2,691 matches
-
intrare respiratorie). 2. Grupe de vectori și riscul lor pentru sănătate 1 Cursantul trebuie să cunoască tipurile de vectori: vectori pasivi - care vehiculează germenii în mod mecanic, fără să le fie gazde sau loc de multiplicare (muștele, gândacii de bucătărie, furnicile) și care pot transmite dizenterie, salmoneloze, holeră, stafilococii, geohelmințiaze); vectori activi hematofagi - care sunt gazde intermediare în care germenii își desfășoară ciclul de dezvoltare (păduchi, purici, țânțari, căpușe etc), care pot transmite rickettsioza, malaria, encefalitele virale (ex. West-Nile, de taiga
METODOLOGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258871]
-
ex. primirea unor vești, pregătirea pentru concursuri, participarea la învățare) Ǧ Exerciții de imitare a mișcărilor din natură (ex. căderea ghindelor sau a frunzelor din copaci, ploaia de vară, furtuna, dansul fulgilor de zăpadă, mișcarea valurilor, crivățul, mersul elefanților, pasul furnicii) Ǧ Exerciții de reproducere a mersului în diferite medii (ex. mersul pe Lună, mersul pe teren înclinat, mersul pe gheață, mersul pe suprafață fierbinte) sau pentru exprimarea unor stări emoționale (ex. mersul pentru a nu deranja un fluture, mersul grăbit
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
Constantin Țoiu Bătrânul institutor este nedumerit. Copiii din generația cea mai proaspătă nu țin cu greierele, simpatic, iresponsabil, ci cu furnica muncind și care își vede de treabă. Printr-un exces de pozitivism ce îngheață lucrurile și nu lasă loc sentimentului. S-ar putea - își spune bătrânul institutor - ca toată această preferință să fie o mutație secretă spre datele fundamentale ale
Tânăra generație by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6126_a_7451]
-
pe care îl promovăm și ne închipuim că el este latura superioară a existenței... Așadar, întrebați cu cine țin acei copii - cu cântărețul simpatic, sau cu proprietara hapsână cămării cu alimente -, ei au răspuns, nu cu lăutarul boem, ci cu furnica gospodară care muncește ... fiindcă muncește, mai repetând și zicala „cine nu muncește, n-are". - Auziți, domnii mei, a exclamat bătrânul împreunându-și mâinile păroase și trosnind din degete -, ce-nseamnă un proverb învățat în școală și care se întoarce spre
Tânăra generație by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6126_a_7451]
-
Ascultă oribila forfotă a zilei în toate țările unde se vorbește omenește, falsificarea cuvintelor șiroind din ziare, lumea ireală a notariatelor pentru care proprietatea este un uriaș tort decorat cu flori, băncile malaxând suav costul trestiei de zahăr, constelația de furnici și de profitori ai uzufructului, poezie proastă, roman prost, indivizi slăbănogi ce cred că-i poate feri de rău vasiliscul, bărbatul urât, de o urâțenie mortală, vâslind în sinistrul crepuscul al unei zile de sâmbătă. VIII Poetul își declină orice
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
care biblioteca digitală Dacoromanica pune zilnic la dispoziția publicului, prin scanare, cărți și reviste vechi, putem ieși cu ușurință din actualitatea lingvistică imediată pentru a plonja în cea de acum o sută de ani. Zeci de numere din revista umoristică Furnica se pot consulta acum pe site-ul bibliotecii; printre ele, aparițiile din septembrie 1911 (vol. 7, nr. 52 și vol. 8, nr. 1,2,3). La distanță de un secol, sunt surprinzătoare asemănările cu revistele umoristice de azi: un exemplu
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
1 etc.). Printre cuvintele cu sensuri uitate, contextuale, pe care le descoperim în vechea revistă, se numără barometric: termenul apare într-o replică de anecdotă, cu sens obscur: „Asta miroase a barometrică, doctore!” (8, 1). Și în alte numere din Furnica apar referiri la compania barometrică („unul din tâlhari, fost zece ani amploaiat la o companie barometrică, urmărindu-l de pe miros, l-a găsit”, Furnica, 2-103, 1906; „Compania barometrică locală”, Furnica 3-135, 1907). Misterul sensului ieșit din uz (total absent în
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
anecdotă, cu sens obscur: „Asta miroase a barometrică, doctore!” (8, 1). Și în alte numere din Furnica apar referiri la compania barometrică („unul din tâlhari, fost zece ani amploaiat la o companie barometrică, urmărindu-l de pe miros, l-a găsit”, Furnica, 2-103, 1906; „Compania barometrică locală”, Furnica 3-135, 1907). Misterul sensului ieșit din uz (total absent în instrumentele lexicografice actuale) e lămurit, din fericire, de dicționarul academic (Dicționarul limbii române, A-B, 1913): în afară de sensul general al termenului barometric („privitor la
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
a barometrică, doctore!” (8, 1). Și în alte numere din Furnica apar referiri la compania barometrică („unul din tâlhari, fost zece ani amploaiat la o companie barometrică, urmărindu-l de pe miros, l-a găsit”, Furnica, 2-103, 1906; „Compania barometrică locală”, Furnica 3-135, 1907). Misterul sensului ieșit din uz (total absent în instrumentele lexicografice actuale) e lămurit, din fericire, de dicționarul academic (Dicționarul limbii române, A-B, 1913): în afară de sensul general al termenului barometric („privitor la presiunea atmosferică”), acesta înregistrează sintagma companie
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
