4,993 matches
-
în 1977 și de 3.240 kg/ha în 1998. Grâul, în 1989, ocupa circa 16% din totalul suprafeței arabile, iar în 1999, circa 6%. Prin dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor, cultura grâului a cedat locul porumbului și culturilor furajere (o cauză fiind și lipsa combinelor pentru recoltat), folosindu-se soiuri de toamnă „PONCA” sau „MOLDOVA”, cu producții medii de 2.500 kg/ha. Cultura orzului, orzoaicei și a secarei s-a redus în mod nejustificat, deși din punct de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și „DANAE”, rezistente la ger, secetă și scuturare. Având o perioadă de vegetație relativ scurtă (280 de zile orzul de toamnă și 112 zile orzoaica), terenul se eliberează destul de repede, fiind posibilă o a doua cultură pentru leguminoase sau plante furajere. Privind cultura ovăzului, în perioada 1962- 1989, reducerea efectivului de cabaline, prin programul ministrului agriculturii, a determinat, practic, eliminarea acestuia din cultură. În ceea ce privește solul, ovăzul este mai puțin pretențios. Constituie un nutreț concentrat care se poate folosi pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
7,08%. După cooperativizarea agriculturii, structura culturilor a suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în 1977 și de 3.240 kg/ha în 1998. Grâul, în 1989, ocupa circa 16% din totalul suprafeței arabile, iar în 1999, circa 6%. Prin dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor, cultura grâului a cedat locul porumbului și culturilor furajere (o cauză fiind și lipsa combinelor pentru recoltat), folosindu-se soiuri de toamnă „PONCA” sau „MOLDOVA”, cu producții medii de 2.500 kg/ha. Cultura orzului, orzoaicei și a secarei s-a redus în mod nejustificat, deși din punct de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și „DANAE”, rezistente la ger, secetă și scuturare. Având o perioadă de vegetație relativ scurtă (280 de zile orzul de toamnă și 112 zile orzoaica), terenul se eliberează destul de repede, fiind posibilă o a doua cultură pentru leguminoase sau plante furajere. Privind cultura ovăzului, în perioada 1962- 1989, reducerea efectivului de cabaline, prin programul ministrului agriculturii, a determinat, practic, eliminarea acestuia din cultură. În ceea ce privește solul, ovăzul este mai puțin pretențios. Constituie un nutreț concentrat care se poate folosi pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe raza comunei, dând o productivitate de până la 25.000 kg/ha. Menționăm, ca buni legumicultori, pe Dumitru Apostu, Vasile J. Maftei, Dumitru Tătărășanu, Mihai Nastor, Ion Tătărășanu, Costică Obreja, Ion Hâncu, Grigore Hanu, Silică Carp, Costică Benescu. Baza furajeră este puntea de legătură dintre producția vegetală și animală. Creșterea animalelor pentru carne și îngrășarea tineretului taurin necesită o anumită structură a consumului de furaje. În perioada 1965-1989, s-au produs modificări evidente la acest capitol: a crescut ponderea culturilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
animală. Creșterea animalelor pentru carne și îngrășarea tineretului taurin necesită o anumită structură a consumului de furaje. În perioada 1965-1989, s-au produs modificări evidente la acest capitol: a crescut ponderea culturilor de lucernă, au scăzut suprafețele cultivate cu plante furajere anuale pentru fân și au crescut suprafețele cultivate cu plante pentru masă verde, dar după 1989 au scăzut treptat, până la desființare. Fânețele și pășunile naturale ocupă circa 10% din suprafața totală a comunei. Frecvența cea mai mare o au pășunile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
naturale ocupă circa 10% din suprafața totală a comunei. Frecvența cea mai mare o au pășunile și fânețele în satele Tarnița, Satu Nou și Taula, cu o pondere de peste 21% din suprafața totală de fânețe. Suprafețele cultivate cu plante furajere, după 1962, înregistrau creșteri considerabile, ajungând în anul 1989 la 13,72% din suprafața arabilă, ocupând locul secund după cereale; după anul 1989 această suprafață a ajuns la 4,16%. Cultura plantelor perene are o pondere de 58% din suprafața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Trifoiul ocupă circa 10%, celelalte plante reprezentând suprafețe reduse. Se cultiva soiul „Trifoi roșu de Suceava”, iar pe suprafețe reduse soiul „SELECT I”, cu o productivitate de 10- 15 