile apelor freatice din această zonă. Pe lângă straturile acvifere cu nivel liber (care caracterizează arealele frecvent inundabile și înmlăștinite așa cum este cazul părții de nord unde se găsește lacul Cicoș) se întâlnesc și stratele acvifere suprafreatice, freatice pe adâncimi restrânse de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
cuaternare explică particularitățile apelor freatice din această zonă. Pe lângă straturile acvifere cu nivel liber (care caracterizează arealele frecvent inundabile și înmlăștinite așa cum este cazul părții de nord unde se găsește lacul Cicoș) se întâlnesc și stratele acvifere suprafreatice, freatice pe adâncimi restrânse de 1-7 m și strate acvifere captive, de adâncime, între 4-5 m. Deși dispun de debite apreciabile, datorită conținutului lor de săruri, sunt ape carbonatate-calcice-magneziene, cu valori ridicate ale durității, astfel că devin nepotabile și agresive pentru
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
un rezultat la hidromorfiei datorate apei din lac. Astfel se extind pe 12.34 ha ceea ce înseamnă 1.66% din întreaga suprafață a ariei protejate. Gleisolurile molice sunt soluri hidromorfe care au luat naștere în condițiile unui surplus permanent de apă freatică condiție ce se realizează ușor în arealul analizat având în vedere nivelul hidrostatic foarte ridicat. Gleisolurile se dezvoltă pe forme de relief joase, slab drenate, așa cum este în acest caz arealul lacului Cicoș, condițiile climatice având un rol redus
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
ridicat. Gleisolurile se dezvoltă pe forme de relief joase, slab drenate, așa cum este în acest caz arealul lacului Cicoș, condițiile climatice având un rol redus în apariția acestui tip de sol. Principalul factor în geneza lor în reprezintă apa freatică, unde poziționarea superficială a nivelurilor piezometrice mențin solul și substratul permanent supraumectat în defavoarea unei circulații optime a aerului. În cazul excesului de apă freatică conținutul de aer (oxigen) este extrem de mic ceea ce favorizează menținerea sub formă redusă
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
redus în apariția acestui tip de sol. Principalul factor în geneza lor în reprezintă apa freatică, unde poziționarea superficială a nivelurilor piezometrice mențin solul și substratul permanent supraumectat în defavoarea unei circulații optime a aerului. În cazul excesului de apă freatică conținutul de aer (oxigen) este extrem de mic ceea ce favorizează menținerea sub formă redusă a compușilor de Fe și Mn, care prin procese pedogenetice pot forma minerale secundare de tipul ferosilicaților cu fier feros de culoare verzui albăstriu, culori
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
mijlocie. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri din specii cu lemn de esență tare, situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioada creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înalțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Aceste păduri formează
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Persoanele fizice sau juridice care deversează ape reziduale în sol/subsol, în rețeaua hidrografică sau în alte zone din sit vor fi notificate în vederea conformării cu reglementările privind evacuarea apelor uzate. În vederea protejării apelor de suprafață și a celor freatice și cu scopul protejării acestora, persoanele fizice și juridice au obligația racordării la rețeaua de canalizare centralizată a UAT Săcueni și / sau utilizarea bazinelor vidanjabile hidroizolate. Articolul 45 (1) Cercetarea științifică în situl ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
regimul termic si cel pluviometric in timpul sezonului de vegetatie favorizeaza dezvoltarea tuturor speciilor forestiere din unitate; ... – inversiunea de temperatura este una dintre caracteristicile termice din zona,ea avand efecte negative asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere,datorita scurtarii perioadei de vegetatie; ... – nivelul apei freatice este afectat negativ,in urma construirii salbei de hidrocentrale de pe raul Olt ,mai ales in anii secetosi; ... – regimul eolian este destul de moderat,dar uneori poate produce pagube mari. ... Acest climat este favorabil dezvoltării principalelor specii forestiere din cuprinsul etajelor de
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
Cursurile de apă au o influență redusă în ceea ce privește regimul hidric al vegetației forestiere, ele străbătând sub 10 % din suprafața unității de producție. Sursa majoră de apă pentru vegetația forestieră o reprezintă cea provenită din precipitații. Nivelul apei freatice este de peste 10 metri, apa din aceste zone fiind practic inutilizabilă. Regimul hidrologic și de umiditate este caracterizat printr-un deficit de umiditate estivală și un ușor plus de umiditate primăvara, cauzat de topirea zăpezilor. Climatologie Caracterizarea climatică a
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
