1,118 matches
-
grosime și se vor curăța faliile și fisurile ca mai înainte. După spălarea faliilor deschise se vor mata și plomba cu mortar și beton. În caz că există izvoare de apă sau infiltrații pe suprafața de fundare, se acționează astfel încât suprafața de fundare să nu aibă infiltrații de apă care să împiedice aderența argilei cu roca. 6.2.2.4. Drumuri tehnologice Se vor executa integral drumurile de acces la diferite cote pentru realizarea depunerilor, drumurile de acces la cariere și balastiere, devierile
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de pe această suprafață se evacuează în haldă. Nu se admite depozitarea lui în zonele de filtru sau alte 100 porțiuni de lucrări. Peste suprafața de bază curățată se așterne stratul de argilă de 10 15 cm grosime. În groapa de fundare a nucleului de argilă, argila se împrăștie normal și se compactează cu ajutorul maiurilor broască. Se lucrează pe suprafețe mici, se compactează și se depune imediat alt strat pentru a nu deteriora stratul de argilă inițial. După compactarea unui strat se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
realizare a nucleului de argilă trebuie să se mențină o zonă de contact în grosime de cca. 0,5 m la contactul cu versanții galeria de injecții. Se lucrează în ritmuri rapide la depunerea argilei de contact în groapa de fundare a nucleului de argilă până la atingerea cotei de fundare a anrocamentelor. 6.2.3.3. Argila curentă Argila curentă reprezintă principala componentă a nucleului de argilă. Compoziția granulometrică a argilei curente este dată de proiect prin caietul de sarcini pentru
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
o zonă de contact în grosime de cca. 0,5 m la contactul cu versanții galeria de injecții. Se lucrează în ritmuri rapide la depunerea argilei de contact în groapa de fundare a nucleului de argilă până la atingerea cotei de fundare a anrocamentelor. 6.2.3.3. Argila curentă Argila curentă reprezintă principala componentă a nucleului de argilă. Compoziția granulometrică a argilei curente este dată de proiect prin caietul de sarcini pentru umpluturi. Depunerile de argilă se execută numai pe timp
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
apa de ploaie care șiruiește de pe zonele adiacente, în timpul construcției. Pentru a preveni astfel de situații este necesar ca în perioada de construcție filtrele să fie ridicate cu 1 2 straturi peste nivelul argilei. Depunerea filtrelor direct pe suprafața de fundare se poate executa numai după curățarea suprafeței cu condiția ca în perioada dintre curățire și depunere, această suprafață să nu își fi alterat calitățile. Față de zona de trecere din anrocamente mărunte compactate în straturi de 0,50 1,00 m
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
lucrărilor de foraje ce se execută la lucrările hidrotehnice sunt incluse și lucrările de foraje pentru execuția drenajelor, piezometrelor și pentru montarea aparatelor de măsură și control (A.M.C.). Aceste lucrări au ca scop obținerea de informații din zona de fundare a barajului sau din zonele limitrofe care pot influența amenajarea. 1.1. Drenajele forate sunt amplasate, în funcție de tipul de baraj, în galeriile din corpul barajului, din fundația acestuia - sau la suprafață, în aval de ampriza barajului. Ele sunt executate pentru
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
Turismului, ianuarie 1987 CRONOLOGIE În Franța În exteriorul Franței 10000/-6000 EPIPALEOLITICUL -9000 Neoliticul în Orientul Apropiat -6000/-1800 NEOLITICUL -2600 Piramidele egiptene -1800/-700 EPOCA BRONZULUI -1700/-1400 Cnossos în Creta Către -1250 Ramses al II-lea, faraon -814 Fundarea Cartaginei -753 Fundarea Romei -700/-50 EPOCA FIERULUI -600 Fundarea Marsiliei -509 Constituirea Republicii romane -490 Bătălia de la Maraton -264 Începutul războaielor punice -218 Hanibal trece Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122 Fundarea orașului Aix-en-Provence -118 Fundarea cetății Narbo -81/79
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
CRONOLOGIE În Franța În exteriorul Franței 10000/-6000 EPIPALEOLITICUL -9000 Neoliticul în Orientul Apropiat -6000/-1800 NEOLITICUL -2600 Piramidele egiptene -1800/-700 EPOCA BRONZULUI -1700/-1400 Cnossos în Creta Către -1250 Ramses al II-lea, faraon -814 Fundarea Cartaginei -753 Fundarea Romei -700/-50 EPOCA FIERULUI -600 Fundarea Marsiliei -509 Constituirea Republicii romane -490 Bătălia de la Maraton -264 Începutul războaielor punice -218 Hanibal trece Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122 Fundarea orașului Aix-en-Provence -118 Fundarea cetății Narbo -81/79 Dictatura lui Sylla
