1,212 matches
-
Dispariție fără întoarcere. Pieire totală. Fără umbră. Fără reflex. Fără apel...” Soarele se stingea în adâncurile stepei. Dar văzduhul a păstrat îndelung luminozitatea cristalină a serilor răcoroase de vară. Dincolo de pădurice a răsunat strigătul Cucușkăi, mai sonor în aerul rece. Frunzișul copacilor era presărat cu câteva frunze galbene. Cele dintâi. Strigătul locomotivei a răsunat din nou. Deja departe, atenuat. Atunci, reîntorcându-mă la amintirea celor trei cochete, mi-a venit o idee simplă, un ultim ecou al reflecțiilor triste în care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și clanurile nu mai existau. Eram toți egali în febrilitatea dorinței noastre. Doar tinerii soldați în permisie formau un grup aparte. Îi observam cu invidie. Într-o seară, am auzit pe cineva care mă striga. Vocea părea să vină din frunzișul copacilor. Am ridicat capul, l-am văzut pe Pașka! Pista pătrată de dans era înconjurată cu un gard înalt de lemn. Dincolo de el, se înălța o vegetație sălbatică, un hățiș intermediar între un parc în paragină și o pădure. L-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Niciodată nu simțisem și nu aveam să mai simt atât de intens apropierea foarte intimă și, în același timp, depărtarea cea mai iremediabilă de un trup de femeie... În toiul acelei rătăciri sentimentale, am auzit vocea lui Pașka, ascuns în frunziș. Am ridicat ochii. Îmi zâmbea, pe numătate lungit pe o creangă groasă: - Hai, cațără-te! Am să-ți fac loc, a spus el, îndoindu-și picioarele. Stângaci și greoi în oraș, Pașka se metamorfoza de îndată ce se afla din nou în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vorbit prima. - Și știi ce m-a salvat? Sau, mai degrabă, cine m-a salvat... Nu ți s-a povestit încă? O priveam. Nu, povestea violului nu lăsase nici un semn pe trăsăturile ei. Doar freamătul umbrei și al soarelui în frunzișul sălciilor îi atingea ușor obrazul. Fusese salvată de un saigak, antilopa deșertului, cu nări enorme, asemănătoare unei trompe de elefant tăiate scurt, și - într-un surprinzător contrast - cu ochi mari, temători și tandri. Charlotte văzuse adesea turmele lor alergând prin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a cufundat într-o nețărmurită uluire. Cât de firești și, în același timp, cât de neverosmile erau toate astea! Sau ca și brațul de femeie, gol, durduliu, apărut într-o seară la o fereastră. O stradă cotită, mică, strivită de frunzișuri grele, nemișcate - și un braț foarte alb, foarte rotund, dezgolit până la umăr, care unduise câteva secunde, cât să tragă o perdea de muslin peste umbra din încăpere. Și, nu știu prin ce divinație, recunoscusem nerăbdarea puțin surescitată din gestul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și în ciudățenia acelei mese reci. A zâmbit și a bâiguit câteva cuvinte despre vreme, ca și cum s-ar fi scuzat pentru primirea pe care ne-o făcuse mai înainte. Stăteam singuri în sală. Vântul care intra pe geam mirosea a frunziș ud. Pe cer se etajau nori gri și violeți, luminați de soarele în asfințit. Din când în când, pe asfaltul ud scrâșneau roțile unei mașini. Fiecare gură de vin dădea sunetelor și culorilor acelora o nouă densitate: greutatea răcoroasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de ploaie, roșul lozincilor de pe fațade, scrâșnetul umed al roților, cerul încă învolburat. Simțeam că, puțin câte puțin, ceea ce trăiam noi în sala aceea goală se desprindea de momentul prezent, de gara aceea, de orașul necunoscut, de viața lui cotidiană... Frunzișuri grele, pete roșii, alungite, pe fațade, asfalt ud, scrâșnet de cauciucuri, cer gri-violet. M-am întors spre Charlotte. Ea nu mai era acolo... Și nu mai este restaurantul acela dintr-o gară pierdută în mijlocul stepei. Ci o cafenea pariziană - iar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de geam, privea oglinda palidă a unui bulevard inundat. Trăiam atât de intens dimineața aceea tăcută dintr-un mare apartament parizian de la începutul secolului... Și dimineața aceea dădea, în șir, în alta, cu pietrișul scârțâind pe o alee aurită de frunzișurile de toamnă. Trei femei, în rochii lungi de mătase neagră, cu pălării mari, împodobite cu voaluri și cu pene, se îndepărtau, ca și cum ar fi dus cu ele clipa aceea, soarele ei și aerul unei epoci fugare... Și încă o dimineață
