51,240 matches
-
Singurătatea duce la piept botul umed al înserării/ înainte de căderea soarelui în mare" - Timp ascuns sub aripi de înger), după doar cîteva pagini mecanica construirii secvenelor devine previzibilă, iar cele cîteva cuvinte-obsesie (spaimă, cameleon, șoarece/ șobolan etc.) apar cu o frecvență nejustificată; în loc să încarce cu valoare obsesională (cum era desigur intenția autoarei), ele banalizează în plus. Versurile sună artificial, nefiresc, iar pe post de tensiune descoperim un fel de dramatism adolescentin, în sensul rău (dacă există și unul bun) al cuvîntului
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Rodica Zafiu Demonstrativele ăla și ăsta sînt, cum se știe, intens folosite în vorbirea familiară actuală; cu reguli de uz destul de nuanțate și diferențiate. Frecvența aparițiilor nu pare totuși să producă o ștergere a conotațiilor stilistice și sociolingvistice ale acestor forme: apariția lor într-un text de tip cult sau folosirea în situații de comunicare formală șochează, produce reacții uneori surprinzător de acute. Cu excepția, mai
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
circule ambele, eventual specializîndu-se. În orice caz, nu cred că există vreun motiv special pentru care lingviștii să o recomande pe una sau pe cealaltă. Argumentele pentru a prefera una din cele două sînt împărțite. Putem urmări mai întîi criteriul frecvenței. Se pare că balanța uzului înclină, în română, în favoarea prepoziției pe: observațiile directe sînt confirmate de o cît de rapidă verificare statistică, precum cea pe care am făcut-o chiar în/pe Internet, cu ajutorul unui motor de căutare care identifică
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
un punct încolo, desigur că uzul se automatizează și folosirea unei prepoziții nu implică neapărat formarea unor imagini. Cel puțin deocamdată, alegerea reflectă și opțiuni personale: în ce mă privește, tind să prefer construcția cu în, dar trebuie să admit frecvența superioară a celei cu pe. E posibil ca în română aceasta să cîștige bătălia, poate și datorită tendinței mai vechi, despre care am mai vorbit, de extindere a folosirilor lui pe în limbajul familiar ("pe tren", "pe centru" etc.).
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
care acum se întorcea "liniștit, nepăsător și senin la față", fără a privi în urmă. Destinul pedepsitor se împlinise. Celelalte scrieri (de după 1893) tratînd același motiv, au rămas, cum spuneam, biete producții moarte. Ele interesează azi exegetul numai pentru contemplarea frecvenței motivului junimist (sau numai eminescian) al păturii superpuse în opera lui Slavici. Eșecul trebuie căutat în strădania de a înfățișa - din interior! - oameni și medii nefamiliare scriitorului. Satira e tezistă afară din cale, iar caricatura lumii bune, văzută caragealian, e
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
etc. Cuvîntul face parte din categoria mijloacelor evaluative cu sens foarte general; în cazul dat, sensul global negativ se poate particulariza ca "rău", "prost", "urît" etc. Cuplul antonimic mișto - nasol nu a dispărut, dar marca de actualitate și avantajul de frecvență par să aparțină de cîțiva ani perechii marfă - nașpa. Aceasta e asimetrică din anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
pare a fi dezbaterea constituțională din 1991: aceasta nu a dat naștere unei forme politice cu adevărat noi, ci s-a organizat în jurul națiunii, așa cum fusese definită aceasta de regimul comunist. Constituanta a zămislit un monstru: un naționalism fără națiune". Frecvența conceptului de națiune în Constituția din 1991 este precară (doar două referințe), în vreme ce a conceptului de național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român. Ideea centrală a analizei d-lui Preda este că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
lăsat ca atare erorile de ortografie din original, inclusiv scrierea cu cratimă a conjuncției căci): "în timp ce în unele saptamîni calitatea proocesoarelor fa fi mediocră, fapt ce nu înseamnă că-ci aceste procesoare mai puțin performante, este doar faptul căci ridicarea în frecvență este mult mai redusă de-a fi urcate în frecvență"; "noi am putut remarca în cazul Duronului că-ci plus saptamîna fabricației era ridicată, plus procesorul este apt a fi urcat în frecvență"; "Să știți de asemenea că-ci în urma testelor, Duronul
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