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-6000 EPIPALEOLITICUL -9000 Neoliticul în Orientul Apropiat -6000/-1800 NEOLITICUL -2600 Piramidele egiptene -1800/-700 EPOCA BRONZULUI -1700/-1400 Cnossos în Creta Către -1250 Ramses al II-lea, faraon -814 Fundarea Cartaginei -753 Fundarea Romei -700/-50 EPOCA FIERULUI -600 Fundarea Marsiliei -509 Constituirea Republicii romane -490 Bătălia de la Maraton -264 Începutul războaielor punice -218 Hanibal trece Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122 Fundarea orașului Aix-en-Provence -118 Fundarea cetății Narbo -81/79 Dictatura lui Sylla la Roma -74/-72 Înființarea provinciei Transalpine
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Către -1250 Ramses al II-lea, faraon -814 Fundarea Cartaginei -753 Fundarea Romei -700/-50 EPOCA FIERULUI -600 Fundarea Marsiliei -509 Constituirea Republicii romane -490 Bătălia de la Maraton -264 Începutul războaielor punice -218 Hanibal trece Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122 Fundarea orașului Aix-en-Provence -118 Fundarea cetății Narbo -81/79 Dictatura lui Sylla la Roma -74/-72 Înființarea provinciei Transalpine -58 Începutul războiului cu galii -52 Bătălia din Alesia -44 15 martie Moartea lui Cezar -43 Fundarea orașului Lyon -31/+406 GALIA
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
II-lea, faraon -814 Fundarea Cartaginei -753 Fundarea Romei -700/-50 EPOCA FIERULUI -600 Fundarea Marsiliei -509 Constituirea Republicii romane -490 Bătălia de la Maraton -264 Începutul războaielor punice -218 Hanibal trece Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122 Fundarea orașului Aix-en-Provence -118 Fundarea cetății Narbo -81/79 Dictatura lui Sylla la Roma -74/-72 Înființarea provinciei Transalpine -58 Începutul războiului cu galii -52 Bătălia din Alesia -44 15 martie Moartea lui Cezar -43 Fundarea orașului Lyon -31/+406 GALIA ROMANĂ -31 Victoria lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122 Fundarea orașului Aix-en-Provence -118 Fundarea cetății Narbo -81/79 Dictatura lui Sylla la Roma -74/-72 Înființarea provinciei Transalpine -58 Începutul războiului cu galii -52 Bătălia din Alesia -44 15 martie Moartea lui Cezar -43 Fundarea orașului Lyon -31/+406 GALIA ROMANĂ -31 Victoria lui Octavian la Actium -31/+14 Octavian-Augustus, împărat -22 Înființarea provinciei Narbonensis -16/-13 Înființarea celor Trei Galii -12 Dedicația de pe altarul din Lyon +9 Dezastrul lui Varus în Germania 14-37 Tiberiu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
VIII Începutul invaziilor normande 800 Carol cel Mare, împărat 817-821 Reforma monastică a lui Benedict din Aniane Către 840 Întețirea invaziilor normande 842 Jurămintele de la Strasbourg 843 Tratatul de la Verdun 885-886 Asedierea Parisului de către normanzi 892 Începutul invaziilor maghiare 910 Fundarea mănăstirii Cluny 911 Tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte 936 Otton I, rege al Germaniei 955 Victoria lui Otton I asupra ungurilor la Lechfeld 962 Otton I, împărat 989 Primul conciliu de pace la Charroux 1027 Armistițiul lui Dumnezeu 1054 Ruptura dintre Roma
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea 1098 Întemeierea orașului Cîteaux 1099-1100 Prima cruciadă. Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112 Revolta comunală din Laon 1115 Fundarea așezămîntului Clairvaux de către Sf. Bernard 1144 Sfințirea abației de la Saint-Denis 1145-1155 Portalul regal din Chartres 1147-1148 Cruciada a II-a 1152 Alienor de Acvitania se desparte de Ludovic al VII-lea și se căsătorește cu Henric Plantagenetul 1154-1189 Henric Plantagenetul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de infinite conexiuni, consolidat pe unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care omul, prin esența a elevată, este pretutindeni prezent". Ion Barbu - Dan Barbilian era un specialist în fundarea axiometrică sau grupal-teoretică a geometriei și totodată un aplicat cercetător al spațiilor care vor purta denumirea în matematicile contemporane de spații Barbiliene. Într-o Notă asupra lucrărilor științifice (1940), legînd încă o dată matematica și poezia într-un tot unitar, se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
parte, fără să piardă din vedere omogenitatea și unitatea întregului. Astfel cercetarea matematică majoră primește o organizare și orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjunte, desfășură structura identică a universului sensibil. La fel, prin fundarea axiomatică sau grupal-teoretică, matematicele asimilează doctrinele diverse și slujesc scopul ridicat de a instrui de unitatea universului moral al conceptelor. În acest chip ele încetează de a mai fi o laborioasă barbarie ci, participînd la desăvîrșirea figurii armonioase a lumii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
accelerației este foarte important pentru proiectarea paraseismică a construcțiilor. Efectele produse de cutremure Cele mai spectaculoase și distrugătoare efecte ale cutremurelor sunt prăbușirile de imobile datorită zguduirilor verticale, orizontale și a mișcărilor rotatorii ale suprafețelor solului și a terenului de fundare a construcțiilor. Gravitatea acestor efecte este amplificată de pierderile de vieți omenești și de panica creată În rândul populației. Cutremurele marine devin dezastruoase și din cauza valurilor Înalte denumite tsunami ce pot avea o Înălțime de 15 - 30 m (cutremurul
