70,946 matches
-
biologică a celei vechi, misiunea lui în lupta cu demonii continuă. în '90, a crezut că prioritatea e să ajute cu abilitățile lui de cărturar la însănătoșirea societății traumatizate de comunism. A coordonat la Editura Dacia o colecție de opere fundamentale pentru educația democratică, apoi un ciclu de patru volume, Dreptul la memorie și un volum colectiv împotriva resurecției intoleranței și xenofobiei, Momentul adevărului. Abia apoi s-a ocupat de reeditarea propriilor cărți. Are pregătită în manuscris o ediție mult adăugită
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile comunicative": cu preferințe pentru strategiile directe sau indirecte, explicite sau implicite, pentru anumite expresii concrete ale actelor lingvistice fundamentale; iar aceste diferențe depind de articularea diferită a unor sisteme de valori (solidaritate sau distanță, spontaneitate sau prudență etc.). Chiar metodologia anchetei dialectale este analizată în termeni pragmatici, ca un tip de conversație dirijată, care dozează amestecul de politețe pozitivă
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
definitorii aproape. Aceste două filme explorează subiecte tipic britanice; în contrast, documentarul Bodysong aspiră la universalism. Nu e, cum greșit te informează programul festivalului, un "montagne-rousse experimental prin corpul omenesc", ci o frescă mozaicală a vieții omenești, cuprinzând - necronologic! - elemente fundamentale: naștere, vise, sex, moarte, violență... Acestea sunt ilustrate prin calupuri de imagini de arhivă juxtapuse pe un fundal sonor (compus de Jonny Greenwood de la Radiohead). Desigur, postmodern, experimental, șocant, acoperă o sută de ani de cinematografie etc., dar - aici citez
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
și de cercetare - faptul că rezultatele sale de vîrf sînt de ordin formativ și organizatoric. Contribuțiile proprii, de istoric literar, cad pe planul doi. E realmente curios faptul că Profesorul, Ťșef de școalăť în Universitatea clujeană, n-a dat cărți fundamentale și nici măcar - cum se spune - Ťde referințăť". Ochiul exegetului se oprește uneori parcă fortuit asupra măștii somatice, asupra comportării cîte unui coleg pentru a desprinde din ele sugestia unui "spațiu interior". Mondenitatea, elasticitatea, "charmul" nestrăin de "cochetărie" al lui Nicolae
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
am putea găsi! Precum altădată componenții Cercului literar de la Sibiu, echinoxiștii ar fi năzuit spre lovinescianism., ca spre un "model secret": Nu ne-am revendicat public modelul, însă a fost mereu evident că publicația n-a derapat de la criteriile lui fundamentale: preeminența esteticului și a spiritului citadin, sincronismul, cosmopolitismul, relativismul valorilor". E adevărat, însă trebuie să remarcăm că altele au fost condițiile la finele anilor '60 decît la începutul anilor '40. Cerchiștii și-au făcut apariția pe fundalul unui tradiționalism îngustat
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
drumul" esteticului și au îngăduit într-un anume grad "sincronizarea" culturală cu Occidentul, demonizat pînă atunci cu excepția unor irelevante eșantioane "progresiste". Ca urmare, pe de o parte nu mai exista un real pericol "sămănătorist", iar pe de altă parte "criteriile fundamentale" indicate de dl Poantă, preeminența esteticului, spiritul citadin, sincronismul etc., nu mai puteau fi specifice unei grupări, fiind decelabile în viața literar-artistică în genere. Prin forța lucrurilor, Echinoxul nu se afla în postura de a miza, în contextul maximei "deschideri
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
erotice, îndeajuns de simplă chiar sub raportul intelectului analitic, altele nu mai intră în calcul. în definitiv, luciditatea nu e în sine un merit, așa cum nu e sticla care ne arată cu fidelitate lucrurile ce se află în spatele ei. Emoția fundamentală nu sporește ca valoare semnificantă în plan spiritual prin împrejurarea urmăririi sale vanitos-pedante, cu un inevitabil efect reducționist, a transcripției sale în stil de proces-verbal. Iar parada lucidității nu e, în cazul de față, o paradă a virilității, un bal
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
imensul fond documentar din arhivele venețiene, care furnizează, așa cum arată studiile lui Andrei Pippidi, Gino Benzoni, Eugen Denize, Ștefan Andreescu, Paolo Preto, Matei Cazacu, Marcela Ferraccioli, Gianfranco Giraudo, precum și ale tinerilor cercetători Ovidiu Cristea, Șerban Marin și Cristian Luca, date fundamentale pentru trecutul românilor. 6. Cei trei alcătuitori și îngrijitori ai volumului sunt tinerii cercetători Cristian Luca, specialist în relațiile româno-venețiene, autor al unei monografii Petru Cercel, doctorand în istorie al Universității din București, Gianluca Mași, specialist în filologie clasică, doctorand
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Ferro (Gli intellettuali italiani e la lingua romena tra la fine del Settecento e i primi decenni dell'Ottocento), Paolo Tomasella (Un protagonista dello stile Neoromânesc: Geniale Fabbro, maestro costruttore friulano). 7. Studiile teologice și documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanentei intelectualilor români în bibliotecile și arhivele din Romă și Vatican. Beneficiind la Romă de o bursă "Vasile Pârvan" a Guvernului român, Ana Victoria Sima, universitar clujean, publică în acest volum 68 de piese documentare, în proporție covârșitoare din
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Ion Simuț Am scris în numărul 24 al "României literare" de la sfârșitul lunii iunie 2004, într-o prezentare de ansamblu a proiectului, despre colecția "Opere fundamentale" coordonată de Eugen Simion, sub egida Academiei Române, și am revenit cu alte cronici speciale (despre edițiile din literatura medievală și Heliade în nr. 25; despre edițiile din clasici în nr. 31; despre ediția Arghezi în nr. 27, Bacovia în nr.
