1,352 matches
-
-ți tulpină / durere să nu simtă / când eu te smulg / să nu rămână plânsă...” (“De-ai fi...”), încăpățânându-se să spere că într-o zi...” Eu trupul ți-l dezmierd în taină / Necunoscut, fermecător, / Descoperindu-l pur sub haină / Cum freamătă cuprins de dor. // Te simt și te cunosc, cu gândul / Te recunosc cu ochii-nchiși / Să pot, la Domnul vin, rugându-l, / Să te admir cu ei deschiși!” (“Să pot...”); dorul doare, apasă, strivește gândul și închipuirile curg ... „Când am
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
dintr-un somn lung, a privit împrejurul ei, și totul i se părea schimbat. Pe buze mai purta încă... mireasma delicată a unui sărut. Neștiind ce-i cu ea, s-a privit în oglinda lacului, iar pădurea a început a fremăta și un glas duios de fluier se auzea în depărtări... Viața și-a continuat cursul normal, dar Dochia nu știa ce se întâmplă cu trupul ei, care se schimba... din zi în zi. La 9 luni de la întâmplarea cu Ceața
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > TEMNIȚA CĂLIMĂRII Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Noaptea, pasăre de pradă lacomă și hrăpăreață, Aripi negre a întins și freamătă pământul tot, Prins în menghină de întuneric nu mai face față Umbrelor ce-au biruit lumina. Nou-născutele cuvinte s-au umplut de întuneric Și orbecăiesc nebune prin al minții cosmos fad; Pete de cerneală vinovate mă privesc isteric: Unde-i
TEMNIŢA CĂLIMĂRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352190_a_353519]
-
că altfel nu se poate..., îndrăzni plutonierul Vijelie, cu glas pierdut undeva pe canapeaua mașinii... Noi vom fi în misiune și alții se vor bucura de darul nostru... - Ptiu, drace! Nu așa am gândit eu, îl întrerupse Furtună, total nemulțumit, fremătând de mânie și de neputință. Poate vă vine vreo idee, că de aia am pus problema în discuție... Liniște deplină. S-a dat ordinul de patrulare pe itinerariul prevăzut în planul de muncă al patrulei pentru ziua în curs și
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
prag și se îndreptă spre patul generos din dormitor. După ce o așeză cu grijă, de parcă ar fi așternut o ofrandă Zeiței Iubirii, se întinse lângă ea, răgaz în care încerca parcă să-și armonizeze pulsul cu al femeii dorite, ce fremăta lângă el. După câteva zeci de secunde, ea s-a ridicat, a desfăcut patul și s-a ghemuit jucăușă sub cearșaf, așteptând. A intrat și el, la fel. Adăpostiți de pânza albă, au continuat joaca, prilej ideal de a se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
rugi de floare Mereu să scriem vers, precum Emin, Și din oglinzi să ne-ntrupăm Fecioare. (7) Ion VANGHELE: TREC PĂSĂRI ÎMBUFNATE SCUTURÂND Trec păsări îmbufnate scuturând Din aripi minunatele clepsidre De clipe coapte timpul se deschide În inimile noastre fremătând. Mai mormăim înverșunat ca ursul Când gustul mierii vieții nu ne place Atâtea flori prind dorul a-l desface Și viața își urmează plânsă cursul. Trec păsările peste-un ochi de apă Ca niște fluturi galeș dormitând În aerul retoric
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
-nrourată ce-mi răcorea piciorul! / Eram pe-atunci decât o copiliță / Ce nu știa ce-i grija și ce-i dorul. / În cămășuța de bumbac ‘nălbit / Ce mi-o strângeam pe lângă trupul crud, / Mă așezam pe-un bulgăr înverzit, / Grădina fremătând să o aud”. Alături de imaginea copilei alergând printre pomii înfloriți, poeta vede și chipul mamei care-i cânta cu un glas neasemuit. Dorul “de pe-acasă” o cheamă stăruitor: “Să-alerg desculță iar, prin lunci, / Să mai petrec o noapte-n
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ÎȚI SIMT TRUPUL... Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îți simt trupul iubito cum freamătă sub mine asemeni valului mării sub briza de vânt. Și trupul meu cântă asemeni harpei sub mâna ta. Tu te lași pradă trupului meu precum vioara freneticului arcuș, iubirea ne-nvăluie și dulcea dorință trezește în noi uimitoare plăceri... E vraja
ÎŢI SIMT TRUPUL... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356492_a_357821]
-
PESTE MUNȚI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 13 Octombrie 2011. A început să ningă peste Munți, Se încovoaie brazii de lumină, Acolo sus te-așteaptă să-i asculți Cum freamătă sub liniștea virgină... Nu ai nevoie de cuvinte-acum, În Ruga mea nimic să nu te doară, Ce fericit mi-e sufletul pe drum Urcând mereu, până se face seară! Prin troiene s-alergăm desculți, Să fii zăpada mea, eu știu