t/ha. Cultura rădăcinoaselor pentru nutreț se mai practica pentru sfecla furajeră, folosinduse soiurile „Record”, „Ursus” și „Polifurajer 26”, doar pe 0,4% din suprafața furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de Suceava”, iar pe suprafețe reduse soiul „SELECT I”, cu o productivitate de 10- 15 t/ha. Cultura rădăcinoaselor pentru nutreț se mai practica pentru sfecla furajeră, folosinduse soiurile „Record”, „Ursus” și „Polifurajer 26”, doar pe 0,4% din suprafața furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cultura rădăcinoaselor pentru nutreț se mai practica pentru sfecla furajeră, folosinduse soiurile „Record”, „Ursus” și „Polifurajer 26”, doar pe 0,4% din suprafața furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de furaje, urmând paiele de cereale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
extinde creșterea caprelor pentru carne și lapte, reprezentând 25% din numărul ovinelor. Creșterea porcinelor se practică în funcție de tradiție și posibilitățile de furajare, constituind principala sursă de carne pentru iarnă. Rasele care predomină sunt Marele Alb și York. Baza furajeră pentru creșterea porcinelor o constituie porumbul boabe și măcinat, sfecla, dovleacul, nutrețurile combinate, lucerna și resturile alimentare casnice. Creșterea cabalinelor în perioada 1963-1989 a fost aproape inexistentă. După 1989, caii au asigurat o parte a executării lucrărilor agricole și a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
boabe și măcinat, sfecla, dovleacul, nutrețurile combinate, lucerna și resturile alimentare casnice. Creșterea cabalinelor în perioada 1963-1989 a fost aproape inexistentă. După 1989, caii au asigurat o parte a executării lucrărilor agricole și a transportului impus de cerințele gospodărești. Baza furajeră a creșterii cabalinelor este constituită din fân, resturi vegetale, lucernă și ovăz. Se cresc rasele Huțul, Lipițan, Rusetu. În Tarnița, familiile care cresc cai sunt Ion Puiu, Mihăilă Neculai, Tătărășanu Viorel, Sava Spiridon, Botezatu Gheorghe, Țarălungă Spiridon, Guțu Costinel, Gabi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
potențialul printr-un covor vegetal multicolor, de o rară frumusețe, de importanță economică, în cultivarea plantelor și creșterii animalelor. În cea mai mare parte, ierburile creșteau natural. Chiar pe cele mai înalte locuri, unde plugul putea pătrunde, se semănau plante furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albăstruie a umbrelor. Liniștea pare mai deplină ca în toiul iernii! Același contrast se înregistrează și toamna, când prin poienele de miazăzi se cosește otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din strunga albicioasă a muntelui dispus în amfiteatru, se prăvălește un șuvoi de apă care tulbură liniștea specifică
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a terenurilor în pantă lină la cca 700 metri altitudine, în care se pot efectua arături fără a stârni eroziunea, plantele cultivate sunt puține, căci frigul le selectează: dintre cereale se cultivă îndeosebi secara, orzul și ovăzul; se adaugă sfecla furajeră, inul pentru fuior și mai ales, cartoful. Principala ramură a agriculturii este și aici creșterea animalelor pe baza pășunilor și fânețelor extinse, multe dintre ele dezvoltate pe agroterasele vechi, multiseculare, care introduc varietate în peisajul regional (n.a.). și într-un
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
după Abecedar); obligații de ordin economic: să aibă o livadă cu cel puțin 20 de pomi altoiți sau pepinieră de pomi altoiți, să țină curtea în ordine și curățenie, să facă desmiriștirea, să aibă cultură de lucernă, trifoi sau porumb furajer, să aibă grădină de flori și zarzavat, să țină contabilitate casnică, să lucreze rațional pământul, să facă plantație de salcâmi pe terenurile degradate etc. Programul de lucru cuprindea două cicluri: cultural, de la 1 octombrie la 1 aprilie, și economic, de la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