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
formulând concluzii provizorii, pentru că proiectul continuă, iar în această toamnă vor apărea alte 10-15 volume. Să vedem care sunt beneficiile și care sunt viciile sau insuficiențele acestui proiect impresionant. În cele 47 de volume de până acum ale colecției "Opere fundamentale" sunt cuprinse operele a 16 scriitori din toate epocile, la care se adaugă două volume colective, unul consacrat cronicarilor moldoveni (realizat de Gabriel Ștrempel), altul fiind o antologie din literatura română medievală (alcătuită de un colectiv condus de Dan Horia
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
I. L. Caragiale, Ion Barbu), altele sunt reluări cu un aparat critic simplificat ( D. Vatamaniuc realizează în cele șapte volume câte are în final ediția Eminescu ceea ce aș numi miniaturizarea ediției Perpessicius). Unele ediții, foarte puține, se bazează pe o cercetare fundamental nouă (antologia Literatura română medievală, ediția Heliade sunt printre puținele, dacă nu singurele, realizate special pentru această colecție și aducând un beneficiu documentar considerabil), altele, adică cele mai multe, sunt ediții repetitive, cu adaosuri și revizuiri documentare, deci reeditări într-o formă
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
pe care o dobândise în relația cu poetul în realizarea ultimei ediții de autor - deci ar fi în chestiune chiar un fel de plagiat al muncii sale documentare. Această lipsă de omogenitate a calității științifice a edițiilor din colecția "Opere fundamentale" e defectul principal. Cele mai vulnerabile s-au dovedit ediția Goga (unde, după cum a arătat Mircea Popa, I. D. Bălan a rămas cu documentarea la nivelul anilor "70 și nu a preluat nimic din completările bibliografice ulterioare) și ediția Rebreanu (de
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
Cu alte cuvinte, de pe această platformă, unde asistăm la o recapitulare a cercetărilor, vedem ce mai e de făcut în domeniul edițiilor critice. Oricum ar fi (critice sau insuficient critice, complete sau selective, noi sau vechi), edițiile colecției de "Opere fundamentale" rămân de referință, un reper (cel mai adesea pozitiv, dar uneori și negativ, derutant) pentru progresul editării științifice a clasicilor noștri. Necesitatea de a se raporta la stadiul anterior al cercetărilor rămâne un deziderat de onestitate căruia nu întotdeauna îngrijitorii
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
progresul editării științifice a clasicilor noștri. Necesitatea de a se raporta la stadiul anterior al cercetărilor rămâne un deziderat de onestitate căruia nu întotdeauna îngrijitorii edițiilor îi răspund cum se cuvine. Ar fi minunat să vedem aduse în colecția "Opere fundamentale" și repetate aici în condiții cvasibibliofile edițiile Alecsandri, Ion Ghica, Anton Pann, Bolintineanu, care sunt deja încheiate și nu au nevoie decât de retușuri filologice și completări documentare (unele oprite de cenzură înainte de 1989). Nu ar aduce nimic nou o
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
necesare, dar pentru care nu există decât preparative (Arghezi, V. Voiculescu) sau nu există nici măcar premise (Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Eugen Barbu, Ștefan Bănulescu și alți scriitori contemporani de prima și - de ce nu? - a doua linie). În concluzie, colecția "Opere fundamentale" coordonată de Eugen Simion și-ar realiza cu adevărat misiunea dacă ar fi un stimulent pentru declanșarea unor cercetări noi care să stea la baza edițiilor critice care ne lipsesc. Nu numai să recapituleze operele clasicilor în ediții de valoare
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
Simuț Părea că s-a ivit o alternativă la ediția Gheran din opera lui Liviu Rebreanu, o ediție critică excepțională aproape încheiată, printre puținele de acest fel pe care le avem " ceea ce ar fi fost foarte bine. În colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion sub egida Academiei Române și tipărită de Editura Univers enciclopedic, au apărut în 2001 trei volume, cuprinzând toate cele nouă romane, dintr-o nouă ediție a operei lui Rebreanu, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
