567 matches
-
cremă, în așa fel încât să rămână pentru ultima foaie de deasupra mai multă cremă în care să înfigem felii de migdală tăiată și îi dăm forma unui arici cu țepi. La colțuri, lăsăm fără țepi și facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două degete unse cu ulei. Se cere a se lucra iute, pentru că se răcește repede. PRĂJITURA SANDOCAN O cană de nucă prăjită și tăiată, 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de făină, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
după ce discuția a început, cineva a menționat Facebook. Site-ul de socializare părea o opțiune evidentă, dar existau și dubii. Are rost să îmi bazez prezența online pe o platformă care mâine ar putea să dispară ori să-și schimbe funda mental politica și termenii de utilizare, sau e mai bine să fiu prudent și să mă feresc de surprize construindu-mi o platformă proprie? Avantajele Facebook sunt evidente. Ușurința în utilizare, faptul că există toate șansele ca publicul-țintă să fie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ca Irma (oval de prună, năsuc obraznic și, nu știu de ce, mi se pare și pistruiată - o confund oare la figură cu un băiat de pe stradă, tot cu numele de Lulu, dar altfel pronunțat, pistruii de pe față contrastându-i cu funda mare, albă, care nu-i lipsea niciodată de la gât?), dar m-a pervertit social, stârnindu-mi o deosebită admirație și o prematură curiozitate pentru Franța. Cu nepoții colonelului Terpu, din justiția militară (albastrul închis al uniformei îi dădea în ochii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în compania ei că justețea ideilor este tot atât de necesară glumei, cât poate fi rațiunii. Dar ceea ce o distingea chiar mai mult decât conversația erau scrisorile. Scria cu o extremă ușurință și îi plăcea să le scrie. Anecdotele, observațiile, reflecțiile pro funde, fericitele vorbe de spirit veneau sub pana ei fără efort, și totuși întotdeauna în ordinea cea mai potri vită pentru a le pune în valoare unele prin altele. Stilul ei era pur, precis, rapid și ușor: și, deși se susține
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite cu cusături, în culori ce se armonizau cu fota și ia. Ele se legau cu fundă. Fetele se purtau cu capul gol. Părul era împletit într-o coadă groasă, care atârna pe spate sau în două care se aduceau din spate peste frunte și se prindeau cu un fel de agrafe de os numite spelci. La
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de a intra �n curte. ?i mai mult? grandoare acestei scenografii la palatul Luxembourg, �nceput �n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr? din articularea unui nivel de funda?ie cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri ?i cu acoperi?uri �nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris, suprapun�nd cele trei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1664-1665) propun planuri, mai ales pentru fă?ada de est. �n 1667, Le Vau, Cl. Perrault ?i Le Brun, reuni?i la cererea regelui, predau desenele definitive ale acestei fă?ade. Ordinul colosal corintic al galeriei �nalte pe nivel de funda?ie se g?se?te deja �n proiectul lui Le Vau din 1664; dar punerea �n valoare a acestuia printr-un coronament cu balustrad? ?i prin absen?a acoperi?ului, precum ?i prin rigoarea ?i subtilitatea propor?iilor, s�nt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Le N�tre �mbun?ț??e?te starea gr?dinilor pentru șerb?ri. Apoi, �n 1668, Le Vau deseneaz? o anex? a cl?dîrîi �n partea dinspre gr?din? cu o fă?ad? maiestuoas? cu trei niveluri: un nivel de funda?ie; un etaj nobil ritmat de un ordin ionic ?i de slabe profile de fă?ad?; un etaj-atic �nco-ronat cu o balustrad? cu p�ts-�-feu ?i trofee că amortisment (vezi pliantul, foto 11). Aceast? ordonare, dup? care este condus
