1,078 matches
-
la nivel național a avut ca obiectiv sprijinul factorilor politici de decizie la limpezirea opțiunilor la nivel organizațional, legislativ și politic privind direcțiile de acțiune pentru suportul copilului și al familiei în România. Din păcate, eforturile specialiștilor nu au fost fructificate la acea dată - anul 1997 - de factorii politici. Guvernul și Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului au optat în continuare pentru menținerea fragmentării sistemului de protecție și asistență socială a copilului și familiei, prin multiplicarea organismelor, agențiilor și instituțiilor pentru copii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a fost foarte activ în analiza problemelor sociale ale tranziției și în conceperea direcțiilor de politică socială, acumularea de cunoștințe în sistemul academic nu a fost suficient fructificată de guvernare ca o sursă de dezvoltare instituțională. Evaluare conclusivă Sistemul de servicii de asistență socială, deși partea specializată cea mai importantă a sistemului a reprezentat componenta cel mai slab dezvoltată a acestuia, cu incompletitudini și distorsiuni grave. Unele dintre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muzicală/ritmica; naturalista. Gardner a observat că suntem tentați să-i numim “inteligenți” doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematică,iar pe ceilalti îi numim “talentați”.Gardner consideră aceste concepte “inteligente” și sugerează abordări care să fructifice fiecare tip de inteligență. Pasul 1 “*” Constituirea echipelor(se pot numi în diverse feluri , iar nr. lor poate fi mai mic decât cel dat): ”actori”; ”cântăreți”; ”pictori”; ”matematicieni”; ”scriitori”; ”avocați”/ ”acuzatori”/”jurați”; ”dansatori”; Pasul 2 “*” Se dă tema; Pasul 3
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
-se omenește cu toți. E divinizată de țărani (aceștia, priviți foarte superficial de autor, apar ca primitivi, puerili, naivi și ușor de manipulat), care, încercând să nu o supere cu nimic, devin mai buni, mai solidari, mai productivi. Dorind să fructifice impresiile călătoriei în Japonia și SUA, P. le dă o formă romanescă. Americana îndrăgostită (1920) e o poveste oarecum insolită, făcând loc mai ales ideilor și atitudinilor feministe. Celelalte două volume ale ciclului - Cuceritorul de inimi (1921), Vândută de propria
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
în direcția prozaizării misterului, a „materializării” celor inefabile, închipuind ritualuri religioase în spațiul și în ritmurile naturii, tot în maniera senzualistă argheziană, în cadrele unui „păgânism” poetic convențional. Copilărind în ambianța unei Bucovine aspre, cu seve puternice, P. încearcă să fructifice în egală măsură o sensibilitate exacerbată a naturii, turnată în tipare impecabile. Personificarea naturii are totuși drept rezultat un obositor lanț de alegorii naive și, sub înrâurire sămănătorist-ortodoxistă, „pășunismul” se mută în plan celest: „Carul Mare a desjugat/ Nori-n
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
carte, Scrisorile unui răzeș, „ca o lichidare a influenței sadoveniste”. La nivelul expresiei, al scriiturii, procesul desprinderii de sămănătorism, pe care prozatorul și-l impune în nuvelele din Drumul cu plopi (1924), se vădește un veritabil salt, cu rezultate notabile. Fructificând buna experiență a nuvelisticii europene (de la Guy de Maupassant la Leonid Andreev), P. uzează acum cu precădere de modalitățile prozei de analiză, având ca obiect de studiu „omul interior”. Făcuse pași în această direcție încă din Scrisorile unui răzeș, dar
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
descrierea plastică a locurilor se întâlnește cu fina observație psihologică, într-un tablou al absurdității războiului, dar și al observării valorilor umane, dincolo de granițele etnice. Mobilizat în august 1916, R. ajunge pe front, participând la mai multe operațiuni militare, experiență fructificată în romanele de mai târziu. Publică, de asemenea, nuvele și povestiri, evocând curțile boierești de altădată, proză în care o „fantezie realistă” îmbină pasiunea rememorării cu aceea de genealogist. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români. Interesul său pentru
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
București). După absolvire (1924) s-a specializat la Paris, apoi a revenit în țară și a practicat medicina, participând totodată la ședințele cenaclului Sburătorul și colaborând cu proză și articole la „Azi”, „Vremea”, „Adam” ș.a. A călătorit mult prin Europa, fructificându-și constatările și impresiile în primele două romane, Testamentul domnișoarei Brebu (1933), Urechea lui Dionys (1934), care înseamnă trecerea definitivă la proză și la pseudonimul M. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români, al cărei medic oficial va fi
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
