843 matches
-
elocventă confesiune, A fi sau a nu fi la stânga (în Totuși iubirea, 1992, nr. 15) informează despre reacțiile insurgentului sub dictatură. Mărturisire fundamentală! Frondeur, recalcitrant, "copil teribil", Geo Dumitrescu era, de plano, un nonconformist. Însă, observă el, despicând sensurile între frondă și nonconformism "nu sunt decât asemănări, nu și identitate", de unde necesitatea departajării: "Nonconformistul este un însetat de perfecțiune, de progres. El măsoară toate lucrurile cu măsuri majore, dacă nu absolute, ideale, pe lângă care, firește, totul pare mai mic, susceptibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de spectacol-confesiune, un "narativism" bazat pe sugestie și imprevizibil, un mod de a imprima concretului, ordinarului, o undă de mister. Acestea, toate, configurează fenomenul Stănescu. Lectorului, devenit părtaș, nu-i rămân în memorie strofe ori sintagme oximoronice; primează fervorile, atitudinile, fronda, o anumită demonie, într-un cuvânt un suflu de umanitate revărsată. Mormane de antiteze așteaptă în atelierul faurului, care, copleșit, dă aripi paradoxurilor, impunându-și, rar, pauze odihnitoare; un orizont matinal îi pare "un curcubeu culcat la margine de lunci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu este o replică la norma modernității, nici măcar o revoltă față de reflexele condiționate de percepțiile raționalității, ci respingerea oricărei norme, a normei însăși, în toate planurile, desigur reușitele fiind în plan estetic, începând cu Nietzsche. Postmodernismul literar a debutat ca frondă față de tradiție, față de clasic, sfârșind în nihilismul textualist, în jocul gratuit de semnificații fragmentare, de tip puzzle, sensul fiind reconstruibil aleatoriu de fiecare cititor interesat (Marino, 1969). Postmodernismul în sens mai larg are reflexe în mișcări sociale rebele de tip
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dau buzna în casa lui Orgon pentru a-l aresta pe Tartuffe și, totodată, pentru a le aminti tuturor că regele a știut, clipă de clipă, ce se întâmpla acolo, adică nu numai intrigile unuia, ci și alianțele suspecte cu Fronda ale celuilalt? Puterea centrală vede tot, aude tot, nimic nu-i scapă.) Era vorba despre un model de supraveghere ostentativă, menit să descurajeze optimismul iluzoriu al unui camuflaj protector și să ateste, în același timp, controlul pe care Puterea îl
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
doar o bătălie și nu războiul, căci, aidoma unui abil politician, el știe că supravegherea e dublă: dincolo de supravegherea domestică, operează supravegherea politică, superioară din punct de vedere ierarhic. Aflat în posesia unor argumente explozive (caseta cu documentele suspecte ale Frondei, pe care i-o încredințase Orgon), Tartuffe schimbă rapid macazul și se arată dispus să pactizeze cu puterea pentru a răsturna raportul de forțe ce-i devenise între timp nefavorabil. El pune la dispoziția „serviciilor secrete” documentele care îl acuză
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Humanitas, București, 1990. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din Închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Porto-Franco, Galați, 1993. Merișca, Costin, Tragedia Pitești, Institutul European, Iași, 1999. Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Pitești, Gherla și Aiud, București, 1997. Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediție Îngrijită de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lumii generând sateliți în contextul perioadei 1960-1975. Geo Dumitrescu publică în 1941 placheta "Aritmetică", situându-se sub semnul inconformismului. În 1946, publicând "Libertatea de-a trage cu pușca", reia zece din poemele publicate în primul volum și extinde atitudinea de frondă și aici, accentuând persiflarea a tot ce ține de convenție. Poetul își manifestă ostilitatea față de "războiul odios, față de literatura de goarnă și cădelniță care acompania zelos și festiv crimele și teroarea fascismului"9. Este epoca în care el persifla malițios