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fă?adele dup? o logic? nou?. Pentru Casa Reginei (Greenwich, 1616-1635), el �mpru-mut? de la vila de la Poggio a Caiano aspectul cubic, planul cu dou? aripi ?i cu distribu?ia să, loggia cu coloane ionice la etajul nobil, pe nivel de funda?ie cu bosaje; dar coronamentul cu balustrad? f?r? acoperi? aminte?te de Sansovino (Libreria Vecchia, Vene?ia) sau de Michelangelo (palatul Capitoliului). Cu Sala Banchetelor (Whitehall, Londra, 1619-1622), Jones st?p�ne?te complet folosirea vocabularului antic � ordine, frontoane
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ț �n timpul Rena?terii. Schi?ele construc?iilor desenate cu aceste ocazii de pictori sau de arhitec?i, Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m�n martorii privilegia?i a evolu?iei mai mult sau mai pu?în reu?ițe a modelelor palladiene c?tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel, datorit? av�ntului dat decoră?iei sculpturale, modenatur? ?i statuar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
P. L. Kramer (1881-1961) sau H. Ț. Vijdeveld (1885) s�nt de o mare originalitate plastic? �nrudit? cu expresionismul ?i specific? pentru ceea ce se nume?te uneori ?coală de la Amsterdam. �n Fran?a, dup? diverse experien?e de origini filantropice (Funda?ia Rotchschild, de exemplu), se fondeaz?, �n 1907, Consiliul superior al locuin?elor ieftine (HBM) ?i o legisla?ie complet? este pus? la punct �n 1912. Situa?ia �n Belgia este comparabil?, pentru c? o societate na?ional? de locuin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru sociologia european? � ie?it? anemic? din r?zboi �n Germania, pr?bu?it? �n Fran?a, dispre?uit? �n Anglia, ignorat? �n Italia � ?i ai �v�rstei de aur� pentru sociologia american? cu tendin?e spre universalism ?i achievement. Funda?ia Rockefeller, noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.), comenzile publice (din partea Ministerului armatei, al Agriculturii, al S?n?ț??îi) procur? sociologiei resurse imense, ceea ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de revolu?ie etc., dar ele n-au fost (re)cunoscute, aplicate p�n? la cap?ț. Societatea rom�neasc? s-a �nscris mai ț�rziu pe coordonatele evolu?iei capitaliste (?tefan Costea, coord., Istoria sociologiei rom�ne?ți, Editura Funda?iei Rom�nia de M�ine, Bucure?ți, 1998). �Pasiunea� ra?ionalit??îi instrumentale n-a fost prea mare �n condi?iile noastre mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i ale istoriei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
caut? s? se cunoasc? sociologic. Hartă cercet?rilor sociologice � care fundamenteaz? deciziile ?i ac?iunile � se suprapune �n �ntregime cu hartă societ??ilor democratice. Silin?ele individuale de a promova sociologia nu au fost suficiente f?r? sprijinul asocia?iilor, funda?iilor (cele care �ncercau s? ?i realizeze �n societatea concret? ceea ce �?i propuneau prin statute). Dup? Unirea Principatelor, Independen?? ?i Marea Unire starea de spirit �ntreprinz?tor a prins s? se nasc?, noi speran?e re-n?scute au �ntre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ți dup? 10 ani de tranzi?ie, Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup? 50 ani de comunism s�nt semne de schimbare a educa?iei, economiei, politicii, reprezent?rilor sociale. Se recucere?te diversitatea. J. J. Rousseau spunea c? cel mai bun mijloc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r? �ndoial?, rezultatul cel mai eficient �n demersurile sale � via Consiliul Universitar de Cercetare Social? (1935-1940), prezidat de c?tre rectorul Charl�ty, ?i �n colaborare cu Mauss � de ob?inere a finan??rilor generoase f?cute de c?tre Funda?ia L. S. Rockefeller. Destinate explicit �cercet?rîi inductive� a �problemelor contemporane�, aceste finan??ri americane au permis ?tiin?elor sociale franceze, �ncep�nd cu 1932, s? ia un nou av�nt ?i sociologiei s? subziste, preg?tindu-?i viitorul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
