2,887 matches
-
Hus! b) Este Domnișoara Hus, (Carnaksì! Mașalà!) Cu picioare ca pe fus, Largi șalvari Undeva. Pentru ea cinci feciori Pricopsiți (ah! beizadele), Au tăiat cinci alți feciori Ce-i făceau la bezele. Și-au danțat cinci feciori Pricopsiți, la ștreangul furcii; Ea danța Acanà Cu muscalii și cu turcii; Pași agale Cu pașale, Pași bătuți Cu arnăuți. Sprinteni, spornici, Cu polcovnici De tot sprinteni, De tot sus, De strigau, pierduți, ibovnici: - Ișalà, domniță Hus! c) S-a-mbuibat Și s-a dus Ceasul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
alb, ca o raia Într-o zi cu var și ciumă, Cuib de piatră și legumă Raiul meu, rămâi așa! Fii un târg temut, hilar Și balcan - peninsular... La fundul mării de aer Toarce gâtul ca un caier, În patrusprezece furci, La raiele; rar, la turci! Bată, într-un singur vin: Hazul Hogii Nastratin. * Colo, cu doniți în spate, Asinii de la cetate, Gâzii, printre fete mari, Simigii și gogoșari, Guri cască când Nastratin La jar alb topește in, Vinde-n leasă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Știu lire cardinale date centre Acești reci acustici de firizi Uimiri și mari zăceri adiacente Genunii adiate pe Atrizi. ÎNCLEȘTĂRI Ca umbra-n stemă, pe basilici, O veghie singură să urci Sub agere oțele silnici: O Moscovă de cer și furci. Stea netedă, vigoare-n chiciuri, Asprime zveltă, imn de biciuri! Explică stricte-acele glorii De căngi răspunse din victorii. DEDICAȚIE Falangele acelei oboseli De alge dezlegate către sud, A tâmplei umbră din străine seri: Cu drumul meu, atunci, le-am mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
incitații la orgie: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașalà!) / Cu picoare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva.// Pentru ea, cinci feciori/ Pricopsiți (ah! beizadele) / Au tăiat cinci alți feciori,/ Ce-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu se desfășoară ca o succesiune magică de "ritmuri" înspre mistere, adică de imnuri orfice formate din impulsuri metaforice, ca o suită sincopată de discurs: "Capăt
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și pe Radu la o temă la română. - Nu te-am mai văzut de o lună, hai la o minge! - Nu, acuma, poate săptămâna viitoare. Hai că mai vorbim, nu mai pot acuma. Te sun eu. Darius puse receptorul în furcă, fără a aștepta un răspuns. Se lăsă pe podea, se ghemui, aidoma unui copil în pântecul mamei. Își apăsă stomacul cu podul ambelor palme, așa cum apasă un grădinar pământul din preajma unei flori abia plantate. Un geamăt ușor, ca de om
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
picioarele lor. Nimic nu suflă, nici băncile, nici polițiile naționale, servicii secrete, sau caraghioasele lor sisteme de justiție. Discreți ca o tenie și perseverenți la fel, ei sunt adevărații conducători ai lumii. Ei, adică el, împăratul! Bine, mai avea de furcă printre neamuri și apropiați, dar geniul său recunoscut rezolva imediat orice problemă apărută în vastul imperiu, unul mult mai mare decât a unui antic numit la vremea lui Carol cel Mare. Mare, spanac! Să fim serioși! Iar acum, iată, o
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
verii banii ce stau țuț ouăle de struț arma și-o ridică vorba de ocară brusc o căprioară a-nghețat de frică cercul de inele nopțile ridică punțile calică lume de proptele ghemuite-n plase drumurile urcă și ne dau de furcă orele rămase Referință Bibliografică: Zilnic ni se fură / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ZILNIC NI SE FURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361340_a_362669]
-
Acasa > Versuri > Istorie > DEALUL LUI VODĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
profesori școliți. Mă rog, i-au făcut ăștia la facultățile particulare ... - Deși nu este neapărat rea ideea de învățământ privat ... - Nu, nu, Doamne ferește! Dar nu să faci totul, în aceste facultăți particulare, pe ideea de profit. Să bagi așa, cu furca, copiii la școală. Și asta este o mentalitate care s-a pierdut în sat. Vezi, copilul de țăran a rămas în mine, există. Înainte, aveai trei-patru copii, să zicem, și unul, pe care-l alegea domnul învățător sau popa, mergea
