11,568 matches
-
au renegat ;fu surd și mut Tot universul plin de stele, Precum Edenul dispărut, Precum ,purtat de valuri rele, Un vas sfărimat de uragan, Ce fără cârma și vintrele Pluteste-n voia pe ocean; Ca-n zori pe cer fără furtună, Un nour negru ce detuna, Stingher și nendrăznind sub zări Să se oprească nicăieri, Gonește-n larg ce nu se curma , Lipsit de țintă și de urma , De unde și-ncotro ,mereu, O știe numai Dumnezeu! Scurt timp pe oameni și-
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Prințesei tinere ,Tamara . Străbunul lui Gudal , cândva , Tâlhar în locurile-aceste , Cu ascunzișul printre crește , Dar ros de boală , suferință , Biserica a juruit Să facă, -n semn de pocăința , Pe culmea-naltă de granit , Pe unde vulturii s-adună , Și doar furtunile detuna ; Sus pe Kazbek din lespezi groase Dura lăcaș de ruga , deci ... În el truditele lui oase Aflară liniștea de veci ; Pe stâncă ce luptă cu vântul Creșteau din cimitir stingheri ; Dar ,oare , e mai cald mormântul Când mai aproape
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
lacrimi îi spală păcatul , Si chinul i-l gonea din gând Dar tocmai începu , că visul , Să se audă paradisul , Când , cu făptura-i răsculata , Tăindui calea prin văzduh , Din beznă iadului , deodată , Țișni îngrozitorul duh . Puternic stă că o furtună , Precum un fulger strălucea , Și-n cutezanța lui nebună Răcni cumplit : - Ea este-a mea ! Înnăbușindu-și spaima-n care-i C-o ruga către Domnul drept , Lipit de ocrititorul piept Stă bietul suflet al Tamarei . Se hotăra cu dânsul ce
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Cu mantii lucii de omături Și-n loc de platoși ,pe piept , Strălucitor jucindu-și față , Sclipește de când lumea gheață . Iar norii leneși trec grămadă , Se-opresc pe culmi ,pe-albastrul cer , De parcă-n drumu-i o cascadă A-ncremenit de aprig ger . Furtună peste cruci s-alungă Izbind în zid din răsputeri , Cănd murmura -o cantare lungă , Si cand da glas după străjeri ; Și , auzind din depărtare De locul minunat și sfânt , Vin norii rumeni de-nserare Să se închine la mormânt ; Dar
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Crișan Andreescu Meteorologii nu aduc vești bune în ceea ce privește vremea din acest weekend. Meteorologii prognozează o înrăutățire a vremii în acest weekend. Va ploua torențial, iar mercurul va coborî simțitor în termometre. Pentru următoarele zile, meteorologii prognozează caniculă, dar și furtuni violente. Vremea caldă nu va mai dura însă mult. În weekend sunt așteptate ploi torențiale și temperaturi scăzute pentru data din calendar. Un front atmosferic va traversa țara noastră, de joi și până vineri, și va aduce ploi în aproape
Vești proaste pentru români. Vremea se schimbă în weekend by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22045_a_23370]
-
-ți mesajul vostru!” George Filip este un poet conștient de valoarea zestrei sale. Și, tocmai acest dar numit talent îi dă dreptul să-și afișeze ostentativ identitatea. Puterea vocației lui constă tocmai în strigătul neprefăcut, preschimbat în vers, ca o furtună metamorfozată într un curcubeu. Închei prezentarea mea prin cuvintele unui prieten al său, care spunea: „George Filip nu se socotește titan, nici genial, dar cebru, mai mereu.
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
Un cioban și-a pierdut viața în Masivul Retezat, după ce a fost lovit de un fulger, în timpul unei furtuni puternice. Cel care a anunțat tragedia a fost celălalt cioban din stână, care nu a putut face nimic pentru a-și salva colegul, scrie rtv.net. Stâna în care se aflau cei doi este în zona Slăveiu din Masivul Retezat
Cioban, omorât de fulger în Masivul Retezat () [Corola-journal/Journalistic/22259_a_23584]
-
trupul ciobanului a fost adus de salvamontiști și jandarmi cu o targă până în zona cabanei Rotunda, de unde a fost preluat de Serviciului Județean de Medicină Legală Hunedoara. Ciobanul este din județul Timiș și are 60 de ani. Odată cu el, în timpul furtunii, au murit și 60 de oi din turma pe care o păzea.