institu?ional? care s-a accelerat �n cursul anilor ?aizeci, dar care cunoa?te un sf�r?it brutal la turnură anilor ?aptezeci. Cauza principal? a fost cre?terea cererii sociale din ce �n ce mai risipitoare ?i diferen?iate. Funda?ia Rockefeller ?i Social Science Research Council � pierd monopolul �n materie de finan?are. Al?turi de noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.) apar comenzi publice (din partea ministerelor Armatei, Agriculturii, S?n?ț??îi) care aduc disciplinei resurse
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noastre i se pare că visează. "E-un delir", exultă ea. Femeile se agață ciorchine de gâtul eliberatorilor, li se aruncă în brațe. "Toate fetițele, fetele tinere, băiețandrii s-au cocoțat pe tancuri, ba chiar și câinii, împodobiți toți cu funde tricolore. Obrajii soldaților francezi sunt acoperiți cu ruj de buze". Un agent municipal se oferă să-i sune pe părinții unuia dintre ei, "un băiat tânăr foarte distins", "și toate fetele au reținut numărul de telefon: Danton 40-70". Mai mulți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nuanță de părere de rău, permisiunea de a pleca: teme, scrisori de scris, o eventuală dorință de a se reculege în capelă, totul era bun ca să scurteze vizita. Doamna Dunin se ridică să caute în dulap o adorabilă cutie cu fundă. Scoase din ea o bucată de hârtie care, pentru că trecuse prin mâinile mai multor serii de eleve, se ferfenițise ca o cârpă: " Uite acul, copila mea. Dar te rog, nu-l pierde, țin mult la el, îl am de la Paris
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aducă acul: își găsise trusa de cusut. Doamna Dunin, circumspectă, va despături hârtiuța. Îndărătul pince-nez-ului, ochii ei mari, cenușii surâdeau: era acolo chiar acul ei de la Paris! Și se va duce să pună cu grijă noul fals în cutia cu fundă. Asta-i tot! O rafală de vânt, încărcată de praf și frunze moarte, mătura refectoriul, stârnind damfurile bucătăriei. Ploaia se apropia, amenințând să rupă zăgazurile cerului. Nu sunt chiar așa de neroade. "Ba da! N-au inventat nimic! Prima elevă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
body de dantelă neagră pe care îl poartă pe dedesubt. În jurul taliei are faimoasa "centură de castitate" mai apoi scoasă pe piață de casa sa de modă Boy Toy cu o cataramă mare și lanțuri de jur împrejur. Are o fundă neagră în păr și un cercel în formă de stea și un altul, mai mic, în formă de crucifix. Toaleta îi este completată de șosete negre băiețești și ghete negre scurte. Moda Madonei în această etapă reprezintă un atac subversiv
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu altiță, bundiță cu prim de astrahan și-o cătrincioară țesută cu fir argintiu și bete roșii ca macul. Mama mi-a împletit părul în codițe, strâns, că-mi simțeam fiecare fir din cap. Eu mi-am luat diademă cu funde albe, mari și eram ca de pus în poză. Deodată ușa s-a deschis și o liniște profundă s-a așternut peste întreaga încăpere. Bună ziua copii! Bine ați venit la școală! Noi ne-am ridicat fără zgomot în picioare și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
e dor Nu mă lăsa te rog, că am să mor!". Versurile au continuat multe la număr reușind să emoționeze asistența până la lacrimi. Primarul s a apropiat de mine și mi-a strecurat un fișic de bomboane, legat cu o fundă tricolor. Când climatul s-a mai domolit au început cântecele patriotice conduse de domnul învățător Bârligă Vasile și acompaniate de domnul învățător Năstase Gheorghe. Au recitat și alți copii, dar toate privirile mă iscodeau pe mine și mă urmăreau neîncetat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]