arpagic, ceapă și praz. Morcovii Se cultivă bine alături de sfecla roșie, arpagic, varză, fasole, salată, ceapă, pătrunjel, praz, mazăre, ardei iute, ridichi, rozmarin, salsifi (țâța capreiă, salvie și roșii. Nu e recomandat să fie cultivați lângă mărar. Napul și gulia furajeră Se cultivă bine alături de sfeclă roșie, morcov și mazăre. Păstârnacul Se cultivă bine alături de ridichi. Pepenele galben Se cultivă bine alături de bostan, dovlecel, spanac, porumb și ridichi. Nu e recomandat să se cultive alături de cartofi. Porumbul Se cultivă bine alături de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Ceapă franțuzească de toamnă Sfârșitul lui august Cicoare Începutul lui iulie Conopidă Jumătatea lui aprilie Sfârșitul lui mai Dovleac Începutul lui mai Jumătatea lui mai Începutul lui iunie Fasole (galbenă/verdeă De la sfârșitul lui mai la sfârșitul lui iunie Gulie furajeră Jumătatea lui mai Mazăre Jumătatea lui mai Morcov Jumătatea lui mai Nap Jumătatea lui mai Păstârnac Jumătatea lui mai Pătrunjel Începutul lui martie Începutul lui mai Începutul lui mai Pepene galben A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
42 5 20 20 3 10 Datele prezentate în acest tabel arată că zaharurile reprezintă cca. 20-25% din substanța uscată a leșiei reziduale disnefitice. Aceste zaharuri pot fi valorificate separat, fie prin fermentație alcoolică, fie prin cultivarea și multiplicarea drojdiilor furajere. În cazul valorificării acestora prin fermentație alcoolică, randamentul în alcool etilic este de cca. 95%, la o tonă de celuloză sulfit obținându-se cca. 80 litri etanol. Drojdiile furajere care se multiplică, folosindu se ca substrat soluțiile sulfite reziduale, conțin
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
separat, fie prin fermentație alcoolică, fie prin cultivarea și multiplicarea drojdiilor furajere. În cazul valorificării acestora prin fermentație alcoolică, randamentul în alcool etilic este de cca. 95%, la o tonă de celuloză sulfit obținându-se cca. 80 litri etanol. Drojdiile furajere care se multiplică, folosindu se ca substrat soluțiile sulfite reziduale, conțin în medie cca.50% putere. La rândul lor, aceste proteine sunt alcătuite din toți aminoacizii esențiali, fiind mai bogate în lisină. În același timp, drojdiile furajere conțin întregul complex
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
litri etanol. Drojdiile furajere care se multiplică, folosindu se ca substrat soluțiile sulfite reziduale, conțin în medie cca.50% putere. La rândul lor, aceste proteine sunt alcătuite din toți aminoacizii esențiali, fiind mai bogate în lisină. În același timp, drojdiile furajere conțin întregul complex de vitamine B, fiind o sursă valoroasă de fier, calciu, fosfor și iod. În procesul de multiplicare a drojdiilor firajere participă atât henozele cât și pentozele, la o tonă de celuloză sulfat obținându-se cca. 70-120 kg
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
întregul complex de vitamine B, fiind o sursă valoroasă de fier, calciu, fosfor și iod. În procesul de multiplicare a drojdiilor firajere participă atât henozele cât și pentozele, la o tonă de celuloză sulfat obținându-se cca. 70-120 kg drojdie furajeră. În afara grupelor sulfonice, lignosulfonații tehnici prezintă o serie de alte grupe funcționale reactive, cum ar fi cele hidroxil fenolice, carbonilice și carboxilice, care pot fi folosite în reacții chimice de modificare. Din aceste motive, 41 lignosulfonații tehnici reacționează cu fenoli
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
formă incompletă de colhoz sau, dacă vreți, un teren de „antrenament” în perspectiva înființării colhozului (gospodărie agricolă colectivă, pe românește). Ca să revenim la subiect, vom spune că tot acești doi inspectori s-au arătat nemulțumiți față de următoarele deficiențe organizatorice: „...semințele furajere programate, care urmau a fi însămânțate pe islazul comunal au fost ridicate în parte dela Direcția Agricolă”, prin urmare și sub amenințarea unei pedepse aspre, șeful Ocolului agricol Unțești îl somează pe primarul comunei, Gheorghe Lăpușneanu, ca în termen de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rezervată pentru consumația internă [...] este respectată pentru a se asigura astfel pe de o parte nevoile interne, iar pe de alta nevoile însămânțările de primăvară, a fost de părere ca să fie prohibit exportul tuturor cerealelor și derivatelor, leguminoaselor și semințelor furajere, până când vom constata că nevoile mai sus menționate sunt asigurate”. Proiectul de lege a fost adoptat fără discuții, doar cu trei voturi contra. Încercările pentru a aduce un minim de ordine în acest domeniu al vieții economice s-au lovit
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]