1,835 matches
-
a venit prima dată, a spus că este încântat, că până acum au venit doar formal, dar acum există material asupra căruia se discută, iar tov. Liuba Chișinevschi spunea că se poate constata că se muncește. Și atâtea laude ale fruntașilor partidului ne-au făcut să ne culcăm pe lauri. ...O mare lipsă este că nu cunoaștem anumite hotărâri secrete ale Cons. de Miniștri. Noi rugăm guvernul ca față de noi să nu păstreze secret, noi trebuie totuși să cunoaștem acele hotărâri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
etc. Astăzi fiecare om conștient din țara noastră înțelege că nu poate fi patriot adevărat, nu poate lupta activ pentru apărarea păcii, acela care nu luptă înainte de toate pentru grăbirea construirii socialismului. Realizările mărețe ale eroilor muncii socialiste și ale fruntașilor în muncă, exemplul minunat al colectiviștilor din gospodăriile agricole colective fruntașe, precum și alte fapte ale oamenilor muncii, dovedesc dragostea și devotamentul lor față de cauza construirii socialismului, patriotismul lor fierbinte. Sentimentul de mândrie națională a fiecărui om al muncii din patria
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
privind studiul dezvoltării agriculturii în regiunea Timișoara. III.Referat despre încheierea preschimbării carnetelor de partid efectuată între anii 1953-1955. IV.Cu privire la relațiile dintre sfaturile populare și organele de miliție. V.Proiect de plan cu privire la organizarea unei consfătuiri pe țară cu fruntașii în producție din industria grea. VI.Probleme curente. În urma discuțiilor, Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a hotărât următoarele: I.Cu privire la salarizarea lucrătorilor Ministerului Forțelor Armate și Ministerului Afacerilor Interne. 1.Se aprobă propunerile Prezidiului Consiliului de Miniștri cu privire la salarizarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
generală, cât și alte sarcini speciale. Birourile regionale vor controla cum membrii de partid își îndeplinesc sarcinile operative, vor sprijini comandanții în îndeplinirea sarcinilor de luptă neîncetată contra dușmanului. Datoria comuniștilor din aparatul Ministerului Afacerilor Interne este de a fi fruntași în munca profesională, de a recruta agentură de calitate, cu putere de pătrundere în rândurile elementelor dușmănoase, de a o dirija cu pricepere pentru a cunoaște din timp planurile dușmanului, scopurile sale și de a putea preveni acțiunile lor dușmănoase
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
împotriva puterii populare în forme din cele mai ascuțite. În lupta cu bandiții, au căzut eroic la datorie: maiorul Vieru Constantin, locotenentul major Vamanu Ștefan, locotenentul Sipoș Iosif, sublocotenentul Costan Vasile, plutonierul Apăvăloaie Constantin, caporalul Belate Alexandru, caporalul Mohorea Ion, fruntașul Rusu Nicolae, soldații Dumitrache Gheorghe, Vălimăreanu Mihai, Oroș Ioan, Popescu Ioan ș.a. Neprecupețindu-și viața în lupta pentru apărarea cauzei revoluției, a căzut la datorie și plutonierul Băiș Ghervase, într-o luptă inegală cu banda condusă de Toma și Petre
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și de stat, expuneri, informări politice, simpozioane, răspunsuri la întrebări, prezentări și expoziții de carte social-politică și alte acțiuni. În unitățile productive ale Ministerului de Interne se vor organiza dezbateri, schimburi de experiență, expuneri, mese rotunde, întâlniri cu specialiști, inovatori, fruntași în producție pentru generalizarea experienței pozitive, popularizarea și extinderea inițiativelor muncitorești, ridicarea calificării profesionale, stimularea creativității tehnice a întregului personal. -Comandanții și organele de partid vor amplifica activitățile cultural-educative menite să cultive devotamentul față de cauza socialismului, spiritul de sacrificiu, cinstea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
limpede că „hrisoavele breslei de mai înainte pot sluji de regulă numai încât privește datoriile și îndatoririle mădularilor ei”. Breslele continuă să fie organizate pe confesiuni și, cum bine s-a spus, breasla „continuă să existe, cu starostele ei, cu fruntașii ei, cu adunările ei, cu cutia ei de ajutor, cu obiceiurile ei”. Regulamentul Organic lăsa în atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de toate mijloacele pentru a le face imposibilă strămutarea, căci pe umerii lor apăsa toată greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau infructuoase, căci țăranii „fruntași” dispuneau de mijloacele necesare pentru înlăturarea piedicilor din calea strămutării. Cealaltă categorie de țărani, „codașii”, vedeau în strămutarea în orașe principala cale de ieșire de sub jugul clăcii și al numeroaselor datorii și obligații, cale pe care în