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din cadrul Uniunii Cineaștilor. Ea este condusă de Mircea Daneliuc-președinte, având ca vicepreședinți pe Stere Gulea și Petre Sălcudeanu. Inițiată de câțiva dintre colegii mei, această societate își propune o selecție după criterii artistice riguroase. Ea nu se conturează ca o frondă față de Uniunea Cineaștilor, ci își caută un drum propriu, specific creației filmului de ficțiune. Bineînțeles că orice idee minunată poate fi distrusă de lipsa de experiență a oamenilor, de incapacitatea lor de a sesiza toate nuanțele și câteodată de orgoliul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care „se mișcă“ dezinvolt în spațiul multiculturalității. III. Modele rezolvate de subiecte pentru proba orală - 2014 MODELUL 1 (text științific) Generația ’80 e bogată în personalități poetice ireductibile. Ce unește însă această generație, ce dă specificul ei? Pe lângă spiritul de frondă, de refuz al clișeelor de tot felul, descoperim, la cei mai valoroși poeți ai generației ’80, câteva mize majore: (auto)biograficul, atenția la realitatea înconjurătoare, dar și conștientizarea faptului că poezia e un text, care se raportează nu numai la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
facem, ne vom lepăda și de noi“ (Ilarie Voronca). La început de veac XX, avangardismul generează o pleiadă de grupări, între care cele mai importante sunt: dadaismul, constructivismul, suprarealismul, expresionismul, inte gra lismul, futurismul. Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii punților, concretizată în delimitarea vehementă față de orice formă consacrată, în negarea principiilor estetice asumate de epocile anterioare: „Avangarda e mai radicală decât modernitatea, mai puțin flexibilă [...], mai dogmatică - în sensul autoafirmării, cât și invers, în sensul autodistrugerii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Baconsky, Cezar Baltag, Mircea Di nescu, Constanța Buzea etc. 3.1.8. Postmodernismul Postmodernismul este principalul curent cultural contemporan, incluzând și paradigma literaturii actuale. Generația pe care se sprijină masiv postmodernismul literar este cea a optzeciștilor, caracterizați prin atitudinea de frondă, prin refuzul cli șeelor culturale, prin distanțare de elitismul moderniștilor, prin reconectarea la realitățile cotidiene și, mai ales, prin recuperarea relației de comunicare cu lectorul. Chiar dacă pentru unii teoreticieni postmodernismul nu reprezintă decât o combinație eclec tică între modernism, avangardă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fără an situează întrun prezent perpetuu, general valabil, setea de viață a omului și foamea lui de ardere până la mistuire. Secvența a treia readuce eul creator în centrul discursului, surprinzând actul trudnic al creației. Noul mod de a scrie presupune fronda, răzvrătirea împotriva stilului clasic, „ca lofil“. Acesta este sugerat prin metonimia și epitetul metaforic, unghia îngerească, simbolizând scriitura serafică, delicată, turnată în tiparul frumuseții și al perfecțiunii poetice. Metafora „tocirii“ unghiei îngerești exprimă ideea neputinței limbajului poetic tra dițional de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ciudate omisiuni și amnezii în privința unor acte de sfidare veritabilă a ideologiei ceaușiste (cazul Goma). Departe de a nega propria retragere în lașitate și frică, S. Damian nu încearcă, asemeni unor confrați, să-și deturneze vina. Dimpotrivă, recunoaște ambalajul de frondă calculată cu măsuri de prevedere incluse. "Rezistența" în ramele legalității socialiste, profesată nuanțat și de autorul cărții, nu înseamnă negarea sistemului "sclerozat și inuman", ci doar o tentativă de a înșela vigilența cenzurii, de a nu face jocul indivizilor suspecți
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la codul jumătăților de măsură, resimțite în cele din urmă drept dureri fantomatice, califică evoluția lui Ov. S. Crohmălniceanu, așa cum apare ea atât în "Amintiri deghizate", cât și în corespondența cu S. Damian. Numindu-l staroste al condeierilor și al frondei bunului gust, recunoscând meritele unor volume despre expresionism sau "Cinci prozatori în cinci feluri de lectură", precum și inițiativa reeditării unor interbelici anatemizați (plătind totuși prețul grilei marxiste), S. Damian nu uită să-i reproșeze apărarea "Delirului" lui Marin Preda, sau
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai sus, spre cavaleri ai spiritului sans peur et sans reproche, cum ar fi Eugen Simion, Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Al. George, Florin Constantiniu, și chiar Peter Handke, hărțuiți în puseurile lor antioccidentale și antiamericane, fie în privința veritabilei disidențe europene ("frondă cu voie de la poliție"), fie în cea a revizuirilor unor ierarhii și concepții obsolete. În ciuda titlului ce ni se pare cam lung și inexpresiv, cartea lui S. Damian este una captivantă, de la prima la ultima pagină. Cât adevăr se află
