3,189 matches
-
de frunte, și datorită faptului că până în 1867, aici a fost reședința unei episcopii săsești. Actuala biserică a fost ridicată între 1520-1522, în imediata vecinătate a unei construcții religioase de la 1400, din care mai există un templu cu capelă, cu fresce din secolul al XV-lea. Apărată de trei ziduri bine întărite, înalte și solide, cu turnuri și bastioane care comunică între ele, biserica-cetate de la Biertan a dobândit faimă europeană datorită, în primul rând, altarului său de o frumusețe aparte, care
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
din tot ansamblul, și anume Marea Meteora. Fondatorul acestei mănăstiri a fost Sfântul Atanasie Meteoritul, venit de la Muntele Athos, și tot el a început construcția Bisericii Schimbarea la Față; această biserică este cea mai veche și impunătoare din tot ansamblul Meteorelor, iar fresca interioară aparține școlii cretane. Celelalte mănăstiri de la Meteora sunt Sfântul Nicolae Anapafsas, Sfântul Ștefan, Sfânta Treime, Varlaam, Rusanu. Accesul la o parte dintre aceste mănăstiri se făcea pe scară de funie sau cu ajutorul unei plase de frânghie, trasă sus cu
Agenda2005-15-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283595_a_284924]
-
pentru perioada de înflorire a artei feudale românești. După cum arată pisania, mănăstirea a fost zidită în anul 1488 în doar câteva luni. Pe vremea lui Ștefan cel Mare, biserica era mai mică, nu avea pridvor și nu era acoperită cu frescele ce i-au adus faima. Ca stil, este o sinteză între elementele bizantine și gotice. Bizantine prin arcurile semicirculare și pictură, gotice prin contraforturi, prin ferestrele alungite și șirul de ocnițe mici, de sub cornișe, un joc de arcade oarbe care
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
și pictură, gotice prin contraforturi, prin ferestrele alungite și șirul de ocnițe mici, de sub cornișe, un joc de arcade oarbe care conferă varietate ritmică pereților, sistem constructiv repetat și la turla impunătoare ce domină împrejurimile. Întreaga biserică este acoperită cu fresce. Cea mai sugestivă și mai dramatică dintre acestea este „Judecata de Apoi“, o tratare generoasă, impunătoare. Scena reprezintă momentul învierii morților și chemarea lor și a viilor la Judecata de Apoi și este alcătuită pe mai multe registre. De sus
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
care dau glas din buciume, nu din trâmbițe. Introducerea de elemente locale - buciume, costume populare, căruța Sfântului Ilie, cobza la care cântă regele David, ștergarele moldovenești pe care le țin în mâini patriarhii - reprezintă dovada că meșterul care a pictat frescele era moldovean și interpreta prin propriile simțăminte evenimentele și tradițiile creștine din arta bizantină. Astfel de compoziții au fost tratate în toată lumea creștină, cea mai cunoscută fiind fresca lui Michelangelo din Capela Sixtină de la Vatican. La Voroneț, tratarea temei biblice
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
le țin în mâini patriarhii - reprezintă dovada că meșterul care a pictat frescele era moldovean și interpreta prin propriile simțăminte evenimentele și tradițiile creștine din arta bizantină. Astfel de compoziții au fost tratate în toată lumea creștină, cea mai cunoscută fiind fresca lui Michelangelo din Capela Sixtină de la Vatican. La Voroneț, tratarea temei biblice este mai bogată, mai plină de imaginație, prin armonia coloritului în care predomină albastrul de Voroneț - care a rezistat intemperiilor, culoare a cărei formulă de obținere reprezintă o
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
Caracteristicile acestei societăți, despre care s-ar presupune c-ar fi avut motive unice de existență - un mister azi, ce și-au făcut apariția prin sec. III i.Hr., s-au distins prin pace, frumusețe și, bineînțeles, feminitate... Ca dovada stau frescele din palatele Cretei din acea vreme, desenele de pe vase - opere de artă, ce dezvăluie multe prin coloritul încă viu parcă de neatins de vremi și prin conturul fin redat de pictorii antichității . Cea mai bine conturată parte a corpului femeilor
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
în mișcare, prea puțin înfățișându-se caracteristici definitorii. S-a făcut astfel distincția ca bărbații apăreau și ei prin picturi numai pentru a accentua prin contrast caracteristicile femeilor. Pentru acea vreme frumusețea redată atât de bine în picturi desene și fresce i-a pus pe gânduri pe cercetători, visa-vis de aspectul real al acelor reprezentante feminine ce conduceau acea societate. Femeile din acele desene nu erau înfățișate într-un cerc restrâns ori închis ca al unui harem sau sau altui ’dichis
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
și seara spusele doamnei Silvia, ca să ne umezim ochii și cu încheierea eseului domnului profesor Luca Bejenariu despre? „Nesfârșitul dor de...”, cu „așteptăm, dincolo de dorul de-acasă marea întâlnire cu cei ce ne-au fost dragi și cu glia”, - o frescă a ceea ce rămâne copilul lor pentru mama și tata, locul unde au văzut orizontul unii dintre înaintașii doamnei Camelia Nenciu. Da, fiecare cu partitura sa, dar o adevărată orchestră realizatoare a cărții noastre, Dorul de-acasă... Cartea viitoare a cenaclului