prezență editorială se înregistrează odată cu volumul colectiv de proză scurtă Debut ’86. Excesul de relativizare a propriei valori literare se adaugă la P. discreției aproape maladive. Scriitor care stăpânește povestirea cu un har nu deseori întâlnit, mai puțin dispus să fructifice artistic „viziuni”, cât să regizeze ingenios momente de viață, scoțându-le din banalul cotidian, artizan al cuvintelor, dar fără patima jocurilor textualiste, P. lasă criticii dreptul de a atrage atenția cititorilor asupra cărților sale. Ceea ce s-a întâmplat cu voci
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
modul de viață, îndeletnicirile și creațiile artistice ale celor în mijlocul cărora trăia. Ca student, este atras de preocupările unor reputați folcloriști - B. P. Hasdeu, M. Gaster, Lazăr Șăineanu, Gr. G. Tocilescu - , de la care își însușește elemente de concepție și metodă, fructificate în activitatea sa. Teza de licență, Despre Areopag, susținută în 1887, îl recomandă ca pe un bun cunoscător al limbilor clasice și al culturii antice. A funcționat ca profesor de greacă și latină, timp de treizeci și șapte de ani
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
cu câteva nuanțări, socotind, spre exemplu, Joc secund „un giuvaer al transdisciplinarității”, în care al treilea termen al fiecărei triade ar reprezenta, în raport cu celelalte două, un „terț secret inclus”. Analiza fiecărui poem în parte este remarcabilă, multe dintre interpretări fiind fructificate de critică (Marin Mincu, Mandics György). Interpretarea este incitantă când cele trei mituri sunt corelate între ele sau, dimpotrivă, așezate în opoziție. Astfel, Joc secund ar fi o îmbinare a mitului oglinzii și a mitului nunții, Oul dogmatic și Riga
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
din Dicționar de maxime comentat (1997). Prin cercetări întreprinse în biblioteci din Germania, ca și în reviste românești ale exilului, istoricul literar a identificat scrieri, documente literare și fonduri epistolare aparținând lui Grigore Nandriș, Pamfil Șeicaru și Alexandru I. Philippide, fructificate în ediții de mare interes politic și cultural. SCRIERI: Opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1986; Lucian Blaga printre contemporani, București, 1987; Romanul vieții lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1990; ed. (B.P. Hasdeu sau Setea de absolut), București, 2001; G. Călinescu
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Apărarea națională” ori la „Secolul”, aici susținând cronica literară și rubrica „Note și reflexiuni”. Mai semna Davus, Pavo, Simplex și Zorilă. Versurile lui - patriotice, elegii, satire, ode (Odă la rezbel, 1877), alegorii, balade - sunt ale unui manierist care știe să fructifice lecturi și tehnici. Spirit reflexiv cam uscat, construind după scheme apăsat romantice, ca mai târziu Panait Cerna, autorul este un calofil, preocupat de eufonia ritmică și de calitatea prozodiei (Iezerul, Sihastrul, „poveste poetică” - 1896). Ca și prietenul său Anghel Demetriescu
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
din Milano. În aceeași perioadă face o specializare în semiotică literară cu profesorul Silvio Avalle D’Arco. Din 1978 până în 1994 este profesor asociat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Florența. Experiența formatoare a acestor studii este fructificată în volumul Semiotica literară italiană (1982), dar și în Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetică (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care propune o nouă metodă de abordare a textului literar. Metoda textualist-semiotică e aprofundată în volumul următor, Eseu
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
partea centrală a cărții. Pentru distilarea unor răspunsuri, Teodor Baconsky invită la redescoperirea unei „culturi a contractului”, prefațată de „o artă a dialogului fără de care pretinsa noastră europenitate - ca și inflamatul nostru orgoliu confesional - se irosesc într-un vacarm steril”. Fructificându-și experiența diplomatică, dl Baconsky insistă asupra faptului că nu există soluții integrale la crize săpate timp de secole. Apelul se îndreaptă atunci mai cu seamă către intelectualii români dornici să descopere nu atât voluptățile cozeriei, ci, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lumea specialiștilor academici și angajat responsabil în dezbaterea civică („politică”), aspirând la idealurile vieții creștine („a fi ortodox”) fără să abandoneze un aer cosmopolit intratabil, H.