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
actorului Dionisie Vitcu, am pus mîna pe o carte greu găsibilă în librării sau biblioteci: Teatrul în comunism de Dumitru Furdui. Pentru bibliotecari, bănuiesc că volumele (două!) apar ca o struțo-cămilă: ele sînt girate de Librairie Roumaine ANTITOTA LITAIRE, colecția FRONDE; editura franceză, care publică volumul în limba română, are sediul în... Alba Iulia Paris; tiparul însă a fost asigurat la... Oradea! Iar prefațatorul, care deși vorbește la persoana întîi singular, uită să se semneze, ne informează că autorul mergea să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
superiorități, priceperea șireată, natura lesne de recunoscut a exemplarului unic prin care impune, de pildă, femeilor, l-au predestinat pe Ioanide notorietății. Insularitatea agravează însă diferențele și atrage replica violentă a rivalilor. Personajul ține la distanță lumea printr-o permanentă frondă, chiar dacă realizarea ei este, uneori, neexprimată, rămînînd o simplă, superioară atitudine. Salvarea pe care autorul o rezervă protagonistului, modul său de a opune definitiv lumii distanța separatoare se vor manifesta în ironie. Toate spațiile discursului sînt impregnate, începînd cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
simbol al unității, al eroismului și a istoriei partidului. Un congres anticipator? Așa cum am văzut, comuniștii belgieni cunoscuseră un declin rapid după alegerile din 1946. În 1954, ei obțin 3,6% din voturi. Acest rezultat pare să declanșeze o adevărată frondă în sînul comitetului central împotriva principalilor conducători ai partidului și, îndeosebi, a lui Edgard Lalmand, secretarul general. Principalii lideri rămîn înțepeniți în formulele războiului rece. Atitudinea lor, funciar sectară în privința socialiștilor belgieni și a conducerii puternicului sindicat, Federația generală a
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cu John Gollan în funcția de secretar general, și se arată public rezervat în aprecierile făcute la adresa PCUS și a cultului personalității. Dezvăluirile de la Moscova nu vor dăuna supunerii disciplinate a partidului. Totuși, acesta este confruntat cu o atitudine de frondă internă organizată de doi străluciți intelectuali John Saville și Edward J. Thompson. Aceștia publică o revistă foarte critică la adresa opțiunilor CPGB: "The Reasonner". În fața acestei sfidări, conducerea partidului ordonă promotorilor săi să oprească publicarea revistei. Saville și Thompson refuză și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
din organizația militară a Tratatului Atlanticului de Nord. În același timp, acești conducători recalcitranți sînt de asemenea conștienți de atracția pe care o exercită generalul de Gaulle asupra anumitor categorii din electoratul comunist. În fața a ceea ce el consideră drept o frondă, Thorez instrumentează un proces împotriva acelora care, în ochii săi, conduc critica: Servin și Casanova. Aceștia sînt înlăturați de la conducere, după cum sînt îndepărtați unii ziariști prea independenți. Această practică din zorii anilor șaizeci dovedește rezistența PCF-ului în fața acceptării libertăților
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
o persoană despre care istoria nu menționează prea multe: valetul său credincios, La Porte, care l-a slujit neobosit aproape douăzeci de ani. Mai târziu, La Porte a intrat în conflict cu Mazarin și a fost concediat. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat 27 Roland Mousnier, The Institutions of France Under the Absolute Monarch 1598-1789, University
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
său credincios, La Porte, care l-a slujit neobosit aproape douăzeci de ani. Mai târziu, La Porte a intrat în conflict cu Mazarin și a fost concediat. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat 27 Roland Mousnier, The Institutions of France Under the Absolute Monarch 1598-1789, University of Chicago Press, Chicago, passim 36 de copii francezi ai
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
oamenii legii, și care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]