24,647 matches
-
propune o interpretare cu totul personală, În care „făptura Cătălinei se Întrupează din luminozități care nu sunt de natură simplu fizică, ci mai ales de esență spirituală”. Astfel Încât ” Ea este un arhetip, o idee primordială a frumosului: și este o frumusețe de model stelar”. Cum și „luceafărul este prin natura sa lumină”, concluzia firească este că În cazul celor două personaje lirice comunicarea poate avea loc. Lumile din care provin cei doi nu sunt iremediabil separate. Lumina devine un element de
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
amintesc, mai ales prin datele lor prosodice, de strofele poemului analizat. Intitulat Lume și geniu, și purtând subtitlul Continuare imaginară la dialogul ceresc pe texte din Eminescu și Giordano Bruno, episodul respectiv Își depășește condiția de apendice prin profunzimea și frumusețea ideilor, relevând un George Popa deschis orizonturilor vaste ale gândirii. Cum strofa ultimă a Luceafărului are un pronunțat caracter tezist, imaginarul „dialog ceresc” urmează aceeași cale, numai că ideile filosofice capătă o profunzime de care Eminescu s-a ferit. Luceafărul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
de jos în sus nu am prieteni nici iubite n-am uite cum îmi crește iarba pe geam Întunericul de deasupra casei noastre întunericul de deasupra casei noastre se umple de lupi iubita mea se ascunde în gutuia de la geam frumusețea ei mă urmărește ca o pușcă-ncărcată și nici nu știu câtă lumină mai am Am vîzut numai femei uitate Am văzut numai femei uitate necăutate neașteptate nesărutate înșelate încurcate tulburate învolburate secate terminate implicate sfidate insultate torturate somate paralizate decapitate împușcate
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
gingaș un milimetru de un balaur somnoros un vaiet de durere se ridică prin spinarea yoginului la lotusul aprins lumile dintre interstițiile vizionarilor sunt iuți și strașnice o sectă de corpuri luminoase cu dinți pitici din zahăr candel fac din frumusețe și urâțenie niște muște supte între labele unui păianjen cum își mențin obiectele conturul când imaginarul le redesenează după ultimul stil inclusiv cel acvatic venit de la psihicul central din sfera neagră unde se întâlnesc și se îngroașă cele mai năpraznice
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
asupra propriei stări? Sponsa fusese exemplară din acest punct de vedere: din șase în șase luni își supunea organismul unui control vigilent. Și iată că, între două astfel de examene, nenorocirea s-a năpustit asupra ei. I-am vorbit de frumusețea sânilor săi, așa cum rămân ei, de neșters, în fotografiile făcute de mama ei, la venirea pe lume a Quartei, apoi a lui Quintus. Prietenul meu, cineastul Sergiu Huzum păstra de-asupra biroului său de lucru, printre zeci și sute de
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
adevăr Afară se strecură doar o lacrimă Care se zdrobi de pleoapele strînse Ca un pumn. Ah, ce piele groasă au pleoapele, Ca pielea de bou care trage în jug, Cît de mult s-au bătucit pleoapele apărînd ochiul de frumusețea toxică a lumii...! Pe unde să ieși din tine? Cum să Iasă omul din sine? Prin gură? Pe acolo iese doar otrava pe care o secretă Continuu inima și plămînul, Ficatul, fierea, pancreasul. Pe acolo ies vorbele Căci neexplicată moartea
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
decât cel de a mă aduce până în preajma ei. Nu aveam nici o îndoială. Tot ce văzusem și admirasem până atunci în viața din care, avid și inconștient, mușcasem - probabil în căutarea Betinei!, fără îndoială în așteptarea și căutarea Betinei! -; în frumusețea fotografiilor din revistele pe care ca tot omul le frunzăream și eu ; în albumele de artă ale marilor maeștri și chiar în marile muzee pe care le bătusem cu oarece evlavie - Louvre-ul și Muzeul Orsay, la Paris, Galeriile Offici, la
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
din care sug pe rând toți îndrăgostiții lumii / Cerul stă într-o rână ca un împărat plin de griji și alungă cu norișori purpurii drăcușorii ce-i dau târcoale / sub țâța ei dreaptă respiră o moară de vânt de-o frumusețe astrală când e gata să-și dea duhul un strop de transpirație de pe barba lui Don Quijote o excită ochii acestuia devin un șirag de mărgele lucioase la gâtul luI Sancho Panza / într-un bâzâit supărător de elice și sânu-i stâng
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