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
calul răspunzându-i liniștit la comenzi. Emanuela îi vorbea cu voce joasă tot timpul, mângâindu-l în timp ce îi lega curelele la hlube. După ce a terminat, i-a pus hățurile și i-a așezat ușor zăbala în gură. A căutat coasa, furca, cutea pentru ascuțit coasa, care acum era în stare pefectă, fiind probabil pregătită de tatăl ei. Pe Emanuela o mulțumea aspectul acesta, deoarece surpriza va fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de hățuri și conduse calul cu căruța astfel încât să o tragă la portiță. - Domnul tăticu, este gata? Permiteți să raportez: Provocare-am acceptat/ calul este înhămat,/ furcă, coasă am luat, / în căruță am urcat.../ și n-am timp de așteptat! Părinții Emanuelei au făcut ochii mari, amuțind. Nu le venea să-și creadă ochilor. La orice s-ar fi așteptat, dar la asta, nu. Tatăl Emanuelei s-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când cobor prin viile coapte un dor m-atinge în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
acum înainte, ascensiunea lui nu va mai putea fi oprită. Aș face o paralelă cu tânărul nostru Eminescu care și el, fiind luat de val, fuge cu trupa de actori, părăsind școala. „Marele Will”, cum îl numește Eminescu, trecând prin furcile caudine ale teatrului, de la păzitorul hergheliei de cai la un mare actor și regizor, este adulat și adorat de iubitorii scenei. „Încălțând coturnii, Shakespeare poate să sufere comparație cu orice Roscius din Antichitate; frumos ca Apollo, seducător ca Mercur, accentele
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
gustoasă chiar! Comeseanul din fața mea se uită la mine, îmi face cu ochiul și ridică pollexul - degetul mare, în semn de apreciere. Cred ca se prinsese ca sunt ageamiu în consumul de durian. Trecusem cu bine Rubiconul gustului și prin furcile caudine olfactive! Îl întreb (în engleză desigur) ce miroase atât de urât. Începe să râdă și îmi spune că mirosul îl emană chiar fructul respectiv. Îmi mai spune că din acest fruct se prepară o serie de bunătăți culinare, în
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
-i imaginație, de propria-i angoasă, de spleen-ul, de apăsarea, de neputința sa. În permanență este fatalmente măcinat din interior de o sete de absolut sinucigașă, am putea spune. Și cum absolutul este intangibil, trece iarăși și iarăși prin furcile caudine ale propriului eu, o ia mereu de la capăt într-o ardere continuă. Pentru că, să ne înțelegem, nu este deajuns cuvântul. Cuvântul neacoperit de faptă rămâne gol-pușcă și asemenea lui rămâne și sufletul în calea viscolelor, a crivățului. Egolatrul nu
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
tot timpul foarte bine informat și de ce n-ar fi fost și fiul său la fel? gândi el. Avea deci să acorde crezare celor spuse. -Poate ți se pare ciudat că mă interesez de acest Baraba însă am avut de furcă cu acest om acum mai mulți ani în urmă când el și oamenii lui mi-au prădat caravana. Și mai știu că înainte de a fi tâlhar acesta a făcut parte din mișcarea zelotă, însă mai apoi s-a separat de
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
blestem! Ninge cu tăcere peste Munții mei, Fie ca ninsoarea care se pogoară Să-i ascundă urma sub nămeții grei Să nu-l mai găsească nimeni din afară! Rugăciunea plânge-n clopot la Râmeț Și la Alba geme vântul printre furci, Îmi aduc aminte, cu același preț L-a vândut și Iuda pe Iisus atunci... Nicolae Nicoară-Horia 27 Decembrie 1784 Reproducere după un desen “Prinderea lui Horea și Cloșca.” Referință Bibliografică: Gornicii... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GORNICII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362496_a_363825]
-
