119,005 matches
-
un stilet care adîncește toate fețele interioare. Toată viața sensibilă și afectivă este sporită de lumina în care o învăluie inteligența". Dar determinarea iubirii prin intelect constituie o formulă la rîndul său analizabilă, întrucît "inteligența" mereu invocată n-ar putea funcționa ca o instanță limitativă ori ca o stație de sosire finală, ci, în măsura în care se respectă, ca un stimul al aprofundării fenomenelor, observîndu-se natura lor intrinseră, recunoscîndu-se și adîncimile insondabile, obscuritățile irezolvabile ce pot intra în compoziția lor. Inteligența n-ar
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
credință. Simbolul e creat și apărat de oameni spre a avea cui să ceară ajutor la vreme de primejdie. Necesitatea nu respinge pragmatismul. Propovăduitorul unei doctrine trebuie să dispară ca să se nască mitul și credința în el. Mai nou, mecanismul funcționează și în politică. Dar asta e o altă problemă. Faptele și mecanismul psihologic al divinizării prin compasiune sunt dramatizate excepțional de Blaga în "Zamolxe" (mister păgân), fără să risipească aura de taină. Trimiterile la amănuntele constitutive ale mitului christic, bine
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
ei nu este chiar atît de vizibil. În ciuda faptului că există și aici actori specializați, fie prin profesie, fie printr-o practică îndelungată, lucrurile întîrzie, totuși, să se așeze pe un traseu de evoluție normală. Sînt exemple de galerii care funcționează extrem de dinamic și de eficient ca mesaj cultural, cîteva dintre ele fiind înființate de către oameni foarte tineri, apoi sînt galeriile unor profesioniști cu multă experiență, cum este Alexandru Ghilduș sau Maria Magdalena Crișan și, edident, că nu trebuie uitate magazinele
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
coaguleze un climat. Au rămas doar niște insule, iar un arhipelag nu se poate constitui, deocamdată, pentru că nu există nici un sistem juridic bine așezat, nici o practică suficient de puternică, în măsură să impună prin cutumă coduri și comportamente, și nu funcționează nici acele instituții fundamentale care ar putea să structureze o piață reală și s-o scoată pe cea de astăzi din zona neagră în care ea se manifestă într-o proporție greu de evaluat. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în clipa în care acești experți își vor lua rolul în serios, se vor implica în piață și vor sancționa public manevrele murdare care se fac la lumina zilei, 90 la sută
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
acreditate, purtînd ștampila unui expert de artă și în felul acesta se vor degreva ei înșiși de responsabilități pe care nu le pot onora din pricina absenței oricărei calificări profesionale. Meseria de expert este una foarte serioasă care există în Occident, funcționează de multă vreme și care dă consistență fenomenului artistic și pieței de bunuri simbolice. În condițiile în care expertul de artă va fi cuprins într-o structură instituțională, lucrurile însele vor căpăta o altă statură și un alt statut. Pînă
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
dă consistență fenomenului artistic și pieței de bunuri simbolice. În condițiile în care expertul de artă va fi cuprins într-o structură instituțională, lucrurile însele vor căpăta o altă statură și un alt statut. Pînă atunci, însă, vor continua să funcționeze, în paralel, o adevărată industrie a falsurilor, amatorismul impertinent și prostul gust cel mai agresiv. Casele de licitații ar fi un alt element vital pentru constituirea unei piețe reale, dar, din păcate, la noi nu există pînă acum decît casele
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
economia generală a climatului nostru artistic. În principiu, fiecare artist are o supapă prin care poate să iasă la suprafață. Dar, deocamdată, aceste supape sînt marginale, ele acoperă nevoi cotidiene și nu ating acea înălțime la care ar trebui să funcționeze lumea artei. În loc de epilog Cînd va exista o piață sistematizată, abia atunci vom putea vedea și cîtă vigoare are arta românească. Astăzi, din păcate, nu putem dovedi că sîntem buni profesioniști, autentici și prezenți în contemporaneitate, chiar dacă, în principiu, am
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
sinele". Adrian Mac Liman (Spania) s-a referit la înmulțirea punților culturale în condițiile dezvoltării fără precedent a mijloacelor de comunicare. Nichita Danilov a vorbit despre avantajele cunoașterii reciproce îndemnându-ne să nu privim viitorul apocaliptic. Legile reglării naturale vor funcționa și în viitor, echilibrând tendințele și având grijă ca globalizarea să nu aneantizeze individul. Veronika Dreihlinger (Germania) a trasat o sugestivă paralelă între globalizare și carnaval pornind de la situația din regiunea renană unde trăiesc simbiotic mai multe naționalități. Carnavalul aduce