face aluzie la niște lucruri oarecum incitante, fie și nițel aproximative: "Ceea ce ți-am spus / e ca mînerul pumnalului / cu care te aperi de ceea ce nu ți-am spus. Tăișul înfipt / în ceea ce nu-ți voi spune / a atins rădăcinile frumuseții mele / și ea a început să se usuce" (Ceea ce nu ți-am spus). Dar Haina de sărbătoare a tristeții arată că poeta dispune de resurse capabile de mai mult, rămase însă în mare parte nevalorificate: "Confund începutul cu sfîrșitul / liniștea
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
în lume fără să se-ntoarcă. Oare să nu poarte vara? Mâniat de ce-l poate aștepta a doua zi, îi trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără băgare de seamă -, păstrând doar combinezonul, perdea între naștere și moarte. Frumusețea femeii îl paraliză pe Spilka mai rău ca pe Gherasim, care, de bine, de rău, se mai ridica pe jumătate. O vreme îi rămase doar bucuria de a-i mângâia cu privirea șoldurile unduitoare, pulpele arțăgoase, rotunjimea umerilor și a
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
școală) și al părții I din Concert Românesc, partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
În realitatea exterioară. Cei obișnuiți cu reflexia vor rămâne doar la o Înțelegere intelectuală cu rol de sistematizare a activității minții În scopul avansării În cunoaștere, oricare ar fi natura ei. Kali, Durga, Indra, etc., care sunt zeități feminine, fac frumusețea sistemului vedantin de invidiat. A simplifica Întreaga activitate interioară la un singur dumnezeu e de neconceput pentru un indian, e ca și cum ai vrea să urci la etajul 10 direct, sărind de la parter pe bloc. Treptele intermediare dau savoare și siguranță
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
cele mai dumnezeiești (πρός τά ϑειότερα)”<footnote Ibidem, col. 992Β și omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 873Β. footnote>. Așa s-a îmbătat odinioară și marele David, când, ieșind din sine și aflându-se în extaz, a văzut frumusețea nevăzută. Așa s-a îmbătat și Sfântul Apostol Pavel, care a zis: „Căci, dacă ne-am ieșit din fire, este pentru Dumnezeu (căci spre Acela era extazul), iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi” (II Cor. 5, 13
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
el însuși în altul. Plotin însuși a cunoscut atare experiențe de extaz sau răpire, după cum remarcă cu un prilej: „Adeseori, trezindu-mă în mine însumi din somnul trupului și ajungând afară din toate celelalte și înăuntrul meu însumi, văd o frumusețe minunată iar atunci cred că aparțin unui destin superior, activând viața cea mai bună și ajungând identic cu divinul și întemeiat în el vin la activitatea aceea care mă întemeiază pe mine însumi mai presus de orice alt lucru înțeles
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
că lucrurile nu sunt chiar așa de limpezi . În general teoria este mai simplă decât practica iar verificarea uneia prin cealaltă este dificilă În oricare sens. Iată, de pildă, următoarea amintire a lui Ioan Slavici, care Încurcă lucrurile de toată frumusețea: „În primăvara anului 1883, Însă, el a Început să se Îndărătnicească și nu mai eram nici eu tot cel de mai nainte.(...) Obiceiul lui era că citea cu glas tare ceea ce Îi plăcea, mai ales poeziile, și făcea multă gălăgie
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
p. 20. footnote>. Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți, ca să nu mai greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să ne cunoaștem neputința<footnote Ibidem, p. 174. footnote>. Referindu-se la ofensiva dracilor împotriva nevoitorilor, același autor duhovnicesc, iubitor de frumusețe netrecătoare și însetat de viața veșnică și de dobândirea ei, menționează că „dracii sunt ca vânătorii, aleargă acolo unde văd că este vânat. Se reped unde văd partea slabă a sufletului și nu se depărtează, nici nu fug până nu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de altă parte, ea moare sub vâlvătăile pornografiei și visceralitatii.” Pentru ca aceste lucruri fac parte din crezul sau artistic, Dan Puric aduce pe scena acea parte din el, acea scânteie divină pe care o recunoaște spectatorul vibrând la emoția și frumusețea care se degajă din teatrul lui Dan Puric, din dânsul lui, din ceea ce este el, ce reprezintă el în arta să, în cultura română. Publicul simte împreună cu artistul că aceasta punte spirituală s-a creat între scenă și sala și