și habitatelor din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor semnificative de apă subterană la nivel freatic. Zonele depresionare în care terenul este impermeabil sau slab permeabil, permit acumularea temporară a apei, aceste zone sunt favorabile speciilor genului Triturus. Rezistența la eroziune a formațiunilor geologice determină condiții de formare a versanților pe care se dezvoltă habitatul 9110
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
exploatare pot avea caracter improvizat și temporar. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Ridicată (R) E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Zonele de exploatare pot avea caracter improvizat și temporar. Aceste exploatări afectează și pânza freatică (duc la scăderea nivelului acesteia), astfel afectând și habitatele acvatice/umede din lunca inundabilă a râului. Procesarea agregatelor minerale determină creșterea turbidității și în general afectarea proprietăților fizico-chimice ale apei. Se impune monitorizarea apelor evacuate. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
a Someșului Mare se schimbă foarte repede, acestea trebuie localizate și oprite în momentul executării lucrărilor de către rangerii administrației. Pe lângă amenda aplicată executantului, acesta va fi obligat la readucerea zonei în starea inițială. Aceste exploatări afectează și pânza freatică (duc la scăderea nivelului acesteia), astfel afectând și habitatele acvatice/umede din lunca inundabilă a râului. Apa evacuată de la nivelul balastierelor nu este decantată suficient, particulele fine din aceasta se depun și sufocă icrele speciilor de pești, dar afectează și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
a Someșului Mare se schimbă foarte repede, acestea trebuie localizate și oprite în momentul executării lucrărilor de către rangerii administrației. Pe lângă amenda aplicată executantului, aceasta va fi obligat la readucerea zonei în starea inițială. Aceste exploatări afectează și pânza freatică (duc la scăderea nivelului acestuia), astfel afectând și habitatele acvatice/umede din lunca inundabilă a râului. Apa evacuată de la nivelul balastierelor nu este decantată suficient, particulele fine din aceasta se depun și sufocă icrele speciilor de pești, dar afectează și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
a Someșului Mare se schimbă foarte repede, acestea trebuie localizate și oprite în momentul executării lucrărilor de către rangerii administrației. Pe lângă amenda aplicată executantului, aceasta va fi obligat la readucerea zonei în starea inițială. Aceste exploatări afectează și pânza freatică (duc la scăderea nivelului aceștia), astfel afectând și habitatele acvatice/umede din lunca inundabilă a râului. Apa evacuată de la nivelul balastierelor nu este decantată suficient, particulele fine din aceasta se depun și sufocă icrele speciilor de pești dar afectează și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine și medii, mai rar elemente de pietriș, cu grosimi
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine și medii, mai rar elemente de pietriș, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
rar elemente de pietriș, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriș (grosimi de 2 - 8 m) și cu frecvențe intercalații argiloase (10 - 13 m). Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare și soluri aluvio - coluviale carbonatate
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
au legătură cu apa identificate au fost grupate în 34 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 2479,35 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 19 situri de importanță comunitară. ... – Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționării României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
în regim natural, principalele cursuri de apă fiind: Tisa, Someș, Vișeu, Someșul Mic, Lăpuș, Iza și Șieu și afluenții acestora. Resursele de apă subterană utilizabile la nivel bazinal sunt estimate la 316 mil. mc, din care 59% provin din surse freatice și 41% din surse de adâncime. Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Someș-Tisa, al III-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 279 corpuri de apă de suprafață și 15 corpuri de apă subterană. Caracterizarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
au legătură cu apa identificate au fost grupate în 38 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 4806.5 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 10 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 2 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 30 situri de importanță comunitară. Totodată au fost aprobate 5 noi situri de importanță comunitară; ... – Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
circa 85-87 mm, se scurge superficial și doar o cantitate mică reprezintă scurgerea subterană - 24-25 mm, conform Sorocovschi, 2009. Permeabilitatea stratelor de nisipuri și gresii din orizontul superior aflate în nordul și vestul Podișului Hârtibaciului, au favorizat formarea unor pânze freatice abundente și, de asemenea, o rețea hidrografică densă asociată - 0,7 - 0,9 km/kmp, conform Șoneriu și Grecu, 1987. ... 2.2.2. Influența hidrografiei asupra speciilor și a habitatelor Situl este dominat de specii și habitate adaptate la condiții de uscăciune, ca o consecință
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]