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
Peter Eisenman. Până Într-un anumit moment al secolului al XX - lea , pământul nu este văzut ca un element cu rol definitoriu În configurarea unei clădiri, ci doar ca suport al acesteia. „Emanciparea―3 pământului de la statutul de teren de fundare pentru arhitectură, la cel de obiect construit e realizată de Peter Eisenman În ―Cities of artificial excavation În 1978. Eisenman definește pământul ca un potențial instrument de camuflaj pentru obiectul de arhitectură. În această nouă relație figurăfond, el dezvoltă figura
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
sărăcită, simplificată "până la un sistem redus de funcțiuni ale discursului"10. Funcția inaugurală nu aparține deja-rostitului, ci dincolo de el - sub el și înaintea lui - unei infra-rostiri transcendentale care abia iese din tăcere ori e posibilul însuși al tăcerii 11. Astfel încât fundarea discursivă în ordinea semnificațiilor ce articulează lumea poemului este pusă în suspensie. Decreația subiectivității și exfundarea limbajului nu mai (re)dau cuvântul poetului, ci - prin exfolierea ce pune cuvântul în abis - dezidentifică subiectul însuși. Reducție în urma căreia singura experiență posibilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care Cuza și Paulescu l-au înființat în 1922, a fondat în același an Asociația studenților creștini, cu scopul de a „apăra patria de invazia evreiască”. Liderii asociației au îmbrățișat principiile „anti-democrației”, „disciplinei” și pe cel al „conducerii”. La fundarea Ligii Apărării Național Creștine în martie 1923, Cuza i-a încredințat tânărului Codreanu misiunea de a organiza Liga pe baze naționale, pe care el o vedea realizată de un corp tânăr, în afara modelului politic tradițional. Cuza organizase pentru prima oară
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Ulterior, H. J. Alter, în colaborare cu Robert H. Purcell și Paige L. Meredith, au dovedit prin studii de transmisie la cimpanzei că o nouă formă de hepatită, inițial numită „hepatită nonA-nonB“, este provocată de un virus necunoscut.59 Apro fundarea acestor lucrări a condus în 1988 la descoperirea virusului hepatitei C (anunțată în 1989). Confirmarea faptului că acel enigmatic nonA-nonB Hepatitis este un virus de sine stătător a fost făcută tot în 1989 de către Qui Lim Choo și colaboratorii,60
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ci poate prezenta interes o dată ce permite evidențierea felului cum a fost adaptată narațiunea originală rigorilor altui timp și altui gen literar. Materialul faptic - date istorice sau simple anecdote - este preluat din primele două cărți ale lucrării lui Titus Livius De la fundarea Romei (I 46 - II 6) : detaliile uciderii lui Servius Tullius de către ginerele lui, la îndemnul Tulliei, fiica bătrânului rege, care trece cu carul peste trupul neînsuflețit al tatălui ei (I 48) ; reușitele domniei lui Tarquinius - victoria asupra volscilor, înființarea coloniilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cetatea Gabii), ceea ce îl determină pe fiul lui Tarquinius să relateze pe larg cea mai grozavă tâlhărie a bătrânului (II, p. 43). Toate detaliile furnizate în ritm alert în dialogul cu comesenii se află în capitolul I 53 din De la fundarea Romei : falsa dispută între tată și fiu, pretext ca cel din urmă să ceară azil în cetatea rivală, expedițiile de jaf împotriva romanilor încredințate lui Sextus pentru a-l pune la încercare, mesajul mut transmis de Tarquinius băiatului său prin
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i dea de știre regelui despre cele întâmplate după sinuciderea Lucreției, factorul declanșator al răscoalei antimonarhice conduse de Brutus : Eu am venit, stăpâne, să te înștiințez, eu sunt primul ! (IV, p. 61). Din nou, sursa relatării se află în De la fundarea Romei (I 59), însă modalitatea precipitată de a acumula informațiile într-un schimb rapid și antrenant de replici scurte și sacadate aparține dramaturgului modern. În mai multe rânduri, Horia Lovinescu utilizează nu doar datele, dar și formularea istoricului latin, în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prisma contactului cu operele lui Shakespeare și Stendhal. Cea mai notabilă modificare faptică între istoria lui Titus Livius și piesa lui Horia Lovinescu este semnalată de autorul român în argumentul lucrării sale și vizează identitatea ucigașului lui Brutus. În De la fundarea Romei, moartea fondatorului republicii are loc într-o luptă directă cu Aruns Tarquinius, comandantul cavaleriei etrusce în atacul asupra Romei menit să restaureze regalitatea (II 6). În Negru și roșu, cel care pune capăt vieții lui Brutus este fratele lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]