cu cratimă a conjuncției căci): "în timp ce în unele saptamîni calitatea proocesoarelor fa fi mediocră, fapt ce nu înseamnă că-ci aceste procesoare mai puțin performante, este doar faptul căci ridicarea în frecvență este mult mai redusă de-a fi urcate în frecvență"; "noi am putut remarca în cazul Duronului că-ci plus saptamîna fabricației era ridicată, plus procesorul este apt a fi urcat în frecvență"; "Să știți de asemenea că-ci în urma testelor, Duronul 650 Mhz ieșit din saptamîna de producție 26, sa adeverit
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
puțin performante, este doar faptul căci ridicarea în frecvență este mult mai redusă de-a fi urcate în frecvență"; "noi am putut remarca în cazul Duronului că-ci plus saptamîna fabricației era ridicată, plus procesorul este apt a fi urcat în frecvență"; "Să știți de asemenea că-ci în urma testelor, Duronul 650 Mhz ieșit din saptamîna de producție 26, sa adeverit a fi stabil în overclocking"; Unele rumori indicau caci Core de couloare verde fabricate cu ajutorul interconectiunilor în aluminiu"; "dar astăzi știm căci
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
în această privință, nu e explicit acuzator, dar nici cinic-constatativ. Teoria lui este că revoluția ungară din 1956 a fost în mare măsură rodul propagandei anti-comuniste organizate de Europa Liberă. O propagandă care nu avea însă cum să garanteze, prin frecvențele de undă, că nu vor exista victime, sau că guvernul comunist va fi într-adevăr înlăturat. În timpul unor evenimente similare petrecute în acel an, mișcarea poloneză de la Poznan, postul de radio s-a achitat impecabil de misiunea sa ideologică, crede
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
importanță sînt concluziile de parcurs. Evenimentele trăite de ea, fie că au avut cu adevărat conținutul demonic pe care ea li-l atribuie în amintire, fie că au fost 'simple' atrocități familiale cum se întîmplă peste tot și cu o frecvență mai mare decît s-ar crede, sînt de natură să dea de gîndit, și cu siguranță că aceasta a fost intenția primară a autoarei, dacă ținem să descoperim una. Dincolo de asta, cartea permite numeroase lecturi, iar stilul este elegant în
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
este o minciună periculoasă să se mai pretindă, în continuare, că asemenea fenomene sînt izolate. Statistici alcătuite ceva mai tîrziu arată că la fiecare 18 secunde, o femeie este bătută, iar la fiecare 3 minute se produce un viol. De vreme ce frecvența acestor acte de agresiune este atît de mare, judecă Andrea Dworkin, este o ipocrizie periculoasă din partea autorităților să încerce să le prezinte drept fenomene izolate. Aici își are originea lupta scriitoarei cu inerțiile sistemului juridic american. în același timp, frecvența
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
frecvența acestor acte de agresiune este atît de mare, judecă Andrea Dworkin, este o ipocrizie periculoasă din partea autorităților să încerce să le prezinte drept fenomene izolate. Aici își are originea lupta scriitoarei cu inerțiile sistemului juridic american. în același timp, frecvența agresiunilor trebuie să însemne și că bărbații, într-un for interior, consideră că au dreptul să agreseze. Pe ce se întemeiază acest drept și cum este întreținută această convingere masculină? Pe inferioritatea femeii, și prin pornografie, sînt răspunsurile găsite de
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a derivatelor de la toponime sau antroponime în funcție de frecvența lor în uz.) în DEX, nu sînt înregistrate decît formele substantivale regularizate, identice cu adjectivul, deci fără -că, pentru: americană, europeană, germană, lituaniană, palestiniană, indiană; nu apar deloc nici israelian,-ă, nici israeliancă (există izraelit, dar acesta e un cuvînt
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
ori, Doamne ferește, toate cele de mai sus la un loc. Tertium non datur, cum a spus nemuritorul Gambetta! Gheorghe De mai multă vreme, filmată din toate pozițiile, luminată din toate unghiurile, fardată cu toate pudrele, apare pe ecranele invadate de frecvența Pro tv-ului, ascuțită și casantă ca o lamă Sputnik, fața cvasibărbierită a lui Andrei Gheorghe. Dotată cu una pereche buze tivite, animate sec, din cînd în cînd, doar atît cît este necesar pentru dezvelirea mușcăturii, cu una pereche priviri voltaice
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
1). Valorile diferitelor construcții vor fi desigur analizate și descrise cît mai pertinent de lingviști; oricum, prezumtivul rămâne un instrument comod, care accentuează dubiul și exprimă poziția epistemică a vorbitorului cu mare economie de mijloace. Prin extinderea oralității în scris frecvența sa nu face decît să sporească.