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
iar când Dragoș renunță la un moment dat să se mai drogheze, îi face "cadou" textul de pe weblong. Jurnalul lui este, așadar, înregistrarea intermitentă a unei experinețe consumate. Pretextul narativ, să îi zicem așa, are un oarecare farmec, deși nu funcționează impecabil. În primul rând, acest tip de convenție țintește autenticitatea. Responsabilitatea asupra veridicității textului este, astfel, pasată unei alte identități auctoriale, rămasă învăluită în mister. Autenticitatea este, prin urmare, asumată preventiv numai pe jumătate, ficțiunea fiind lăsată să se insinueze
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
nu cunoști îndeajuns subiectul care cere neapărat experiență personală. O soluție rezonabilă, din acest punct de vedere, ar fi convenția aleasă de Dragoș Bucurenci, numai că între cele două motivații de mai sus, foarte puternice de altfel, acest cadru narativ funcționează destul de neconvingător.Și nu neapărat pentru că cititorul contemporan nu ar mai fi demult un naiv (schematismul artificiului este aproape rizibil), dar pentru că însăși verosimilitatea este forțată. Cam greu de crezut că un junkie care tripuiește nopțile prin cluburi, chiar și
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
critici (și literari, și de film), mai ales când se confruntă cu trei tipuri de adaptare. Primul ar fi cel bazat pe texte vechi și deci pe povești ultra-cunoscute de public; e tipul cel mai ieftin (legea de copyright nu funcționează și plătești doar "adaptatorul", nu și autorul) și mai popular. Al doilea e cel regăsit mai des în cinematografia independentă, care dezgroapă texte puțin cunoscute, de autori la fel de puțin faimoși. Cel de-al treilea profită de succesul unor romane/nuvele
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
Jimmy e verișoară cu soția lui Dave, care l-a văzut plin de sânge în noaptea crimei), metamorfozându-se până la climaxul tragic. Există un echilibru remarcabil între cele două fațete ale filmului: cel de detectiv și cel psihologic, aspecte care funcționează consubstanțial, pentru că intriga polițistă conferă veridicitate tragediei. Echilibrul e evident în final; filmul nu se termină cu aflarea/pedepsirea vinovatului, ci cu o paradă la care personajele supraviețuitoare se observă reciproc. Stilul cinematografic e sobru, clasic: puține artificii, camera, când
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
Gheorghe Grigurcu Funcționează o prejudecată conform căreia o stare democratică a culturii, reflex al democrației ce coordonează organismul social, n-ar putea avea decît un caracter raționalist, laic, excluzînd ori măcar delimitînd, suspectînd, ostracizînd componentele religioase, spiritualiste, insubordonabile strictei rațiuni, ale conștiinței umane
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
este ușor sesizabilă: din repudierea cuvântului ca temă, criticul deduce absența cuvântului ca instrument liric. Negarea statutului de vehicul poetic al cuvântului (substituit, în opinia lui V. Fanache, de tăcere) este însă exagerată. Firește, nu e exclus ca tăcerea să funcționeze ca procedeu liric. Dar între - să zicem - Un coup de dés... a lui Mallarmé și poemele lui Blaga există o distanță considerabilă, imposibil de trecut cu vederea. Să nu confundăm elipsa și lapidaritatea cu tăcerea: vorbind strict formal, poemele blagiene
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
Puțini eseiști de după 1989 s-au dovedit mai preocupați de ceea ce "se petrece pe tăcute, aproape pe neobservate și deloc spectaculos" (în zonele de frontieră, acelea concrete care nu întotdeauna coincid cu etericele frontiere ale spiritului, în vastele bazaruri care funcționează ca puncte de coagulare ale noii lumi, în trenurile fără de care "nu ar fi existat o cultură europeană, un fin du sičcle". Firesc, această lume în transformare aduce cu sine și o nouă literatură despre Europa (o literatură pe care
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
formei: în genere nu se pierd segmentele care indică articularea sau, prin intermediul articolului, cazul, deci funcția sintactică. Evident, acestea pot fi desemantizate, ceea ce le face suprimabile: segmentul final din lucrul dracului poate fi redus (în lucru dracu'), pentru că termenul drac funcționează în context ca un simplu semnal afectiv, nemaicontînd funcția sa strict gramaticală. Apocopa e mai frecventă dialectal; e considerată o caracteristică a graiului maramureșan (mămăli' cu brî' cu la'), în care funcționează și în onomastică - Gheo', Ilea'. De altfel, onomastica