Cioban, omorât de fulger în Masivul Retezat () [Corola-journal/Journalistic/22259_a_23584]
-
unui delir elogiator interesat. Iată scrie la 15 august 1963 de la Geneva (unde, prin aceeași supremă protecție, ajunsese, împreună cu familia, într-o "vacanță de tratament medical"): "Scump Tovarăș Dej, Urmărind din balconul odăii în care stau zborul vulturului alpin dominînd furtunile dintre munții zărilor de pe Lemou, mi-e gîndul întreg la Dumneavoastră, ca în toate zilele vîrstei mele, sporită mulțumită primului dintre cei mai apropiați de inima omului și de sufletul țării, căutînd în slabele mele slove sfiicioase, fără să le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
poem ilustrativ pentru această îndrăzneală de a ajunge la nec plus ultra, un poem care recitat pe scenă, în fața unei săli pline, ar fi ascultat într-un fel de stare de hipnoză și ar fi răsplătit la sfârșit cu o furtună de aplauze este Nu voi muri din cauza morții mele: " Nu voi muri din cauza morții mele/ ci din cauza vieții voi muri.// Viața îmi va ajunge la gât/ și mă va sugruma, mă va îneca. Viața îmi va hăpăi/ mărul lui Adam
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
măruntă și verde din valea Chevreuses, la vreo 50 de km sud-vest de Paris. Tournier ne-a arătat îndată un mesteacăn tânăr. Cel vechi de 33 de ani, de când se mutase el aici, în casa parohială, a fost smuls de furtuna din zilele Crăciunului, anul trecut. Aflând de la radio că, în acea urgie, Michel Tournier, membru al Academiei Goncourt, a pierdut un mesteacăn, șeful unei pepiniere l-a sunat îndată ca să-i trimită un puiet. Prozatorul regretă că nu a apucat
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
program), anunță într-o recitare calpă surlele și fanfarele, fără prea multă legătură cu ceea ce s-a întîmplat pînă atunci pe scenă. Restul e hărmălaie, nu tăcere. Poate că Liviu Ciulei este mai înțelept acum, decît atunci cînd a montat Furtuna sau Visul, dar această înțelepciune îl îndepărtează de nevoia de a se bucura a spectatorului. De a se bucura, prin ecoul stîrnit în sufletul lui de tragedia personajelor. Evident, în teatrul românesc este nevoie de reperul simplității, al adevărului din
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
ei șomeri. Prezent la ultimele ediții cu spectacole memorabile, Teatrul de Cameră din Budapesta, a cîștigat premiul ex aequo pentru Hoții - Schiller actualizat de către Alföldi Róbert. Cu tot balastul expozitiv, reprezentația incită prin felul în care exaltarea ideatică proprie curentului "Furtună și avînt" a fost convertită hard la cotidianul sordidului fizic, psihic și metafizic prin creațiile actorilor Horváth Lili, Stohl András, Laszlo Zsolt. Pe cît de diferite, pe atît de înrudite au fost trei spectacole cu o încărcătură "metateatrală". Ștefan Iordache
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
ca sforile unei marionete. * 24 XII 1954. Curtea unei biserici. Trei cîini, dintre care doi încîrligați. Cel de al treilea execută pe lîngă ceilalți doi mișcări înnebunite, obscene, fără efect. Pe jos, umezeală înghețată, crăci uscate căzute din copaci după furtuna de ieri cu puțină zăpadă, mai mult vînt, un viscol sec, gol, uscat. Miros de plante putrezite, - izul avînd ceva din copilărie cînd ne jucam în cimitir după ploaie. Cățeaua gîfîia satisfăcută exact ca o femeie și cu o expresie
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
cerșetoarea expulzată, din Franța, acasă, în nordul României (un compatriot a localizat Oașul)... Începînd cu sunetele limbii române, totul îți sună nefiresc în România lui Haneke. Prima secvență (întîlnirea Mariei cu soțul) e plasată ca într-un pustiu, într-o furtună de praf gros, care umple ecranul, obturînd totul! Cam așa cum ne-am imagina noi o furtună de nisip din deșertul Gobi (dar, cine știe, poate în deșertul Gobi o fi senin!). La un moment dat, în cadrul acestui film care se
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
limbii române, totul îți sună nefiresc în România lui Haneke. Prima secvență (întîlnirea Mariei cu soțul) e plasată ca într-un pustiu, într-o furtună de praf gros, care umple ecranul, obturînd totul! Cam așa cum ne-am imagina noi o furtună de nisip din deșertul Gobi (dar, cine știe, poate în deșertul Gobi o fi senin!). La un moment dat, în cadrul acestui film care se petrece azi, răsună cîntecul " Am cravata mea, sînt pionier!" N-am înțeles subtilitatea. Una peste alta
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