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
or la Cannes (Altman în 1970 cu Mash, Coen-ii în 1991 cu Barton Fink, intermediați de Schatzberg, Coppola - de două ori, Scorsese, Fosse, Soderberg, Lynch). Perseverența decanului de vîrstă (tocmai a intrat în al patrulea sfert al propriului secol) și frecvența neslăbită a junilor maturizați (mediu cvadragenari) întrețin imaginea unei curse contra-cronometru care rămîne pasionantă, în ciuda variațiilor de tonus, cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
termina, considerat fiind "un element reacționar" ce se opunea sensului pe care îl căpătase istoria. Mai apoi corector la Ed. Științifică, prin 1955-'56, într-o perioadă de relaxare politică, este reprimit la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, la cursurile fără frecvență. Îl reîntîlnim în următorii ani în redacția Fundațiilor Regale și la revista Luceafărul. Publică volumele de versuri Poemii și Navigând, navigând, un volum de nuvele Palatul de toamnă, studii despre Tudor Arghezi și Mateiu Caragiale, în timp ce colaborează la revistele România
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
extindere asemănătoare poate fi urmărită și în cazul prepoziției la - al cărei specific colocvial se manifestă mai ales prin apariția în construcții modale. Valorile obișnuite și cele mai numeroase ale prepoziției la sînt cele spațiale; le urmează ca importanță și frecvență cele temporale, precum și cele abstracte, cu sens derivat din plasarea spațială sau temporală: în primul rînd exprimarea ocaziei sau a scopului, dar și a relației sau a instrumentului. Construcțiile modale cu prepoziția la sînt totuși destul de puține. Unele au fost
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
Rodica Zafiu Frecvență cu care apare cuvîntul autohton în publicațiile românești actuale ar putea să-l mire, ba chiar să-l îngrijoreze, pe cititorul care ar porni de la definiția din DEX - "care s-a format și s-a dezvoltat pe teritoriul unde trăiește
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
Rodica Zafiu Vorbeam săptămâna trecută de răspîndirea formulei "nea Gheorghe" pentru a desemna "omul de pe stradă", "românul mediu"; această evoluție poate fi confruntată cu unele date despre frecvența actuală a numelui Gheorghe. în lipsa unor informații complete, științifice, aduse la zi, instrumentul aflat la îndemîna oricui pentru un minimum de statistică onomastică e, desigur, Cartea de telefon. Investigațiile pe baza acesteia au însă o relevanță limitată: numele înscrise nu
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
punctele de vedere, presupunînd mai ales o selecție socială și de vîrstă; condițiile speciale ale rețelei telefonice românești (dificultatea instalării unui post nou) au accentuat aceste limitări. Totuși, "listele de abonați" pot indica, cel puțin în linii mari, raporturile de frecvență dintre diferite nume, după cum pot și confirma existența unor inovații onomastice; cercetătorul are deci dreptul de a le folosi, cu condiția de a arăta prudență în formularea concluziilor. De fapt, operația numărării răbdătoare putea fi folosită pînă acum, în limitele
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
-l condamnă pe erou la o tăcere definitivă. Însă tăcerea e sinonimă cu moartea, cu resemnarea, dând naștere unui acut sentiment de culpabilitate: "Toți suntem vinovați pentru totul (...). Nimeni nu e nevinovat: toți suntem martori și acuzați în același timp". Frecvența elementelor triviale și scatologice (scena confruntării "vespasiene" dintre Tutilă I și Carasurduc) nu exprimă exuberanța și vitalitatea, ca la Rabelais, ci denotă abjecția și decăderea ființei umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
bine strategiile discursive ale unei orientări atît de periculoase, cred că trebuie studiat mai amănunțit, din perspectivă sociolingvistică, pragmatică, psihologică, spațiul acordat prin tradiție limbajului violent în societatea românească. Caracteristic mi se pare în acest domeniu raportul paradoxal dintre o frecvență mare a actului agresiv în uzul vorbit (insulte, imprecații, termeni vulgari) și o cenzură puternică care îi împiedică apariția în spații "oficiale". Există un contrast evident între mulțimea banalizată a înjurăturilor și a cuvintelor grele din experiența cotidiană și sistematica
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]