înlăturată: „Vorbele mari izvorăsc din jarul înțelepciunii, nu din flacăra ei”. Tăcerea aduce ea însăși o esență care nu se află la îndemîna oricui: „Sunt taciturni cei care nu au nimic comun cu tăcerea”. George Drăghescu își intitulează placheta O furnică pe Golgota. De ce o furnică? Oare pentru că, în mod curent, furnica e simbolul hărniciei, al prudenței, în opoziție cu greierele nonșalant, neprevăzător? O hărnicie care poate fi împinsă la o accepție meschină, la o legătură prea strînsă, egoistă cu bunurile
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
jarul înțelepciunii, nu din flacăra ei”. Tăcerea aduce ea însăși o esență care nu se află la îndemîna oricui: „Sunt taciturni cei care nu au nimic comun cu tăcerea”. George Drăghescu își intitulează placheta O furnică pe Golgota. De ce o furnică? Oare pentru că, în mod curent, furnica e simbolul hărniciei, al prudenței, în opoziție cu greierele nonșalant, neprevăzător? O hărnicie care poate fi împinsă la o accepție meschină, la o legătură prea strînsă, egoistă cu bunurile terestre... E mai potrivit să
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
Tăcerea aduce ea însăși o esență care nu se află la îndemîna oricui: „Sunt taciturni cei care nu au nimic comun cu tăcerea”. George Drăghescu își intitulează placheta O furnică pe Golgota. De ce o furnică? Oare pentru că, în mod curent, furnica e simbolul hărniciei, al prudenței, în opoziție cu greierele nonșalant, neprevăzător? O hărnicie care poate fi împinsă la o accepție meschină, la o legătură prea strînsă, egoistă cu bunurile terestre... E mai potrivit să menționăm aici credința indiană potrivit căreia
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
e simbolul hărniciei, al prudenței, în opoziție cu greierele nonșalant, neprevăzător? O hărnicie care poate fi împinsă la o accepție meschină, la o legătură prea strînsă, egoistă cu bunurile terestre... E mai potrivit să menționăm aici credința indiană potrivit căreia furnica sugerează însemnătatea minoră a făpturilor omenești luate în parte, mediocre, sortite pieirii dacă nu aspiră la o înălțare către Brahma. Calitatea sfidează cantitatea. Avem a face cu o provocare adusă lumii materiale, deoarece microcosmul, purtător și el de absolut, se
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
omenești luate în parte, mediocre, sortite pieirii dacă nu aspiră la o înălțare către Brahma. Calitatea sfidează cantitatea. Avem a face cu o provocare adusă lumii materiale, deoarece microcosmul, purtător și el de absolut, se întîlnește cu macrocosmul divin: „O furnică pe Golgota duce o cruce de om”. Poetul nostru măsoară sforțarea, mistică în fond, a furnicii printrun ochean întors: „Templul furnicii - un mușuroi la capătul lumii”. Sau într-un context brâncușian: „Pe Masa Tăcerii furnicile țin un concert”. Nu doar
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
sfidează cantitatea. Avem a face cu o provocare adusă lumii materiale, deoarece microcosmul, purtător și el de absolut, se întîlnește cu macrocosmul divin: „O furnică pe Golgota duce o cruce de om”. Poetul nostru măsoară sforțarea, mistică în fond, a furnicii printrun ochean întors: „Templul furnicii - un mușuroi la capătul lumii”. Sau într-un context brâncușian: „Pe Masa Tăcerii furnicile țin un concert”. Nu doar furnica se arată a fi un mesager al harului deopotrivă dumnezeiesc și poeticesc. „Contimporan cu fluturii
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
cu o provocare adusă lumii materiale, deoarece microcosmul, purtător și el de absolut, se întîlnește cu macrocosmul divin: „O furnică pe Golgota duce o cruce de om”. Poetul nostru măsoară sforțarea, mistică în fond, a furnicii printrun ochean întors: „Templul furnicii - un mușuroi la capătul lumii”. Sau într-un context brâncușian: „Pe Masa Tăcerii furnicile țin un concert”. Nu doar furnica se arată a fi un mesager al harului deopotrivă dumnezeiesc și poeticesc. „Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu”, pe urmele genialului
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
întîlnește cu macrocosmul divin: „O furnică pe Golgota duce o cruce de om”. Poetul nostru măsoară sforțarea, mistică în fond, a furnicii printrun ochean întors: „Templul furnicii - un mușuroi la capătul lumii”. Sau într-un context brâncușian: „Pe Masa Tăcerii furnicile țin un concert”. Nu doar furnica se arată a fi un mesager al harului deopotrivă dumnezeiesc și poeticesc. „Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu”, pe urmele genialului precursor, George Drăghescu contemplă palpitul fragilelor zburătoare, grația lor stîngace: „Doi fluturi se întînesc
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
pe Golgota duce o cruce de om”. Poetul nostru măsoară sforțarea, mistică în fond, a furnicii printrun ochean întors: „Templul furnicii - un mușuroi la capătul lumii”. Sau într-un context brâncușian: „Pe Masa Tăcerii furnicile țin un concert”. Nu doar furnica se arată a fi un mesager al harului deopotrivă dumnezeiesc și poeticesc. „Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu”, pe urmele genialului precursor, George Drăghescu contemplă palpitul fragilelor zburătoare, grația lor stîngace: „Doi fluturi se întînesc - stîngaci se salută”. Ori raportează zbenguiala
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
viață. Se ivesc în consecință amărăciuni reflexive, scintilații melancolice: „Un vis care ucide alt vis compromite utopia visului”. Ce așteaptă George Drăghescu? A reveni la idealitatea ființei neprihănite, consumată și totuși insubstituibilă: „Viitorul este o copilărie mistuită”. George Drăghescu, O furnică pe Golgota, Ed. Grinta, 2011, 40 pag.