am avut prima unire sexuală cu o fată. Nu mă laud cu acest lucru. Aveam niște puteri serioase încă de la vîrsta aceea și băieții de pe stradă simțeau acest lucru și mă ascultau. De pildă, ne plăcea nouă mult ideea de furtună. După primul război, subsemnatul inventase chiar și un joc. Ne întîlneam la un colț de stradă și porneam de acolo urînd: " Vine furtuna, vine furtuna!" Și, într-adevăr, în cîteva minute se adunau norii. Știam prea bine că în mine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
băieții de pe stradă simțeau acest lucru și mă ascultau. De pildă, ne plăcea nouă mult ideea de furtună. După primul război, subsemnatul inventase chiar și un joc. Ne întîlneam la un colț de stradă și porneam de acolo urînd: " Vine furtuna, vine furtuna!" Și, într-adevăr, în cîteva minute se adunau norii. Știam prea bine că în mine există o legătură strînsă între cuvintele pe care le rosteam și puterile de care am pomenit. (...) Rămîneam acolo pînă plecau toți și atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
stradă simțeau acest lucru și mă ascultau. De pildă, ne plăcea nouă mult ideea de furtună. După primul război, subsemnatul inventase chiar și un joc. Ne întîlneam la un colț de stradă și porneam de acolo urînd: " Vine furtuna, vine furtuna!" Și, într-adevăr, în cîteva minute se adunau norii. Știam prea bine că în mine există o legătură strînsă între cuvintele pe care le rosteam și puterile de care am pomenit. (...) Rămîneam acolo pînă plecau toți și atunci o porneam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
în fine poet, poet în toată puterea cuvîntului", avînd "farmecul limbajului". În schimb, tabloul într-un act în versuri Uă noapte pe ruinele Tîrgoviștei de P. Grădișteanu, care conținea versuri ca acestea: "Două împreună/ Noi facil putem/ De ori ce furtună/ Să ne apărăm/ Să cercăm unire/ Aici e speranța/ Căci în desunire/ Nu cunoaștem viața?, sînt citate fără prea multe comentarii, întrucît "d. Grădișteanu e un om de spirit"10). De aici începe polemica lui Grădișteanu cu Convorbirile literare de la
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
român. Cînd am auzit de procesul deschis contra lui C. Noica, începusem să mă neliniștesc. Așteptam să fiu închis. Îmi pregătisem bagajul. În cele din urmă, m-am trezit cu o citație să mă prezint la sediul securității pe Horia Furtună. Așteptasem aproape un ceas într-un hol, pînă ce veni și mă pofti într-o încăpere un maior. După accent, părea ardelean. M-a pus să scriu o declarație. Ce era cu Anti-Goethe ăsta? Mă rog, cunoștea tot. Dar trebuia
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
o comedie fină jucată impecabil de actorii trupei care n-au vrut să demonstreze nimic altceva decît profesionalism. După o perioadă dominată nu de multe împliniri, regizorul Dragoș Galgoțiu rămîne plenar în atenția publicului și a specialiștilor cu două spectacole: Furtuna de Shakespeare de la Teatrul Maghiar din Cluj - pentru rolul Caliban din această montare Bogdan Szolt a fost nominalizat la categoria cel mai bun actor în cadrul Galei UNITER - și acum, în această stagiune, Cafeneaua de Goldoni. Întîlnirea regizorului cu ambele trupe
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
a structurilor care o definesc. Spectacolul de teatru este pentru Dragoș Galgoțiu "un răspuns imediat la lumea în care trăim și la felul în care trăim în această lume". Discursul său teatral este, cu precădere în ultimele puneri în scenă - Furtuna și Cafeneaua - unul de tip sincretic în care actorul devine suportul gestului, cuvîntului, al plasticității corpului și spațiului, al unei anumite cromatici, al anumitor sonuri și fraze muzicale. Puțini sînt regizorii care au cheie la comediile lui Carlo Goldoni. Mai
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
și generator de istorie. Zeii nordici în frunte cu Odin decid moartea Romei: deoarece orașul de pe malurile Tibrului reușise să constituie un imperiu, adică să organizeze lumea în baza unei idei, ei pornesc în cavalcadă spre cetatea eternă: " Și atunci furtuna mîndră dezrădăcinat-a marea ea zvîrlea frunți de talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
nu o poate atinge; și, cum nu o poate atinge, el vrea să distrugă orice încercare de realizare a unei stări cosmice, fie că ea se numește imperiul roman, fie cel al lui Napoleon, fie că va avea alt nume. Furtuna pe care imperiul de gheață o dezlănțuie vrea "să spargă cerul", adică să readucă totul la starea de haos. Istoria se repetă în viziunea eminesciană, repetare sugestiv exprimată prin adverbul "atunci" care introduce atît strofele dedicate cavalcadei antiromane, cît și
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]