un tablou mare și frumos în care am văzut imortalizat chipul aceste artiste de mare prestigiu a scenei lirice, și profitând de un mic răgaz, în timp ce răspundea la telefon, am deschis reportofonul, iar în momentul când receptorul era așezat în furcă... am pus prima întrebare. M.V.Ghioroiu: Zilele acestea am primit de la redacția Revistei "PITRELE DOAMNEI" (din Argeș) un Album Muzical "UNDE-I SATUL DE ALTĂDATĂ?" smnat Steliana Sima și, ascultându-l cu mare plăcere, m-am trezit ca prin farmec
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
față, bărbații se simțeau bine, flecăreau, uneori cu ironie, își spuneau păsurile sau își povesteau viața. Pe cîțiva îi știam din vedere. Oameni harnici, cu mulți copii acasă, cu umerii rupți de coasă, cu spinările frînte de poloagele răsturnate cu furca, bărbații aceștia se plîngeau de munca grea cu o mîndrie nedisimulată și nu se lamentau de greutățile vieții. Unul dintre ei, ars de soare, cu mușchi de atlet, povestea cum frînează căruța încărcată cu lemne, cînd urcă dealul: Cînd obosește
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
era auzit din toate camerele. Prăvălia era mare, cu tijghele masive cu geamuri, iar în cutii erau expuse mărfurile. Galantare mari, rafturi înțesate cu marfă diversificată, încălțăminte agățată de șireturi, opinci din talpă și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu povestirea, și cuptoare, sobe din tablă, burlane, fărașe de gunoi
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
poate Va-nclina spre el și-mi va avea parte De-un strop de dreptate, cum e apa sfântă; Mă-ndoiesc atunci, căci cel ce cuvântă Este agățat, stă-n capul opus... Răulajutând ca să stea mai sus. Numai după ani...furca putrezește, Cumpăna îmi cade, se rostogolește, Și urcată este de alții ce speră alte vremuri noi; De nu e păzită, nu va scoate apă, va scoate noroi. I I I Stă savantul, calculează câtă forță se găsește Într-o cumpănă
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
un oraș de munte, care, pe nepusă masă, m-a anunțat că "mâine sosesc la Eforie Sud și mă voi caza la hotel "Splendid!" Până sa intervin eu cu vreo întrebare lămuritoare, telefonul s-a închis. L-am pus în furcă, adică... a se înțelege că este vorba de anii ’60-’70, când nici nu visam la telefoanele mobile pe care le purtăm după noi prin cele mai intime colțuri ale locuinței! Am trecut la întocmirea planului de bătaie, pentru că nu
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
coroană pentru a discuta faptele și eventualele măsuri ce trebuie luate. Însă consiliul, ca toate consiliile din lumea asta, a început certurile, vechile patimi și dorințe de mărire au reapărut, mai umflate ca niciodată, verii care-l vedeau deja în furci băgau strâmbe, așa că, în ziua când furnicile au apărut sub zidurile cetății de scaun, consiliul încă mai făcea spume că nu mai are bani pentru o nouă mobilizare de forțe. Și, ca să nu își mai bată gura cu prostii, se
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
numeroase biserici. Cineva din cei prezenți l-a denunțat, astfel că a fost arestat și anchetat pentru cinci zile la Târgu Neamț. A fost eliberat la fel de repede cum fusese și arestat. Cei din jurul său, conștientizând că va mai avea de furcă cu autoritățile comuniste, l-au sfătuit să se ascundă pentru un timp în munți. Părintele Ilie Cleopa și-a făcut atunci un bordei din lemn, în pământ, la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
mă scuzați! Nu v-am recunoscut vocea. Mai sunt zece minute până la ședință, domnule... - Și ce-i cu asta? Hai, că se răcește! Ia-ți maculatura cu tine și vino odată, zăpăcilă! pufni judecătorul Vasile Diaconu, trântind neglijent receptorul în furcă, nemulțumit de răspunsul grefierului de ședință, Florin Cocora. - L-ai auzit? Nu l-ai auzit, dar ți-ai imaginat ce-a zis: Nu v-am recunoscut vocea". Poți să crezi așa ceva? Hai, spune! Spune dumneata, acuma! a insistat el, privind
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]