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
fond, și luminătoare pentru ce va să vie sub ochiul extatic al lectorului. Ordinea răsturnată a cărții, citirea ei retroversivă n-ar estompa cu nimic frumusețea inalterabilă, perenă a textelor. Cântecul mut, melosul inspirat al regelui David din detaliul de frescă de pe biserica Sf. Gheorghe din Mănăstirea Voroneț, traversând pe diagonală Țara, ținutul preaiubit al Sfintei Fecioare, se întrupează în cuvânt în Biblicele lui Eugen Dorcescu. Revelația sacrului, în simplitatea ei primordială, de pe când încă nu pierduserăm Edenul, se produce firesc
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
copiilor din oraș, în urma unei invazii de șobolani. Cornelia și Roland au realizat atunci, că legenda lui Rattenfänger von Hameln era prezentă în tot centrul istoric al orașului. Văzuseră peste tot în jurul lor gravuri, vitralii, inscripții, basoreliefuri, statui, desene, picturi, fresce care aminteau tragicul eveniment, ce a zguduit această așezare. De la fântâna cântărețului din fața primăriei, la șobolanii de pe dale, desenați pe asfalt, povestea era prezentă în orice loc din oraș, în construcții și opere de artă, în spiritul orașului. - Autoritățile din
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
cu teme noi, cum ar fi cele cu caracter teologico-dogmatic. „Testament al artei moldovenești”, așa cum este caracterizată de Paul Henry, cercetător de artă franceză, pictura murală de la Mănăstirea Sucevița încununează epoca unor mari creații din secolul al XVI-lea. Fiecare frescă pictată spune o întreagă poveste diferită de celelalte. Picturile minunate ale frescelor impresionează prin personajele arătate și umanizează temele religioase. Scenele sunt dominate de nuanțele în verde și roșu, exemple clasice de folosire a culorii în scopul evocării emoțiilor. Întreaga
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
artei moldovenești”, așa cum este caracterizată de Paul Henry, cercetător de artă franceză, pictura murală de la Mănăstirea Sucevița încununează epoca unor mari creații din secolul al XVI-lea. Fiecare frescă pictată spune o întreagă poveste diferită de celelalte. Picturile minunate ale frescelor impresionează prin personajele arătate și umanizează temele religioase. Scenele sunt dominate de nuanțele în verde și roșu, exemple clasice de folosire a culorii în scopul evocării emoțiilor. Întreaga pictură exterioară, alături de cea de la Humor, Moldovița, Arbore și Voroneț, se înscrie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
care dau dimensiunea reală a rolului educativ, religios și cultural, Mănăstirea Sucevița se constituie ca o perlă a ortodoxiei românești și este inclusă în patrimoniul universal. Împreună cu celelalte mănăstiri din Bucovina, ea se numără printre cele mai cunoscute mănăstiri cu frescă exterioară pictată din lume, mărturie a vremurilor medievale. Grupul nostru a vizitat mare parte din tot ceea ce înseamnă această mănăstire-cetate a Moldovei, inclusiv interiorul bisericii mănăstirii, dar asta nu înseamnă că a reușit să vadă totul. Numai pentru examinarea frescelor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
frescă exterioară pictată din lume, mărturie a vremurilor medievale. Grupul nostru a vizitat mare parte din tot ceea ce înseamnă această mănăstire-cetate a Moldovei, inclusiv interiorul bisericii mănăstirii, dar asta nu înseamnă că a reușit să vadă totul. Numai pentru examinarea frescelor, în paralel cu audierea explicațiilor amănunțite ale ghidului nostru, ne-ar fi fost necesare ore întregi. Măicuța pleca de la istoric și intra în detalii privind simbolistica, pe scene, porțiuni, figuri și culori, ca să termine cu sublinierea locului frescei ori a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
pentru examinarea frescelor, în paralel cu audierea explicațiilor amănunțite ale ghidului nostru, ne-ar fi fost necesare ore întregi. Măicuța pleca de la istoric și intra în detalii privind simbolistica, pe scene, porțiuni, figuri și culori, ca să termine cu sublinierea locului frescei ori a picturii singulare în tematica generală a întregului perete ori a mănăstirii. Am admirat în tăcere zidurile medievale și turnurile, spațiile verzi excelent întreținute, am cumpărat diverse suveniruri și am părăsit edificiul cu un plus de credință și de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
preferința spre simplitate, eleganță și proporții ample. Ne atrage atenția dispunerea simetrică a ferestrelor pronaosului și ancadramentul ușilor de sub cornișe proeminente, dar și soluția prelungirii navei pentru cuprinderea a încă două spații. Pereții interiori și exteriori au fost acoperiți cu fresce, în anul 1537, care au supraviețuit până în zilele noastre, exceptând fațada nordică. Ele impresionează ochii vizitatorului cu filigranul complicat și nemuritor, în aceeași măsură în care uimește claritatea alinierii iconografice și nuanța caldă și armonioasă de galben. Întreaga pictură murală