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
redactate, toate, sub formă de haiku, par lipsite de suflu. Exemple, numeroase: „Mi-ai cântat în somn -/ șirul vieților mele pleca la război” (p. 97) sau „Dintr-un secundar/ din zori până seara/ picură sânge” (p. 103) sau „Urcuș de furnici/ pe umerii lui Sisif -/ viața în dodii” (p. 133) sau „Un clovn glorios/ trece greșit pe răboj/ mânii și spaime” (p. 138). În forma ei cea mai înaltă însă, poezia de acum a Elenei Ștefoi poate fi descrisă în două
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
și trei luni, funcție preluată temporar de către Alin Barbu, director general adjunct al BVB. După ce, la începutul acestui an, Consiliul de Administrație al Bursei de Valori a fost schimbat s-a decis ca firma Leadership Development Solutions, condusă de Radu Furnică, unul dintre cei mai cunoscuți head-hunteri de pe piață, să găsească un director general care să dezvolte bursa și să o facă un jucător mai important pe piața financiară românească, dar și cea regională. Consiliul de Administraței al BVB l-a
BVB are un nou director general. Victor Cionga va prelua postul vacant din noiembrie () [Corola-journal/Journalistic/52036_a_53361]
-
mai important pe piața financiară românească, dar și cea regională. Consiliul de Administraței al BVB l-a votat miercuri pe Cionga pentru a ocupa funcția de director general al BVB, ei având de ales dintr-o listă scurtă prezentată de către Furnică pe care se mai aflau și Bogdan Patriniche, un specialist în instrumente financiare de la Londra, precum și Astridel Rădulescu, șeful Direcției de Supraveghere a Bursei de la Milano.
BVB are un nou director general. Victor Cionga va prelua postul vacant din noiembrie () [Corola-journal/Journalistic/52036_a_53361]
-
între absolvenții Universității Tale Cerești -/ Eminescu, Nichita Stănescu, Dimov, Cristi Popescu.../ mi-e greu și să le scriu numele... toată LUMEA BUNA.../ și mi-ai dat apartamentul lui Monciu-Sudinski ca să-mi arăți/ că sunt dintre EI...// Da, gândurile mele sunt umbra furnicii/ pe lângă Gândurile Tale!// Poezia mea nu valorează nimic pe lângă Poezia Ta, înaltă, amețitoare// Îți mulțumesc că m-ai învățat să scriu curat/ și să nu zăpăcesc mințile oamenilor cu drăcovenii...// Dar poezia mea nu înseamnă nimic pe lângă poezia ta,/ limpede
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
Arlechin este mai mare. Mi se pare că ei reacționează în funcție de teama ca părinții lor să nu se despartă." Am și o altă explicație. Finalul inventat de Tournier m-a dus cu gândul la fabula lui La Fontaine . Pierrot fiind furnica, omul muncitor, cuminte și cazanier, Arlechin e greierele, artistul, boemul și seducătorul. Prejudecata copiilor, alimentată de opinia părinților, n-are cum fi favorabilă lui Arlechin. Imaginarul colectiv e dintotdeauna defavorabil artistului. Munca lui de pictor sau de cântăreț nu seamănă
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
Mureșanu, 1876), ciocârlia (Călin), pitpalacul prepeliței, presurile (Freamăt de codru), sticleții exuberanți, cu penaj multicolor (Vre o zgâtie de fată). Insectarul. Musculițele și fluturii (în Miradoniz), ploșnițele roșii (Cugetările sărmanului Dionis), paianjenul, greierele, musca, luciolii (licuricii), albinele, gândacul (Călin Nebunul), furnicile, puricii, bondarul, lăcustele, țânțarii, cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul (Aveam o muză), ursul, căprioara, țapul, tigrul (Memento mori), oaia, șoarecele, liliecii
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]