A ÎNCEPUT SĂ NINGĂ PESTE MUNŢI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356483_a_357812]
-
cu situația în care mă aflam. Miruna se mișca elegant. După câteva ezitări, pașii ni s-au acordat la aceeași rezonanță și nimic nu a mai făcut-o să greșească. Muzica era tulburătoare, parcă ne unea sufletele singuratice. Trupul ei fremăta la atingerea genunchilor mei, iar mâna cu care o țineam de talie îi simțea unduirea fără cusur, în ritmul muzicii. Se mișca lin, iar dacă încercam niște artificii și dansam tangoul în pași mai alerți, corpul ei răspundea foarte bine
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
că trebuie să fiu foarte atentă în viață, formându-mi raționamente încă din copilărie iar de la tata, am învățat să fiu veselă chiar și atunci când aș vrea să plâng”. Minunea răsăritului sau a apusului și darul imensității de apă ce freamătă cântece de iubire, de bucurie, de căutare, necesitatea de a spune, de a vorbi, s-a întrupat pentru Gabriela Petcu într-o lume a cuvintelor, a culorilor și a dragostei. Aceasta îndrăgește cel mai mult cuvântul bun și frumos, culoarea
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - satul de amurg, în târziu, pe Mal de Ocean cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, visător că lupul argintiu ori ultimul han - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant, o, clipa-nstelată a fratelui Petre ori a
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356077_a_357406]
-
după fix 40 de minunte, în micuțul port, Marina Grande, pe malul celebrei insule. Intrăm în vârtejul cunoscut al circuitului turistic, deși eram, ca de obicei, incognito. Ne-am obișnuit, însă, cu locurile invadate de turiști. Unde vezi o coadă fremătând te postezi la ea. Metehne comuniste!?! În ciuda mărimii, suntem preluați în mai puțin de 10 minute de vagonetele funicularului și depuși în partea de sus a insulei, la Anacapri. Capra Anei! Nu prea mai sunt caprine, dar asta e o
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
și se destindeau într-o armonie desăvârșită, netulburate de lămpile ce rămăseseră în funcțiune și făceau să strălucească pe piele broboane de sudoare fierbinte ce se alergau din ce în ce mai repede. Când finalizarea s-a realizat simultan, Gabi se găsea deasupra, triumfătoare, fremătând încă cu ochii închiși și cu mâinile-i mici peste mâinile lui care-i acopereau sânii frumoși ce se lăsaseră frământați și sărutați de gura lui fierbinte. Oftând a plăcere și ușurare, fără să-și schimbe poziția, a deschis ochii
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TEMPORA, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Tempora E mult de-atunci, se-nvolburară anii ... Nostalgic fremătară lung platanii, Trecu un secol, ori poate mai mult Cu iureșul năvalnic și tumult? Strigam de se-auzea la șapte case, Când soneria nu se inventase. În geamuri aruncam cu pietricele - Clipeau pe cer puzderie de stele. Și s-au
TEMPORA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355450_a_356779]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUFLET-PERECHE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Freamătă-n cădere, Frunza de arțar, Blestemând cu-asprime Asprul vânt hoinar. Mână-n mână, tăcuți Pășim pe-al frunzelor covor, Hipnotizați De idealul din noi. Căderea frunzei, E țipătul mut, Al trăirilor noastre Dincolo de barierele Timpului și al spațiului. Freamătă
SUFLET-PERECHE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356902_a_358231]
-
Freamătă-n cădere, Frunza de arțar, Blestemând cu-asprime Asprul vânt hoinar. Mână-n mână, tăcuți Pășim pe-al frunzelor covor, Hipnotizați De idealul din noi. Căderea frunzei, E țipătul mut, Al trăirilor noastre Dincolo de barierele Timpului și al spațiului. Freamătă frunzele, se scutură, Spălate de lacrimile ploii. Strigătul lor din urmă, Inimile ne străpunge. Ne plimbăm, Amețiți de visul din noi- Căutarea sufletului-pereche. Chemarea inimii A străpuns Întreg Universul. Ani - lumină a parcurs În așteptarea regăsirii... Referință Bibliografică: Suflet-pereche / Floarea
SUFLET-PERECHE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356902_a_358231]
-