cazuri extreme nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adevărat că meșteșugarii și negustorii înstăriți treceau fie în rândul boierilor, fie, îndeosebi, în rândul sudiților, atrași fiind de avantajele și privilegiile de care se bucurau cele două categorii. Eforia orașului Iași, de pildă, a constatat în 1833 că „toți fruntașii neguțitorilor fiind sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste (starostele tuturor breslelor de negustori din Iași) de negustori, care trebuia să fie indigen. Trecerea lor la cele două categorii mai sus menționate era operată în catagrafie, așa că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încep “să fie cunoscuți realmente în Occident”. Dar fixarea începuturilor unei probleme, în primul rând politice și economice, cum a fost cea orientală, nu poate fi redusă la volumul de cunoaștere a unei opinii publice intelectuale în formare, chiar dacă printre fruntașii ei s-a numărat un Voltaire. După cum am văzut, și repetăm, esența chestiunii orientale derivă cu cea mai evidentă prioritate nu din parametrii culturali ai fenomenului istoric, ci din cei politico-economici. Nu este deci de mirare că oamenii politici care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încât portretele lui Sobieski și Kosciuszko, care ornau cabinetul lui D. Rallet, nu mai constituiau un fapt de senzație. La mijlocul deceniului al IV-lea al secolului trecut, studenții români aflați la Paris au stabilit contacte și au închegat relații cu fruntașii emigrației polone. N. Kretzulescu a evocat în amintirile sale numele polonezilor pe care îi vizita: Adam Czartoryski, Zamoyski, Czajkowski. Democratul J. Lelewel nota, în 1836, contactele sale cu Filipescu, I. Ghica și N. Kretzulescu. Tinerii noștri compatrioți au fost, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
minte, inimă și literatură”, de pildă, publica în 1843 (nr. 15, p. 117-119) Fragmente din cărțile pribegiei. Influența lui Mickiewicz asupra lui Gh. Asachi este un fapt stabilit, ca și înrâurirea cursurilor sale de la Collège de France asupra studenților români, fruntași ai mișcării de emancipare socială și națională. Neîndoielnic că transformarea spiritului național românesc local într-un spirit internațional, ca și formarea concepției privitoare la locul și rolul poporului român în Europa orientală sunt rodul gândirii românilor înșiși, ajunși în stadiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etc. În vara aceluiași an, partida lui Czartoryski a elaborat un voluminos raport politic, cuprinzând și programul de acțiune a partidei, care prevedea, printre altele, și crearea unui stat reunind toate provinciile românești. Dealtfel, Adam Czartoryski a luat legătura cu fruntașii mișcării noastre naționale aflați la Paris, tratativele încheindu-se cu avansarea unor proiecte și măsuri precise: „reedificarea Daciei independente”, revenirea în țară a fruntașilor români în scopul dezlănțuirii simultane a revoluției în toate provinciile românești, ajutor din partea guvernului francez prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altele, și crearea unui stat reunind toate provinciile românești. Dealtfel, Adam Czartoryski a luat legătura cu fruntașii mișcării noastre naționale aflați la Paris, tratativele încheindu-se cu avansarea unor proiecte și măsuri precise: „reedificarea Daciei independente”, revenirea în țară a fruntașilor români în scopul dezlănțuirii simultane a revoluției în toate provinciile românești, ajutor din partea guvernului francez prin trimiterea unor reprezentanți energici etc. Evident, ideile poloneze vizând constituirea unui stat național român reeditau proiecte românești la ordinea zilei, tocmai pentru că era bine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și, în general, actele de arhivă ale revoluției române de la 1848 vădesc că participanții polonezi la evenimentele de la Iași din martie 1848 erau „de rând”, fără misiuni de răspundere în emigrație și că au fost atrași în acțiune de acei fruntași ai mișcării române pe lângă care dețineau diferite slujbe. Leon Manasievici, de pildă, era „slugă” la Zaharia Moldovan, de care era legat și Leon Vyczanski. Emigratul polon Leon Vișinewski avea să mărturisească că a fost chemat „de către boierii amploaiați la duel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt suficient de elocvente pentru a demonstra că polonezii participanți la mișcare știau despre ce este vorba, dar ei acționau din rațiuni proprii la îndemnul moldovenilor („boierilor” spun ei) în serviciul cărora se aflau, fără să-și conjuge faptele cu fruntașii emigrației polone. Pe măsură ce revoluția europeană se extindea, cauza polonă se impunea cu o tot mai vădită pregnanță. La 16 mai 1848, Jules de Goncourt privea la defilarea muncitorilor parizieni