526 matches
-
aveau sarcina de a asigura locația Deșert One pînă la încheierea aprovizionării cu combustibil a elicopterelor și abandonarea bazei. "Task Force 70", constituită din două grupuri navale de bătălie cu portavioanele "USS Coral Șea" și "USS Nimitz", precum distrugători și fregate, se află în Golful Oman. La ora 19.05 opt elicoptere grele de transport "RH-53D Șea Stallion" au decolat de pe platforma portavionului "USS Nimitz" și au zburat și ele spre nord, spre coasta iraniană, având același țel că și cele
Operația Eagle Claw () [Corola-website/Science/315025_a_316354]
-
blindat pentru trupe de către Regimentul I canadian de transportoare blindate. În Canda au fost produse aproximativ 14.000 de aparate de zbor, inclusiv bombardiere Lancaster și Mosquito. De asemenea, șantierele navale canadiene au lansat la apă vase militare precum distrugătoare, fregate, corverte și aproximativ 350 de vase comerciale. Canda și-a adus o contribuție foarte importantă la victoria Aliaților prin producția metalurgică: ea a asigurat jumătate din necesarul de aluminiu și 90% din cel de nichel. Între momentul capitulării Franței din
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
XVI-lea. Permisia a fost obținută și, la 30 mai 1843, la Neapole a avut loc o căsătorie prin procură; Pedro a fost reprezentat de fratele miresei sale, Prințul Leopold, Conte de Siracuza. O mică flotă braziliană compusă dintr-o fregată și două corvete a plecat în cele Două Sicilii la 3 martie 1843 pentru a o escorta pe noua împărăteasă a Braziliei. Escadronul brazilian însoțit de o divizie navală napolitană a revenit la Rio de Janeiro cu Teresa Cristina la
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
3 al Regimentului Regal Australian (3 RAR), ambele fiind staționate în Japonia ca parte a "Forțelor de Ocupație Britanice ale Commonwealthului" (BCOF). În plus, Australia a furnizat majoritatea aprovizionării și a personalului auxiliar pentru "Forțele Britanice ale Commonwealthului din Coreea". Fregata "Shoalhaven" a RAN și distrugătorul HMAS "Bataan" au fost de asemenea angajate în război iar mai târziu s-a alăturat și portavionul ușor HMAS "Sydney" acestor forțe. Totuși, până la sosirea 3 RAR în Pusan la 28 septembrie, armata nord coreeană
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
mod tradițional, RAN a selectat oferta pe baza asemănărilor de proiectare cu cele ale Marinei Regale britanice. HMAS "Perth" și HMAS "Hobart" s-au alăturat flotei în 1965, urmate de HMAS "Brisbane" în 1967. Alte proiecte prevedeau construcția a șase fregate de escortă de clasă "River", modificarea și conversia portavionului HMAS "Melbourne" în rol antisubmarin, achiziționarea a zece elicoptere Wessex și cumpărarea a șase submarine de clasă six "Oberon". RAAF a preluat primul avion Mirage în 1967, echipând Escadrilele 3, 75
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
din Kuweit. Doar o mică parte a personalului ADF a fost parte combatantă, în urma unui schimb de soldați cu unitățile americană și britanică iar dintre aceștia câțiva au fost decorați ulterior pentru acțiunile lor. În urma războiului, Marina a trimis o fregată (înlocuită periodic) în Golful Persic și Marea Roșie pentru a veghea la respectarea sancțiunilor care continuă să fie aplicate Irakului. Începând din 1980, guvernul australian a avut o tendință crescătoare de a solicita ADF să contribuie cu trupe în misiuni de
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
din nou de la mijlocul anului 2005 în lupta împotriva talibanilor. Cu timpul, contribuția australiană a crescut prin implicarea adițională de trupe terestre începând cu 2006, pentru a conferi securitate, reconstrucție și pregătire Armatei Naționale Afghane. Australia a mai deplasat o fregată, două avioane de recunoaștere AP-3 Orion și trei avioane de transport C-130 Hercules pentru operațiunile internaționale din Golful Persic și Oceanul Indian începând cu 2001, sprijinind ambele operațiuni - cea din Afghanistan și cea din Irak cu numele "Operațiunea Catalyst". Un
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
de sprijin rapid dar sunt localizați în afara Afghanistanului. Detașamente de aeronave de patrulare maritimă și transport continuă să sprijine operațiunile din Irak și Afghanistan, cu baza în Tabăra Mirage de la Baza Aeriană Minhad din Emiratele Arabe Unite. Mai este inclusă și o fregată a RAN dislocată în Marea Arabiei și Golful Aden în acțiuni împotriva pirateriei și la vegherea respectării interdicțiilor. Până în septembrie 2010, pierderile australiene se cifrează la 21 soldați uciși și 149 răniți, în vreme ce alți australieni au murit sevind în în
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
