623 matches
-
visez... să visez mereu! Dar, vai! Lipsea repausul; lipsea liniștea și totul mă tulbura mai mult. Mergeam încet, privind o mică bisericuță, unde se află înmormântat prințul român George Bibescu (1887), când deodată mă pătrunse un miros urât de carne friptă și de păr. Cercetez și cam la mijlocul cimitirului văzui o casă mare; cu un coș ca de fabrică, de unde țâșneau valuri groase și negre de fum. Era multă lume adunată înăuntru acestei case. M-am strecurat și eu, cum am
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un județ, care la o petrecere organizată de el cu mijloacele puse la dispoziție de cei în subordine, adică ale satului, după ce s-a ghiftuit bine, ca să arate el cât e de grozav, a început să joace fotbal cu pui fripți. Bineînțeles că a fost dat afară, dar asta pentru că a găsit el un mod prea original de manifestare a satisfacției consumului, alții însă o fac pe tăcute, cunoscând în secret tot ceea ce posedă ceilalți. Asta e de când lumea! Se vede
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
liberi și fericiți până nu ne vom elibera complet de obseseia nevoilor materiale, care dacă prezintă și forme aberante în sensul că unii dintre noi, scăpați de această obsesie, nu mai știu ce să facă și joacă fotbal cu pui fripți, nu înseamnă că toți oamenii s-au și eliberat de această obsesie și că omenirea are destule paturi de spital, destule medicamente, îngrijirea medicală gratuita, pâinea gratuită, cărțile și în general bunurile spirituale gratuite. Da, această lume în care o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
murat castraveți În sare, cu usturoi și frunze de mărar și pătrunjel. Fima avu deodată sentimentul că locurile acelea guturale, construite În jurul unor curți interioare cu puțuri străvechi de piatră pentru colectat apa, locurile acelea care emanau mirosuri de carne friptă, ceapă, mirodenii, coptură și fum, Îi ofereau răspunsul direct și simplu la Întrebarea pe care până acum nu reușise deloc s-o formuleze. Dar simți ceva asaltându-i inima, lovind pe dinăuntru și pe dinafară, ciupind și rozând ușor, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Brașov, de la vară-mea Sanda. — Ascultă, Îmi spune, tu În ce an știi că a ajuns străbunica noastră În Statele Unite? — CÎndva, Între 1900 și 1903, cred. — Uite, scrie aici că a ajuns prima oară În 1906 cu vasul Pannonia... — Draci fripți! Unde să scrie una ca asta? — Scrie că a ajuns și a doua oară, În 1913, cu vasul Caronia... — Nu se poate, cine să fi scris, de unde știa?... Simțeam că cineva ne fură comoara, istoria asta era cunos cută doar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
falsă de orez, ariciu de mere, pișcoți de migdale, vin de ouă rece (pentru fiecare sfert de vin alb, un ou proaspăt și 50 gr. zahăr), bowle de ananas pentru o societate mai numeroasă, vizitandine, imambaialdi (pătlăgele vinete împănate), becațe fripte. De fapt, vroiam să ajung la mămăliga boierească (deja încercată la noi în bucătărie), atât de delicioasă: „cu lapte în loc de apă. Spre final, se adaugă 2-3 linguri de brânză și 2 linguri de unt proaspăt, se răstoarnă și se servește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
festi vități, cu mâncare și dans până târziu În noapte. Înainte de a adormi, Adam avea să-și pună lanterna magică și să privească scenele rotitoare bine-cunoscute, avea să asculte râsetele din depăr tare și să adulmece mirosul dulceag de carne friptă și de cărbune purtat de briza mării. Nu, și-a spus Adam, el nu era chiar ca băieții ceilalți. Mai Încet, Johan, mai Încet! Traversau orașul tăcut În mare viteză, luminile de neon pătau noaptea cu tentații electrice. PUSSY CAT
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cer, apoi cădeau așa de Încet, că putea să-și țină respirația până la patru, la cinci, la șase Înainte să Înceapă să dispară În Întunericul de cerneală. Erau petarde și zgomot de cimbale și miros de tămâie și de carne friptă, chiar și aroma neobișnuită la ei a mandarinelor aduse pe bani grei tocmai din Java. — De ce-ai Întârziat atât? l-a Întrebat Din când s-a Întors. Grăbește-te, vreau să te duc undeva. — Înapoi la Margaret? — Nu, Margaret
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