drepturilor de autor, cu veleități de istoric literar în volumul Minciuna și impostura (2000), demn de luat în seamă pentru unele intervenții polemice față de Fanny și Puia, soția și fiica scriitorului. Mircea Coloșenco pare să fie favoritul colecției de "Opere fundamentale", căci s-a ocupat în cinci ani de finalizarea a patru ediții. Una, apărută în 2000, ediția Ion Barbu, cea mai bună, dar nu ireproșabilă, o avea pregătită dinainte, o publicase parțial, în două volume, în 1997 și 1999, la
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
în această fază a edițiilor critice avem nevoie de performanțe (căci e prea târziu), nu de superficialitate și mediocritate. De ce trebuie bifată realizarea unei ediții (ca, de pildă, ediția Rebreanu) numai de dragul de a o coopta în colecția de "Opere fundamentale", când hărnicia unui editor nu e suficientă? Mai e nevoie și de o competență recunoscută sau exersată, mai e nevoie și de o noutate a cercetării, ale cărei rezultate nu apar peste noapte, fie ea și noaptea dintre milenii. E
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
editor călare pe jumătate de istoric literar chior. Ediția Rebreanu alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu e un mare pas înapoi față de ediția Gheran. Lipsită de profesionalism, e cel mai rău gândită dintre toate volumele apărute în colecția "Opere fundamentale". Originalitatea ei e diletantismul, deloc stimabil. Fără a aduce vreun beneficiu de studiu și cercetare, editorii par a spune: "merge și așa", promovând principiul minimului efort. Numai onorariul le-a însoțit "productul", nu și competența sau onoarea. Ediția Gheran rămâne
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
depună candidatura la Academie ca membru corespondent, nu face gestul, fiindcă era convins că lucrarea sa nu-i va putea "atrage" această onoare. Reeditarea pe care o face Editura Scara egalează cu reintroducerea în literatura de specialitate a acestei lucrări fundamentale. Faptul trebuie lăudat și pentru altceva, pentru ritmul restituirii, celor trei volume apărute până acum urmând să li se alăture cât de curând și celelalte șapte.
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
rămas doar niște insule, iar un arhipelag nu se poate constitui, deocamdată, pentru că nu există nici un sistem juridic bine așezat, nici o practică suficient de puternică, în măsură să impună prin cutumă coduri și comportamente, și nu funcționează nici acele instituții fundamentale care ar putea să structureze o piață reală și s-o scoată pe cea de astăzi din zona neagră în care ea se manifestă într-o proporție greu de evaluat. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră include zeci sau chiar
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
stagnarea și inerția constituie preambulul uitării. În aceste condiții, rezultatul întâlnirii dintre poezia lui Blaga și critica lui V. Fanache părea destul de previzibil. Puțin prezent în critica de întâmpinare, universitarul clujean a dat în schimb câteva meticuloase studii monografice. Unele fundamentale. Apărute la un interval de aproximativ zece ani, Caragiale (1984), Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994) și, de curând, Chipuri tăcute ale veșniciei în lirica lui Blaga indică oscilarea autorului între analiza de text, poetica elementaristă a lui Bachelard și
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
punct de plecare în elucidarea unor imprecizii de natură biografică. Cu o bibliografie actualizată, confruntând felurite documente (și evitând în același timp, cu abilitate, capcana determinismului de saint-beuviană amintire), Matei Călinescu nu ezită să creioneze portretul autorului Rinocerilor ca spirit fundamental liber, având oroare de orice fel de totalitarism: de fascism, ca și de comunism. La capitolul beletrisică sunt, de asemenea, o mulțime de titluri care ar trebui amintite. Multe pagini se citesc pe nerăsuflate. Este cazul fragmentului Regele se-nclină
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
piețe de carte prea scumpă). Două dintre colecțiile Editurii Gramar răspund onest și atrăgător exigențelor didactice: colecția 100+1 capodopere ale romanului românesc, consacrată, după cum se vede, speciei majore a romanului, și Pagini alese.Literatura română, cuprinzând antologii de texte fundamentale din opera scriitorilor din programa didactică, de la Miron Costin la Marin Preda și Leonid Dimov, însoțite de aparatul științific necesar (studiu critic, tabel cronologic, selecție de referințe critice, bibliografie esențială și glosar, unde e cazul). Colecția 100+1 capodopere ale
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]