elemente de aviație și unități navale. Trupele proveneau din Regimentul Serviciului Special Aerian Australian (SASR) și 4 RAR, un detasament echipat cu elicoptere CH-47 Chinook și un număr de alte unități speciale. RAN a deplasat vasul amfibie HMAS Kanimbla și fregatele HMAS Darwin și HMAS Anzac iar RAAF a desfășurat 14 avioane F/A-18 Hornet din Escadra 75, un număr de avioane AP3-C Orion și C-130 Hercules. Notabil este faptul ca Grupul Operativ Special Australian a fost unul din
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
autoritate al provinciei Al Muthanna controlului irakian. Trupele au atins nivelul de 1.400 de soldați în mai 2007 incluzând personalul OBG(W) din sudul Irakului, Detașamentul de Securitate din Bagdad și Echipa de Instrucție a Armatei Australiene - Irak. O fregată a RAN a avut baza în nordul Golfului Persic în vreme ce logistica RAAF includea avioane C-130H Hercules și AP-3C. În urma alegerii noului guvern liberal al primului ministru Kevin Rudd de la sfârșitul anului 2007, majoritatea acestor forțe au fost retrase până la mijlocul
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
înaintat pe Farragut la gradul de viceamiral. După război, el a fost promovat apoi la gradul de amiral la 25 iulie 1866. Ultima sa misiune activă a fost la comanda Escadrilei Europene între 1867 și 1868, a cărei navă-amiral era fregata cu aburi USS "Franklin". Farragut nu a fost niciodată trecut în rezervă, o onoare acordată doar altor șase ofițeri ai Marinei SUA. Farragut a murit la șaizeci și nouă de ani la Portsmouth, New Hampshire, de un atac cerebral suferit
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
amenințată de o flotă ce transporta soldați francezi veniți pentru a susține Armata Continentală. Comandantul britanic, căpitanul John Brisbane, a hotărât să blocheze portul Newport scufundând vasele de prisos aflate în preajmă. Între 3 și 6 august, o flotă de fregate și nave de transport ale Marinei Regale, printre care și "Lord Sandwich", au fost scufundate în diferite puncte ale golfului Narragansett. Proprietarii vaselor scufundate au fost despăgubiți de Amiralitate. Evaluarea de către Amiralitate a vasului scufundat a punctat specificațiile navei "Lord
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
mai 1858 în Santa Ana, Departamento Paso de los Libres, Argentina) a fost un naturalist (botanist) francez. a fost fiul medicului Simon-Jacques Goujaud-Bonpland și al Margueritei Olive Goujaud-Bonpland, născută de la Coste. În 1793 Aimé pornește pe Atlantic la bordul unei fregate care purta război contra Angliei. Între anii 1799 - 1804 studiază medicina în Paris și pornește în călătorie de explorare în Spania și America împreună cu geograful german Alexander von Humboldt. În acestă expediție de cercetare cei doi se sprijină reciproc. Astfel
Aimé Bonpland () [Corola-website/Science/321847_a_323176]
-
narval uriaș, care străpunge corăbiile cu molarii. În calitatea sa de cercetător marin, în anul 1867 Aronnax este invitat de guvernul american să clarifice aceste fenomene. Împreună cu servitorul său, Conseil, un om calm și liniștit, Aronnax se urcă la bordul fregatei "Abraham Lincoln". După săptămâni de căutare în Pacificul de Nord, Aronnax își atinge obiectivul. În timpul urmăririi, Aronnax, slujitorul Conseil și canadian Ned Land sunt duși în largul mării. În cele din urmă găsesc o suprafață de sprijin, care se dovedește
Douăzeci de mii de leghe sub mări () [Corola-website/Science/316398_a_317727]
-
traseele marcate la majoritatea siturilor și toți trebuie să fie acompaniați de un ghid antrenat. Multe drumuri se țes prin coloniile de cuibărit ale păsărilor marine, ca pescărușul cu picioare albastre, specia de cormoran care nu zboară specifică arhipelagului sau fregate. Turiștii fac adesea greșeala de a speria păsările în încercarea de a se apropia mai mult, făcându-le să zboare din cuiburi, lăsând ouă sau pui expuși. Un pui de pescăruș abia ieșit din ou va muri în aproximativ 30
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
un paradis tropical. Golful Academiei, localizat în fața orașului, este un port extrem de ocupat, plin de vase de croazieră, yachturi private și bărci de pescuit locale. Acest golf este un loc excelent de observare a pelicanilor maro, rândunicilor aurii, iguanelor marine, fregatelor, leilor de mare și a unui număr foarte mare de pescăruți cu picioare albastre. Este important de notat că apa potabilă este un lux aici pe insulă și în oraș. Localnicii practică conservarea apei și colectează apa de ploaie din
Puerto Ayora () [Corola-website/Science/316441_a_317770]
-
dintre Caroline Matilda și Christian s-a încheiat prin divorț în aprilie 1772. După divorț, Struensee și complicele său Enevold Brandt au fost executați la 28 aprilie 1772. La 28 mai 1772, Caroline Matilda a fost deportată la bordul unei fregate britanice la Celle, cu reședința la Castelul Celle de pe teritoriul german de Hanovra al fratelui ei. Nu și-a mai văzut niciodată copii. La Celle, ea a fost cunoscută pentru caritate ei față de copiii săraci și orfani. De asemenea, s-