motor la buze de bîzîiai așa. Mă duc la lac. E tot ce poate fi mai frumos într-o zi ca asta. Ești într-o ureche? Tocmai la lac? Și de ce? Să pescuiesc... Am o poftă grozavă de un pește fript, așa cum știu eu, și mai vreau să prind și niște tritoni! Cuvîntul "tritoni" fusese pronunțat de Bărzăun ca și cum ar fi fost vorba de crocodili, ori de alte animale cu totul ieșite din comun. Ce să prinzi? se miră Virgil. Tritoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe îndelete, apoi spuse umflîndu-se-n pene: Ehe, ce știți voi! Și grăbi pasul pentru a nu-l mai descoase Nuțu cu privire la descoperirea făcută. Unde se vede că nimic nu-i mai chinuitor decît să-i vorbești unui flâmînd despre păstrăvi fripți N u vreau să mă acuze nimeni că țin cu Bărzăunul și că aș fi împotriva lui Vlad, adică nu-l pot suferi. Nu-i adevărat nimic din ce se spune, că aș fi prieten apropiat al Bărzăunului și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ești destul de deștept și vii să faci mămăliga aici, mănînci pînă pocnești și tot ai mai vrea. Și c-c-cum îi frigi, adică? întrebă Nuțu cu ochii măriți de poftă și cu nările umflate, de parcă ar fi simțit atunci mirosul păstrăvilor fripți. Cum?... Ehe, exclamă Bărzăunul urmărind în apă jocul păstrăvilor și gîndindu-se în sinea lui cam așa: "cît de nefericiți trebuie să fie oamenii care n-au mîncat încă păstrăvi fripți pe piatră!". Apoi continuă cu voce tare: Chiar nu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu nările umflate, de parcă ar fi simțit atunci mirosul păstrăvilor fripți. Cum?... Ehe, exclamă Bărzăunul urmărind în apă jocul păstrăvilor și gîndindu-se în sinea lui cam așa: "cît de nefericiți trebuie să fie oamenii care n-au mîncat încă păstrăvi fripți pe piatră!". Apoi continuă cu voce tare: Chiar nu știi cum se frig păstrăvii pe piatră? N-nu, răspunse Nuțu înroșindu-se de rușine. Se cunoaște că trăiești la oraș! îl compătimi Bărzăunul. Păi uite cum, Nuțule: prinzi păstrăvii, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
apoi te dai deoparte și numeri pînă la 500. De ce pînă la 500? întrebă Virgil nedumerit. Bărzăunul abia așteptase întrebarea, mai ales din partea Iui Virgil. Zîmbi cu înțeles spre Ilinca și răspunse imediat: Ca să nu te-adoarmă mirosul de pește fript și să te trezești cu el făcut scrum. Și trase un hohot de rîs cum numai el se pricepea, stîrnind ecouri prelungi în toate părțile. Ceilalți nu rîseră, ci-l priviră cu ochi aburiți de pofta păstrăvilor fripți, așteptîndu-l parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de pește fript și să te trezești cu el făcut scrum. Și trase un hohot de rîs cum numai el se pricepea, stîrnind ecouri prelungi în toate părțile. Ceilalți nu rîseră, ci-l priviră cu ochi aburiți de pofta păstrăvilor fripți, așteptîndu-l parcă să continue. Virgil nu se supără, ci se mulțumi doar să-i tragă o pleasna Bărzăunului peste scăfîrlie. Ei nu, zău, se rugă Ilinca puțin iritată, vorbește serios și nu mai umbla cu trăsnăi de astea, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Păi venim cu toții, ce naiba, se arătă de acord și Vlad, căruia nu-i convenea deloc întorsătura pe care o luau lucrurile. Hotărîm pentru altă dată, cînd să venim numai pentru păstrăvi și venim. Cine n-ar vrea să mănînce păstrăvi fripți? Vin ș-ș-și eu! sări Nuțu. Dar acum, continuă Vlad, hai să mergem la peșteră, că ne apucă noaptea pe drum! Și iar porniră... Creierul fiecăruia însă devenise o vatră de jeratic unde se frigeau păstrăvi mulți și mari, iar zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de rîs. Cînd ajunseră la Piatra Domniței însă, mai bine zis lîngă bulboana cu păstrăvi de la poalele ei, lucrurile luară o întorsătură nu prea dorită, din cauza lui Nuțu. Bărzăunul se apucase și-i povestise pe drum cum au mîncat păstrăvi fripți pe piatră, cu ocazia expediției trecute și atunci Nuțu se rugă atît de mult de Ilinca și de Bărzăun să i se ofere și lui această plăcere extraordinară, încît Ilinca îi promise că va încerca să-i convingă pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