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
românilor. La cultura românească. Are un aer de măreție și de liniște în același timp. Nu încerc să fac aici o evocare. Este vorba despre o descriere fidelă a celui care a inspirat-o, perfect demnă de el. Noblețea și frumusețea să pură, sufletească, țin mai ales de faptul că este nutrit din seva marilor tradiții culturale. În tot ce spune și face Dan Puric, simți vibrând dragostea pentru poporul său. Profund înrădăcinat în istoria și cultură națională, el are o
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
lui Dumnezeu, căruia El i-a lăsat în adâncurile ființei acea scânteie divină, pe care Dan Puric o poartă în chipul cel mai firesc. Dacă este poezie acel lucru misterios și tulburător care constă în a căuta și a găsi frumuseți și adevăruri ascunse în spatele tuturor lucrurilor, atunci Dan Puric este un mare poet. Acum la aniversare, Dan Puric este “în mișcare cu arta cu tot”. “Sunt conștient că ceea ce mi se întâmplă face parte din redresarea istorică a valorilor. Avem
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
tinerelor din oraș. Înalt, atletic, brunet, cu ochii negri ca noaptea, străjuiți de gene lungi care te amețeau, Doru era considerat un bărbat cu fizic perfect. Sportul Îi sculptase trupul și mai frumos decât natura intenționase să-l creeze. În ciuda frumuseții sale și a succesului pe plan sportiv și feminin, Doru nu avea o situație familială prea strălucită. Părinții lui se războiau de ani de zile Într-un proces de divorț chinuitor. Doru era prins Între ei. Își iubea mama cu
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
ani și un protector Însurat care deținea toate centrele comerciale din oraș. El se prezenta peste tot drept “iubitul Monei”, Însă ea Îl trata, mai degrabă, ca pe un prieten influent decât ca pe un iubit. Mona era de o frumusețe răpitoare și ar fi putut avea la picioarele ei, cu o simplă zbatere de gene, orice bărbat din România. Dovada erau mașinile luxoase care se perindau prin fața casei ei, Îmbrăcămintea de lux, excursiile dese În străinătate și cadourile pe care
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
a valorilor. Însă - de o sută de ori nota bene! - în totdeauna sub protecția unui minunat simț al armoniei, liber în formă și academic numai doar în fond, care, din nesimetrie și asimetrie aparent neviabilă, creiază cea mai plină de frumusețe și viață hipersimetrie! Ca o admirabilă demonstrare a celor expuse imediat mai sus, recomand studiul bine scrutător al unei elaborări contemporane, al ideii principale din a doua simfonie a lui d’Indy. Măsura e de șase pătrimi, un hexabrach cu
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
măsurii următoare etc. etc. Și să se observe apoi varietatea inenarabilă obținută prin întrebuințări unele surprinzătoare, altele evident logice, ale soncopei, ale subdivizării ori contopirii timpilor. Și totuși, neproducîndu-se nicăeri un decalaj, o umbră de dezordine ori deșanțare, ci numai frumusețe, viață și cuceritoare forță. Ei bine, iată și sensul în care se îndreaptă analiza jocului romînesc la Maestrul Gh. Popescu Județ precum și idealul său în ceeace privește evoluția în superior și bine, a domeniului în care și-a contopit rațiunea
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ce-i mai bine. De fapt, virtutea constă în a fi fără stăpân și a face ceea ce-ți place, tot ceea ce faci din constrângere sau din silă nu poate fi virtute. Dacă chipul ar purta în toate ocaziile pecetea frumuseții pe care o are Modelul nostru, atunci cu greu s-ar isca între ei vreo neînțelegere, ci între ei s-ar dovedi cea mai deplină unire și identitate”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. XVI, în PSB
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
consecințelor dictaturii comuniste (aceasta devine parte integrantă a peisajului), ci pe viețile unor tineri ce speră să ajungă „Dincolo”. „Dincolo” Înseamnă penru ei, și pentru aproape Întreaga națiune, America, Țara tuturor posibilităților, ce atrage prin pseudostrălucirea de gheață și prin frumusețea Înșelătoare. Protagonistul cărții este Marius Albu, un român americanizat, devenit om de succes. Într-o zi primește vestea că trebuie să se reîntoarcă În Țara natală pentru a discuta afaceri cu oficialii statului. Acesta reprezintă Începutul sfârșitului.Reîntoarcerea În România
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]