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
creștea lumina-i, creșteau și văi și dealuri, Sub discu-i blând și dulce stăpânitor de valuri. Iar Anna, înmuiată-n lumina auroasă, În părul ei cel galbăn sta naltă, mlădioasă, Din teiul plin de miros flori îmi cădeau pe creștet, Frunziș purtat de vânturi zbura pe valuri veșted. Atunci... în codrul vecinic [eu] cornu-mi las să sune, Sălbăteciuni mulțime încep să se adune, Din negrele ponoară prin valurile ierbii Cu coarne rămuroase venea în cârduri cerbii, Iar caii cei sălbateci și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dup-o iarnă grea venim; De chin greu Și de rău Și ne mântuim. Un cutremur lin Trece pintre foi, Cu plăcut miros Peste noi! [IONEL] [Mioarele mele și un chip de fată] COR Un cutremur trece-n vânt Prin frunzișul fraged, des, Pe-orice floare e-un cuvânt, Cine l-a-nțeles? IZVORUL Piticii cei din munte Trimisu-m-au să caut De iese verde mugur Și tunet de ce n-aud; Rămas-au el departe, Mă-ntîmpină cântări Pe mine, izvorașul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
păstorii. COR Trai mai blând Aducând 295 Dup-o iarnă grea venim, De chin greu Capul tău, Biete om, îl mântuim. IONEL (deodată) Oile mele, mieii și un chip de fată. {EminescuOpVIII 402} COR Trece-un tremur, un fior Prin frunzișul tânăr, des, Un cuvânt din orice flori, Ghici ce înțeles! Un fior, un tremur trece Prin frunzișul fraged, des, Pe-orice floare*e-un cuvânt, Ghici ce înțeles! IZVORUL Piticii din munte Trimisu-m-au să caut De iese verzii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Biete om, îl mântuim. IONEL (deodată) Oile mele, mieii și un chip de fată. {EminescuOpVIII 402} COR Trece-un tremur, un fior Prin frunzișul tânăr, des, Un cuvânt din orice flori, Ghici ce înțeles! Un fior, un tremur trece Prin frunzișul fraged, des, Pe-orice floare*e-un cuvânt, Ghici ce înțeles! IZVORUL Piticii din munte Trimisu-m-au să caut De iese verzii muguri Și tunet de ce n-aud. Rămas-au el departe Ș-aud doar o cântare Mă-ntîmpină pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
IONEL îi văd venind... păstorii. COR Trai mai blând Aducând, Dup-o iarnă grea venim, De chin rău Și de greu Noi te mântuim. IONEL Turma mea iubită și un chip de fată. COR Un cutremur trecu-n vânt Prin frunzișul fraged, des, Pe-orice floare e-un cuvânt, Cine l-a-nțeles? IZVORUL Piticii din munte Trimisu-m-au să caut De iese verzii muguri Și tunet de ce n-aud. Rămas-au el departe - Aud doar o cântare, Mă-ntîmpină pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
referință exprimă această idee. Prima este Gorin-no-sho sau Cartea celor cinci cercuri, a celebrului ronin Miyamoto Musashi, care, potrivit legendei, a câștigat 60 de dueluri Înainte de a-și consacra bătrânețea studiului și meditației. A doua este Hagakure (literal, „ascuns În frunziș”), atribuită samuraiului devenit preot Jocho Yamamoto. Aceste două texte, care datează din secolul al XVI-lea al erei creștine, sunt disponibile În mai multe limbi occidentale. Dacă Gorin-no-sho constituie o referință În Întregime acceptabilă și acceptată În Japonia contemporană, În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
din viața pictorului „Ohwon” Jang Seung-Up, explică această legătură intimă ce unește ființele dincolo de forme și de particularitatea existenței. De-a lungul diferitelor scene ale filmului, artistul Ohwon se impregnează de energia activă În valurile unui fluviu, În freamătul unui frunziș, Într-un stol de păsărele, În mantia groasă de zăpadă a unui peisaj... până În momentul În care alege să dispară, topindu-se În dogoarea cuptorului unui ceramist, În care se desăvârșesc propriile-i opere! Între arta lui și lucrarea naturii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