Caroline Matilda de Wales () [Corola-website/Science/316484_a_317813]
-
militar este de producție franceză, cum ar fi: avionul de vânătoare Rafale, Portavionul Charles de Gaulle, rachetele Exocet și tancul Leclerc. Cu toate că Franța s-a retras din proiectul Eurofighter aceasta investește în numeroase proiecte europene cum ar fi Eurocopter Tiger, Fregate multifuncționale, demonstratorul UCAV nEUROn și avionul Airbus A400M. Franța este una dintre țările recunoscute oficial ca „State posesoare de arme nucleare” prin Tratatul de neproliferare nucleară, cu 350 ogive nucleare fiind a treia putere nucleară. Împreună cu armata Regatului Unit, armata
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
Regele Ferdinand (F-221) (fostă HMS Coventry (F98)) este o fregată din clasa 22 (denumită și Broadsword) și actuala navă-amiral a Marinei Militare Române. Înainte de a fi vândută României, HMS "Coventry" (F-98) aparținea Marinei Regatului Unit. Inițial fregata trebuia numită "Boadicea" dar a fost botezată "Coventry" în onoarea lui HMS "Coventry
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
Regele Ferdinand (F-221) (fostă HMS Coventry (F98)) este o fregată din clasa 22 (denumită și Broadsword) și actuala navă-amiral a Marinei Militare Române. Înainte de a fi vândută României, HMS "Coventry" (F-98) aparținea Marinei Regatului Unit. Inițial fregata trebuia numită "Boadicea" dar a fost botezată "Coventry" în onoarea lui HMS "Coventry" (D-118), un distrugător din clasa 42 scufundat în Războiul Malvinelor. Nava a fost cumpărată de la Regatul Unit de Marina Română, pe 14 ianuarie 2003, și redenumită
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
în onoarea lui HMS "Coventry" (D-118), un distrugător din clasa 42 scufundat în Războiul Malvinelor. Nava a fost cumpărată de la Regatul Unit de Marina Română, pe 14 ianuarie 2003, și redenumită "Regele Ferdinand" după regele Ferdinand I al României. Fregata a fost predată României pe 19 august 2004 și a fost supusă imediat probelor pe mare. "Regele Ferdinand" a fost recepționată de Marina Militară Română pe 9 septembrie 2004. În acea perioadă au existat controverse privind prețul la care a
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
predată României pe 19 august 2004 și a fost supusă imediat probelor pe mare. "Regele Ferdinand" a fost recepționată de Marina Militară Română pe 9 septembrie 2004. În acea perioadă au existat controverse privind prețul la care a fost cumpărată fregata. Comandantul fregatei "Regele Ferdinand" este, din 2009, comandorul Mihai Panait. Fregata "Regele Ferdinand" este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Regele Ferdinand, intrat în serviciu la 07.09.1930. În schimbul a 116 milioane lire sterline (134 milioane euro), Guvernul Adrian Năstase a achiziționat
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
pe 19 august 2004 și a fost supusă imediat probelor pe mare. "Regele Ferdinand" a fost recepționată de Marina Militară Română pe 9 septembrie 2004. În acea perioadă au existat controverse privind prețul la care a fost cumpărată fregata. Comandantul fregatei "Regele Ferdinand" este, din 2009, comandorul Mihai Panait. Fregata "Regele Ferdinand" este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Regele Ferdinand, intrat în serviciu la 07.09.1930. În schimbul a 116 milioane lire sterline (134 milioane euro), Guvernul Adrian Năstase a achiziționat, la 14
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
probelor pe mare. "Regele Ferdinand" a fost recepționată de Marina Militară Română pe 9 septembrie 2004. În acea perioadă au existat controverse privind prețul la care a fost cumpărată fregata. Comandantul fregatei "Regele Ferdinand" este, din 2009, comandorul Mihai Panait. Fregata "Regele Ferdinand" este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Regele Ferdinand, intrat în serviciu la 07.09.1930. În schimbul a 116 milioane lire sterline (134 milioane euro), Guvernul Adrian Năstase a achiziționat, la 14 ianuarie 2003, două fregate datând din 1986, pe care
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
din 2009, comandorul Mihai Panait. Fregata "Regele Ferdinand" este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Regele Ferdinand, intrat în serviciu la 07.09.1930. În schimbul a 116 milioane lire sterline (134 milioane euro), Guvernul Adrian Năstase a achiziționat, la 14 ianuarie 2003, două fregate datând din 1986, pe care Londra le scosese din uz în 2002. Începând cu 1997, Flota militară a Regatului Unit s-a redus de la 137 la 99 de nave, număr calculat de conservatorul Liam Fox pentru The Daily Mail, iar
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]