-R. Patapievici are o identitate vizibilă incertă. Ca autor conservator, el a știut să fructifice geniul inconsecvenței. Țintind dialogul cu un public foarte variat, Patapievici și-a păstrat o remarcabilă popularitate pe piața cărții. Faptul a fost confirmat și la apariția ultimului său volum despre Omul recent. Este vorba despre o carte-manifest cum puține s-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ultimul criteriu (adaequatio rei ad intellectum), ci starea dinamică de „ieșire din ascundere” (die Unverborgenheit). Heidegger a aplicat înțelegerea ioaneică a adevărului (discutată într-un seminar privat cu R. Bultmann la Marburg în anul 1924). Unul dintre cei care au fructificat într-un sens teologic intuițiile fenomenologiei husserliene a fost gânditorul francez Michel Henry. Pentru Henry (Eu sunt Adevărul. Pentru o filozofie a creștinismului, 1996), orice fenomen proiectat în lume poate primi o dublă lectură: mai întâi, o lectură concentrată asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și pe Ghiță Plămădeală care sunt tratați În general schematic, vom sublinia că cele două personaje centrale, chiaburul Mureșan și argatul său Nemeș Niculae, sunt (cu excepția câtorva pasaje), În general bine zugrăvite. (Ă). A. E. Baconsky, În general, n-a fructificat destul nici experiența Înaintașilor, nici frumusețile poeziei noastre populare și nici realizările literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean a fost Înfrântă, când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
carte, Introducere În Reiki, a fost publicată de Piatkus În martie 1999. Atunci am Început să-mi dau seama că, Întrucît modul În care se desfășura pregătirea Reiki se schimbase semnificativ În ultimii ani, mulți studenți nu reușeau să-și fructifice pe deplin practica Reiki, așa că m-am hotărît să scriu o a doua carte. Am ales acest titlu - Reiki pentru o viață - din mai multe motive. În primul rînd, deoarece, o dată dobîndită, capacitatea de a accede la energia tămăduitoare Reiki
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
subînțeles. Aluzia e înlocuită de descriere, iar afirmația generalizatoare - de analiză. Existența numeroaselor personaje secundare și a scenelor colaterale au o perfectă motivare în tipul de roman gândit de Chandler: realitatea nu este nici liniară, nici coerentă și nici nu „fructifică” maximalist și uniform întregul spațiu avut la dispoziție. Marea performanță, de data aceasta, e că devierile de la linia narativă principală nu sunt deloc parazitare. Ele nu provin din simpla ambiție a scriitorului de a depăși condiția subalternă a romanului polițist
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pe tânărul competitor. Banalitatea acestei scene se curmă brusc atunci când aparatul de filmat coboară lent sub masă, ocazie cu care ne dăm seama că tânărul stă într-un scaun cu rotile, că e paralizat. Mesajul final nu face decât să fructifice excelenta surpriză narativă, printr-un îndemn ce nu mai trebuie demonstrat: să nu judecăm oamenii după aparențe; să nu-i disprețuim înainte de a-i cunoaște cu adevărat. Defectul acestui tip de construcție narativă stă în gradul sporit de simbolizare. Doar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
puțin rezumate). Numărul lor trebuie ținut sub control. Pentru a păstra fluența sau echilibrul general al textului, vom renunța la unele întâmplări (istorisiri), fie ele și interesante. Prin urmare, este firesc ca o bună parte din documentare să nu fie fructificată în reportaj, în povestea conținută de acesta. Gestionați cu atenție prezentul sau, și mai bine, alegeți timpul verbal în funcție de subiect (de regulă, imperfectul). Evitați, în orice caz, mai mult ca perfectul sau, și mai rău, perfectul simplu. Obosește și îngreunează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a existat o mănăstire în preajmă? Are ea o poveste, o istorie? Își mai amintesc localnicii numele vreunui călugăr? Prin ce anume era el renumit? etc. Nu neglijați drumul spre ținta finală. Un bun reportaj, scris la persoana I, poate fructifica aventura drumului (mersul pe jos, în căruță, discuția cu căruțașul etc.). Chiar dacă, până la urmă, nu vom găsi ceea ce ne interesa (ajungând la locul faptei, aflăm că ultimul pustnic din munții Neamțului a murit), va rămâne efortul nostru de a-l
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ne miră este însă altceva, după cum mărturisea titularul de rubrică, Eugen Istodor; oamenii politici solicită insistent să fie intervievați, cu toate că știu ce-i așteaptă: să fie puși în situații caraghioase, prin afirmații rupte din context sau prin înlocuirea întrebărilor. Concluzii Fructificați pentru chapeau prima impresie pe care o lasă interlocutorul: cum este îmbrăcat, cum zâmbește, ce fel de om pare etc. Asigurați de la început un bun climat de discuție - nici agresiune, nici servilism. Evitați comentariile. Opinia voastră nu contează prea mult
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
v. 131. Biblia românească: „Gura mea am deschis și am aflat (sic!) că de poruncile tale am dorit”. LXX: „Gura mea am deschis și am Înghițit duh (pneuma), fiindcă am tînjit după poruncile tale”. Părinții n-au scăpat ocazia să fructifice acest pneuma din versiunea greacă, văzând Într-Însul harul, chiar Duhul Sfânt, precum Origen În Omilii la Isaia 6,1. Isaia 6,2. Biblia românească: „Serafimii stăteau Înaintea Lui, fiecare având câte șase aripi: cu două Își acopereau fețele, cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]