continuare, nu cred că-i nevoie să mai spun. Un lucru n-aș vrea să-l uit: la un moment dat, Ilinca s-a dus la Tomiță, l-a luat deoparte și i-a zis că dacă nu mănîncă păstrăv fript, nici nu vrea să mai audă de el. Apoi l-a amenințat cu degetul și i-a comunicat strict confidențial: Pe mine nu mă interesează ce-ai citit ori ce n-ai citit tu scris de Nuțu pe vederea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
spune, Bărzăunul nu putea renunța cu nici in preț la gîndul pătrunderii, într-un fel sau altul, în adîncurile nuntelui. Dar cum și cu cine, cînd toți, în loc să-l sprijine în împlinirea acestui vis, preferau să se gîndească la păstrăvi fripți?... Aruncă o privire fugară spre fiecare, dar nu descoperi la nimeni o preocupare cît de mică pentru scopul cu care urcaseră un asemenea munte. Atît de ușor renunțaseră toți!... Locul marii descoperiri visate fusese luat de gîndul la mîncare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai ușor atunci cînd dorești neapărat să fii alături de o anumită persoană 76 La drum! 85 Întîmplarea de la mlaștină 93 Piatra Domniței 101 Unde se vede că nimic nu-i mai chinuitor decît să-i vorbești unui flâmînd despre păstrăvi fripți 109 Spaimele întunericului 116 Grozăviile junglei 128 Unde se vede că orice om bea doar o singură dată în viață din izvorul vrăjit, dar prea puțini sînt cei ce-și dau seama de acest fapt 142 O hotărîre la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
său neam de ropceni plecați în pribegie. Povara originii Mihai Zimbru s-a trezit mahmur de-a binelea după o băută gospodărească, cum îi zicea el, de două-trei zile în șir, cu ulcioare de vin vechi de Cotnari, cu hartane fripte, cu strune la ureche și cu hangițe ispititoare. Nici măcar nu a conștientizat cât a dormit, dar s-a bucurat nespus când și-a dat seama că soarele se află la doar trei sulițe deasupra orizontului. Târzior-târzior, dar încă mai merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ori!? Când au ajuns pe podiș - o altă copioasă masă vânătorească, Îi aștepta, cu borș de capră și cu pătrunzător miros de friptură, care te torpila și te trântea din picioare, nu alta! “Capra” era, de fapt, iedul de acasă. Fript, Însă, nu se mai putea distinge, că e de capră domestică, ori capră sălbatică. Bă, da’ pe unde-o fi, Apă ăsta pe Maluri, Încât, nici aici nu-l găsim? Păi, ce credeți dumneavoastră, că, degeaba-l poreclește, lumea noastră
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
în gât și mi s-a încleiat limba-n gură, că mă mir și eu cum de-am mai fost în stare să-i dau bună-ziua! ― Și-acu' ce vrei de la mine? ― Cum ce vreau de la tine? Păi eu vin fript, amărât, și tu mă iei repede? Ce pot să vreau? Să-i torni o scrisoare de despărțire, în care să-i spui tu ce crezi că e mai potrivit în ocazia asta; și, printre altele, poți să-i spui că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
diplomat în ale problemelor de strategii, că avea și pușcă, așa că va reuși să capete aprobare. Ne-am interesat unde stă inspectorul, am găsit casa, am bătut la poartă și fiindcă se bucătărea încă pe afară, mirosea tare a pui fript și a mămăligă caldă, ne gândeam că-i deranjăm. Ne-a deschis poarta chiar inspectorul în persoană, i-am spus ce dorim, ne-a invitat pe prispă (că masa era pe altă direcție), ne-a dat câte o coală de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să-mi dea un șut să mă lipească de un stâlp de telegraf, și astfel s-ar pustii bunătate de rector de autobuz. Cu cele de peste șaizeci de ani pot să-mi pun ambițiile, pot chiar să le fac zile fripte, acestea nu mi-ar putea rezista, totuși pot duce și eu o plasă de cartofi de cinci kilograme". Se uita la mezin cu o figură atât de stupefiată, încât acesta a izbucnit în râs și a cuprins-o în brațe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în ea. Atunci, pâinea dând un țipăt sfâșietor, m-am trezit cu Ali Străilaș în brațele mele, zbătându-se să scape din strânsoare și îmbrâncindu-mă, să cad peste marginea geamblacului sondei și alta nu Ci eu, luându-mi, ca fript, mâinile, de pe el, mi-am șters năluca, luându-mi-o de pe ochi cu degetele, prinzându-mă țeapăn de rola sondei și de cablul de săpat Și văzându-l pe Străilaș cum hohotea de plâns, am încercat să-l ogoiesc, cerându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]