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
murală a bisericii se integrează în complexul picturii mănăstirilor bucovinene și este apreciată, în acest context, că se impune ca „unul dintre cele mai importante monumente de artă românească veche”. („Pelerin în Bucovina”, Editat de Consiliul Județean Suceava, martie 2011). Frescele interioare ne atrag atenția chiar de la tabloul votiv de pe peretele vestic, unde este reprezentată familia întemeietorului. Vizitatorul poate privi admirativ, aici, cel mai reușit portret al lui Petru Rareș și va observa cât de puternic individualizat este fiecare membru al
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
ne-a poftit la ea în locuință, să stăm jos, să servim un pahar de apă. Bunicii mei, unchii mei, mătușile mele, mama au pășit pe aceste trepte, s-au sprijinit pe balustrada din fier forjat, au ridicat ochii spre fresca de pe tavan, au stat pe balcon și au contemplat forfota din stradă. În birourile comunității - arată ca o locuință cu mobilă veche si macrameuri (nu sunt sigură că erau macrameuri, dar era de parcă ar fi fost) - l-am întâlnit pe
O CĂLĂTORIE ÎN COPILĂRIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383402_a_384731]
-
privesc pe Iisus Hristos de pe ziduri și de pe porțile lăturalnice ale cetății." Zugravii noștri au urmat îndeaproape îndrumările Erminei lui Dionisie din Fourna urmărind și o simplificare a compoziției prin reducerea numărului persoanelor participante la evenimentul dumnezeiesc, așa cum vedem în frescele bisericilor din secolele XV-XVI (Voroneț, Dobrovăț s. a.) și chiar în icoanele praznicele din catapetesmele vechilor noastre biserici sau în icoanele praznicele care se așează pe iconostasul obișnuit pentru închinare în ziua praznicului. Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - compoziția
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
meu, potrivit mentalității vremii, a socotit că o fată n-are ce căuta la facultate locul ei fiind în gospodărie. Peste ani, tablourile mamei, executate fără nici o pregătire de specialitate, au impresionat pe pictorul Costin Petrescu, cel care a realizat fresca de la Ateneul Român. Socotesc interesant să vă spun că aflându-mă odată la Ploiești, locul de naștere al mamei mele, am cunoscut un domn în vârstă a cărui familie venise în țară cu Carol I. Cu înclinație specific germană și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
Sus să-I fac mărturisire”; ,, Mă urlă lupii! Haita e vicleană -/ Mâna fecioarei mângâie o rană”... Frumoase, cutremurător de frumoase, dacă le privești de la distanță -, unele dintre sonetele lui Theodor Răpan se vădesc, privite mai îndeaproape, prea carnale, ,,biftekuri” asemenea frescelor lui Michelangelo din Capela Sixtină, care - dând prea mare, excesivă atenție anatomiei personajelor, aspectului lor fizic deloc marcat de Duhul Sfânt, tehnicii impecabile de conturare a lor - sfârșesc prin a da senzația că nu au nimic, absolut nimic din spiritul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
de a crea atmosferă și personaje viabile, captivante se potriveau ca o mănușă cu spiritul său scormonitor, țâșnind mereu în căutarea esențelor umane, creator de universuri narative vibrante, pe spațiile restrânse, ale prozei scurte, ori, dimpotrivă, de ample desfășurări, gen frescă istorică și socială, în romane pe teme incitante. Bibliografia lui Corneliu Leu înregistrează circa 70 (șaptezeci) de apariții editoriale numai la capitolul volume de nuvele, povestiri, romane, eseuri, studii și articole, reportaje, cărora li se adaugă 21 de piese de
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
oameni între oameni, reliefându-le faptele, nu odată eroice, totdeauna dezinteresate, străbătute de patosul dăruirii necondiționate pe altarul patriei - reconstituind evenimente datorită cărora țările românești au cunoscut ceea ce pe bună dreptate Domnia Sa numește „trezirea națională” istoricul a configurat o adevărată frescă a vieții sociale politice, economice, a secolului al XIX-lea, secol hotărâtor pe calea făuririi României moderne. Dan Berindei este istoricul total prin excelență care necontenit a studiat istoria României în legătură cu contextul european al vremii. Aceste interferențe care privesc toate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
e cu atât mai interesantă pentru că ne poartă pe aripile istoriei, în trecutul Sulinei.” Zvetlana Preoteasa: “ Am fost prinsă în mrejele unei perioade glorioase din istoria Sulinei, dar și a României. Mi-am dorit că această carte să fie o frescă a Sulinei anilor 1870.” Acțiunea cărții „Frunză de acacia” se petrece pe parcursul unui singur an - din 23 martie 1870, până în 25 martie 1871 - si reda imaginea fidelă a Sulinei, oraș-port de mare importanță pentru acele vremuri. În Sulina se aflau
Lansare de carte la Tulcea – „Frunza de acacia”, de Zvetlana Preoteasa [Corola-blog/BlogPost/92982_a_94274]