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
fi redus (în lucru dracu'), pentru că termenul drac funcționează în context ca un simplu semnal afectiv, nemaicontînd funcția sa strict gramaticală. Apocopa e mai frecventă dialectal; e considerată o caracteristică a graiului maramureșan (mămăli' cu brî' cu la'), în care funcționează și în onomastică - Gheo', Ilea'. De altfel, onomastica e unul dintre domeniile în care găsim ambele procedee, în care apelative cu valoare afectivă sînt produse atît prin apocopă (Liliana - Lili) cît și prin afereză (Ileana - Leana); multe nume formează ambele
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
vedere, hoții sunt inepți (Raymond care e obsedat de psihologie ieftină sau Zero care vorbește despre el la persoana a treia) sau nesărați (ca, din nefericire, personajul lui Depardieu), dar necesitatea de a ști îi catalizează; solidaritatea crește, ajung să funcționeze ca un personaj colectiv, raționamentul unuia e completat de datele celuilalt. Ceea ce, să recunoaștem, nu e ușor de realizat având în vedere o asemenea panoplie de staruri (Depardieu, Johnny Hallyday, Renaud, Saďd Taghmaoui, Stéphane Freiss, Harvey Keitel); ai fi crezut
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
mai târziu, chiar până în zilele noastre. Primele spitale au fost înființate în incinta mănăstirilor, așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca în fața altarului la patul fiecărui suferind pe care îl slujeau. Pe lângă bolnițe, în preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care-i îngrijeau pe semenii lor considerau că - în ceea ce privește valoarea și însemnătatea omului -, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, îi îmbărbătau în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și de recunoștință pe care o are vorbitorul ori de câte ori se uită de jur-împrejur, consultând din priviri asistența (rămasă invizibilă pentru telespectatori). Intransigent ca Nietzsche, pesimist ca Schopenhauer, cinic ca Kierkegaard, Mircea Badea crede, ab initio, că nimic în România nu funcționează și că tot ce fac și declară oamenii politici este aberant. Considerând mai prejos de pregătirea sa filosofico-politico-morală obligația de a prezenta, pur și simplu, ziarele de pe masă, citește câte o frază, apoi pufnește, ridică brațele spre tavanul studioului și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
de presă, dusă în anii '80 în paralel cu operațiunile teroriste ale DIE de lichidare fizică a "vocilor" ce demascau regimul lui Ceaușescu, la "capitalistul" de azi nu e greu de bănuit. Sistemul în care fusese angrenat a continuat să funcționeze ca uns, dovadă numărul mare de afaceriști de top și politicieni proveniți din zona securistică. Deși adevărul despre trecutul lor nu-i atinge nicicum, e bine să fie știut. Memoria generațiilor mai vîrstnice e încă vie, colecțiile de publicații - încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
ci și unul - necesar - de recontextualizare a creației lui Tarantino. Clișeele integrate de el nu sunt întâmplătoare, ci sar în ochi, cer să fie recunoscute ca atare. În plus, sunt adevărate cârje pentru spectator, facilitându-i sutura. În plusul plusului, funcționează și ca motorașe narative care duc filmul înainte. Aici intervine pragul în care Alex. Leo Șerban ar fi putut greși, iar Gorzo - avea dreptate: dacă stereotipurile erau aruncate de-a valma, fără să intervină nici un frâu, Tarantino ar fi putut
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
criză politică. Nu este vorba despre nici o criză! Atât în Alianță, cât și în cele două componente ale ei - PNL și PD - există o armonie atât de consolidat-perenă, încât provoacă dureri de cap politicienilor din toate celelalte partide. Acolo totul funcționează pe baza unui mecanism brevetat în }ara Cantoanelor; acesta fiind un adevăr care asigură unitatea de monolit a PNL-ului, atât de mult și de pătimaș psalmodiată de-a lungul anilor și mai ales în ultima vreme, cu mare și
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
ceea ce ar fi putut să le tulbure echilibrul. Concepute banal și previzibil pe genuri, adică pe acele genuri imemoriale, Saloanele afirmau implicit că în România nu există decît pictură, sculptură, grafică și arte decorative cu diversele lor încrengături. Ba mai funcționa chiar și un Salon al tineretului pentru că, după logica paternalistă a statului totalitar, artistul matur biologic și, mai ales, ideologic trebuia să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]