Oamenii nu prea suportă recunoștința, amintirea propriei fapte ticăloase ( iartă-i, Doamne), ca și lacrimile altcuiva. Idiotul din Xeenemunde, o povestire de Nesvadba, oho! Un vânt umed și rece bătea dinspre mare, ducând în stepă melodia visătoare a valurilor care fremătau de-a lungul țărmului și foșnetul tufișurilor din apropiere. ...Umblă și privește în jurul tău, iar când te-ai săturat de privit, culcă-te și mori( Maxim Gorki). -------------------------------------------------------------------------------- Referință Bibliografică: Băiete, acum ești matur / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]
-
în firea ei - puteri nebănuite se-ascund sub fruntea-ți unsa cu mir de taină sfậntă, de-ntậiul dintre zei - lumină din lumina mă-nvăluie, din zori, pe rug și simt cum ma străbate fiorul din cuvậnt, cum liniștea mă soarbe, cum freamătă iubirea, și, de-oi muri, vreodată, le-oi cerne pe pămậnt - privesc cu luare-aminte alesu-ți trup și văd cum<< viul lampadar >> coboară din icoana, cum razele-i albastre se scurg pe mine ploaie, cum vindeca păcatul și cea din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
să cred în firea ei -puteri nebănuite se-ascund sub fruntea-ți unsăcu mir de taină sfậntă, de-ntậiul dintre zei -lumină din lumina mă-nvăluie, din zori, pe rugși simt cum ma străbate fiorul din cuvậnt,cum liniștea mă soarbe, cum freamătă iubirea,si, de-oi muri, vreodată, le-oi cerne pe pămậnt -privesc cu luare-aminte alesu-ți trup și vădcum<< viul lampadar >> coboară din icoana,cum razele-i albastre se scurg pe mine ploaie,cum vindeca păcatul și cea din urmă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
într-un moment revelator) - fructul misterios al creației. “ Petale de flori au căzut secerate, / în ochii-mi luceferi izvoare-au secat / și lacrima ta s-a-nfrățit cu abisul”/ .... ( Petale de flori au căzut peste lume...) Iubirea este un “tărâm” care cheamă, freamătă ca un stup de albine... gata oricând a-și lua tributul, lăsând în urmă tristețea florilor. Vaste, inepuizabile sunt posibilitățile poetei în exploatarea registrului simbolic. Nu lipsesc din volum teme ca: tristețea, iubirea, melancolia, deznădejdea, dorul.... “ Mă mistuie gândul și
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SUNT FRUNZA TOAMNEI... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 594 din 16 august 2012 Toate Articolele Autorului sunt frunza toamnei ce freamătă în ram, bolnavă de brume, bătută de vânt, trecător ca și ea prin vreme eram, rătăcind între cer și pământ. nu știu dacă frunza e vie sau moartă, din creanga bătrână, firavă, și nu știu vântul unde o poartă, ca
SUNT FRUNZA TOAMNEI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355101_a_356430]
-
Și: Grenoble, 22/11/2009 (23:19) Ce abisuri colosale peste dealuri cad grămadă. O puzderie de stele, mere coapte în livadă. Ce iubiri înălțătoare, fete dulci scăldate-n lapte, Amețite de iubirea care le-a momit cu șoapte. Ele freamătă duioase, fragede, îndrăgostite. Cum le tremura ființă, cînd zăresc un Făt-Frumos. Oare el va fi alesul fetelor îndrăgostite, Sau pe panoplia vieții va muri un vis duios? Ele sînt așa fragile, suflete neîntinate - Fetele care suspina dureros în miez de
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
mustind , copacii înfloriți și înmiresmați pe dinăuntru. Pe albul zăpezii eu sunt un roșu fluid care cântă din fluier cântecul nașterii frunzelor, cântecul apelor din adâncuri, uneori îmi voi deschide inima să-mi vedeți petecul meu de cer, trupul meu fremătând de vară va va așterne la picioare nisipuri, din ochii mei de culoarea oceanului se vor înaltă valuri uriașe. Nu va mirați... Eu sunt picătură de viață care pulsează. În mine stau Apusenii ascunși, ape și podișuri, din rîsul meu
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
cele mai întunecate chipuri. Nu în zadar a spus Sfântul Augustin: „Iubește și fă ce vrei!” Totul în jur ia parte la ceremonialul dragostei. Iar când aceasta se stinge, „brusc, liliacul/ se ofilește”. În așteptare (așteptarea e apanajul femeii) toate freamătă în jur: „Parfum de femeie -/ nările orbului / se dilată, așteptând”. Iubirea, atât de cântată de poeți, atât de întruchipată-n culoare de artiști, ia diferite chipuri, după ardoarea sntimentului dar și după fantezia îndrăgostitului: „Iubirea noastră / ca o lalea mototolită
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]