care scandau, printre altele, „Trăiască Polonia !”, lozincă preluată și de vreo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între care figurează și ideea amânării declanșării revoluției române, în scopul izbucnirii ei concomitente cu insurecția în Polonia. După cum se știe, faptele nu s-au petrecut în acest fel, dar coordonarea ulterioară a acțiunilor române și polone, ca și colaborarea fruntașilor mișcării au fost obiective primordiale, urmărite atent și perseverent. Victoria revoluției în Țara Românească a îndemnat conducătorii emigrației polone să procedeze la noi precizări privitoare la poziția lor față de „chestiunea română”, impunând ambelor părți să treacă la aplicarea unor măsuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concepției lui Adam Czartoryski, avansând idei republicane, de unde și atacurile la adresa ei din partea partidei aristocratice. Pe de altă parte, „Demokrata polski” reproșa revistei că sacrifică independența Poloniei pentru unitatea slavă. Concomitent, după iunie 1848, N. Kretzulescu a continuat negocierile cu fruntașii emigrației polone la Paris, în vreme ce la București, în august, se afla un agent ungur, urmărind să-i lege pe români de cauza patriei sale. Trimiterea unui instructor militar polonez la București a fost o inițiativă tradusă în viață. La această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
românii nefiind profitabilă nici pentru aceștia din urmă, nici pentru Poartă. În august și septembrie, Hotel Lambert a intervenit pe lângă Fuad Efendi, Aali Pașa, Riza Pașa, Dudley Stuart etc. în apărarea cauzei române. Cursul cunoscut al evenimentelor a impus însă fruntașilor mișcării naționale române și polone să-și schimbe tactica de luptă și să-și mute centrul de greutate al acțiunii. După izbucnirea revoluției în dreapta Milcovului, Hotel Lambert socotea că ea nu va întârzia să reizbucnească și în Moldova, iar, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lăsând la o parte conflictul dintre o grupă de mari boieri și domnitor, grupă care îndemna la o colaborare cu polonii, este de observat că starea de spirit a populației era favorabilă cauzei polone, manifestându-se activ, iar unii dintre fruntașii mișcării legau speranța propriei izbânzi de izbucnirea revoluției în Polonia. La 12 iunie, la ieșirea din Mitropolie, domnitorul, miniștrii și consulii puterilor străine la Iași au fost întâmpinați de o masă de oameni care striga, printre altele, și „Trăiască Polonia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Constantinopol, la care se cuvine adăugat și cel acordat deputăției muntene, deși aceasta din urmă nu făcuse o puternică impresie celor neavizați. Protestele adresate Porții contra măsurilor luate la București au fost împărtășite și lui Czartoryski, găsind sprijin deplin la fruntașii emigrației polone, în vreme ce Michal Czajkowski nu înceta să avertizeze, pe Aupick și guvernul otoman, asupra primejdiei alinierii acestuia din urmă la politica țaristă de înăbușire a revoluției române, fără să mai vorbim de deplina audiență pe care emigrații români zvârliți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În ceea ce-i privește pe români, fără să se desprindă de curentul ce cultiva ideile mai sus amintite, ei erau adânc preocupați de stabilirea unității de organizare și acțiune a emigrației, pentru a dobândi o poziție reprezentativă în tratativele cu fruntașii celorlalte popoare aflate în luptă. În toamna lui 1848, în zilele când Ubicini se afla la Constantinopol, nota Ion Ghica, „am elaborat împreună o schiță de organizare și de acțiune a emigrației”, care a fost însă respinsă de C. A
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se știe, în 1848, ca și mai târziu, nu s-a ajuns pe această cale la o încheiere fericită. Polonezii puneau un accent particular pe elementul slav în proiectele lor de federalizare, în timp ce N. Bălcescu și, în general, mai toți fruntașii români, nu agreau acest mod de concepere. Pe de altă parte, cum bine s-a spus, românii doreau o federalizare pe criteriul etnic, în timp ce ungurii nu renunțau la criteriul statal, de concepție feudală, ceea ce ar fi însemnat cuprinderea unor întinse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și ar fi superflu să ne oprim pe larg asupra acestei mari și complexe probleme. Pentru a înlesni înțelegerea caracterului raporturilor româno-polone în 1849 s-ar cuveni doar să subliniem că, pornind de la o concepție de nuanță feudală despre stat, fruntașii revoluției maghiare au refuzat drepturi naționale de sine stătătoare naționalităților, care, drept consecință, nu numai că nu s-au alăturat eroicului efort al poporului ungar, dar i s-au și opus armat, ceea ce a dus la un sângeros și tragic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]