are nevoie de sprijin (arac) pentru a se dezvolta pe verticală, iar frunzele sale arată altfel. În schimb, și salcâmul și mazărea au fructul în formă de păstaie, caracter esențial. Dar floarea și fructul apar târziu și sunt camuflate de frunziș. b. Prin ce procedeu combatem noi aceste insuficiențe? În ceea ce privește îmbogățirea percepției mijlocul nu poate fi altul decât prezentarea în fața clasei a unui bogat material intuitiv, frumos colorat. La științele naturii sau geografie excursiile sunt un prilej excelent de înzestrare a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spre cultură. în acest tablou istoric al progreselor spiritului uman, Venus marchează puncte, chiar dacă Marte nu dă îndărăt. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în anasamblul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prelingerea de apă din ceață. · Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau zăpadă) se transformă direct în vapori, fără a mai trece prin starea lichidă. · Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată depinde de durata ploii, de viteza vântului, de temperatură, de densitatea frunzișului și de alți factori mai puțin însemnați. · Infiltrația este procesul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată depinde de durata ploii, de viteza vântului, de temperatură, de densitatea frunzișului și de alți factori mai puțin însemnați. · Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața solului în interiorul solului, prin umplerea golurilor dintre particulele de sol. · Topirea este procesul de transformare a apei din starea solidă (gheață sau zăpadă) în
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de maturitate Rădăcină și cer, în care subiectele conjunctural-agitatorice sunt abandonate, vădește și depășirea unor stângăcii juvenile. Universul cinegetic și pescăresc, refugiul în împărăția apelor și a pădurilor, patriotismul nedeclamator, autentificat de simțire, caracterizează poeme în care sclipirea apei, foșnetul frunzișului, pasul ciutei, somnul iezilor și, mai ales, viziunea, cu tentă cvasifabuloasă, a peștilor sclipind în undă configurează un peisaj liric distinct, schițat în tonuri blânde și luminoase. Poemul Zlatna oder von Ruhe des Gemüthes de Martin Opitz, autor important în
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
de 24 de ore. Similar, o altă componentă a spectrului electromagnetic, undele infraroșii, poate fi utilizată pentru detectarea obiectelor care sunt mai calde (sau mai reci) decât altele din jurul lor. De exemplu, pe timpul zilei, formarea imaginilor prin infraroșu permite deslușirea frunzișului (care are o „marcă” de căldură) de orice camuflaj (ce are una diferită). Noaptea, întrucât obiectele încălzite pe timpul zilei au ritmuri diferite de răcire, un sistem cu infraroșu îi poate permite unui analist să detecteze mai multe tipuri de obiecte
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
podiș, părea Într-adevăr un Eden. Au scris acasă exprimându-și uimirea În față atâtor pământuri accesibile. Iată descrierea sălbăticiei americane făcută de un nou-venit: Linia aparent interminabilă de copaci dinaintea noastră, intinderile salbatice care ne Înconjoară, adâncimile misterioase ale frunzișului bogat, unde nu a călcat picior de om, luminate de razele soarelui la prânz cu o strălucire magică și schimbătoare, splendoarea minunată și noutatea florilor, liniștea, netulburată decât de chemarea unei păsări sau de zumzetul unei insecte sau de orăcăitul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pierdea în gânduri sub coroana nucului bătrân,pe care-l simțea frate cu nucul ei de acasă. Uneori o mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă sau pierduta de vreo cioară, cu care să-și mai potolească foamea. Urma clopoțelul cu care eleva „de serviciu” vestea ora mesei. Făcuse și Măriuca „de serviciu” și tăiase cu un cuțit bont atâta pâine
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
Eminovici 1852-1900 Harieta Eminovici 1854-1889 Matei Eminovici 1856-1929 Vasile Eminovici ~1856-1860 Ce te legeni?... Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte Iarna-i ici, vara-i departe. Și de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândurele
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mândra primăvară; lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde; cocostârcul tainic în lume călător, al primăverii dulci, iubit prevestitor; în aer ciocârlia, pe casă rândunele, pe crengile pădurii un soi de păsărele; pătrundeau ca niște sulițe de aur, prin frunzișul crud, raze palide de soare primăvăratic; plăpând la soare iese ghiocelul cu creștetul de zahăr și lumină; balerine-s florile de vișin; Vara expresii frumoase soare dulce cu lumină și căldură spre răsărit mijește o geană de lumină trandafirie snopii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]