5,090 matches
-
am conversat. Acest orgolios "eu" de autor dă seama în bună măsură de o fericită combinare a ideilor auzite anterior la care se adaugă, răzleață, câte o idee originală; de multe ori și cele originale au fost rostite deja de gânditori pe care nu i-am citit. Ce mai motivează în acest caz dorința de a scrie? Poate faptul de a mă surprinde cu câte o idee pe care nu știam că o am (fiind deseori o idee citită într-o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
într-o anumită limbă însemnă a deschide cât mai multe din posibilitățile de a exprima ființa pe care acea limbă le are ascunse în sânul său, în calitatea ei de fereastră către ființă. Înseamnă a regăsi traseele lansate de alți gânditori spre a le perpetua existența ca deschideri, ori a lansa alte trasee, "lărgind" cumva deschiderea acelei limbi către ființă. ٭ Statele occidentale, prin mecanismele instituționale pe care le-au dezvoltat și perfecționat, dau încredere cetățenilor lor. A trăi în acele condiții
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se situează în interiorul omenirii, "mai interiori" decât orice interioritate. Unii filosofi joacă rolul de puncte de referință într-un dublu sens: prin importanța operei lor dar și (mai ales) prin faptul că creează un câmp de înțelesuri comune pentru alții gânditori, ei dând cumva "cuvinte" limbajului filosofic (uneori chiar creând limbaje). Aflați în imposibilitatea de a înțelege o persoană în întregul ei, mânați de dorința de unitate, luăm acele trăsături ale ei pe care le-am zărit (ori credem că le-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
apărea ulterior. Într-un fel, putem să ne dăm seama ce lucruri sunt importante pentru noi încercând să vedem pe care din ele simțim nevoia să le definim. Trebuie să ne imaginăm Grecia antică drept locul (și timpul) în care gânditori au trudit câteva sute de ani pentru a deschide spațiul mental ce a făcut posibilă apariția a ceea ce este caracteristic modernității: știința, în înțelesul ei extins care înglobează și tehnica. Știința are două rădăcini importante: limbajul și Grecia antică. În
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bazează existența pe acordul majorității ori pe decizia experților. Însă și în cazul sistemelor totalitare tot de un acord al majorității este vorba. Ceea ce arată posibilitatea ca acest tip de acord să nu fie întotdeauna eficient. Am fost convins că gânditorii existenți într-o limbă dau dimensiune acelei limbi. Acum știu că mai este nevoie de ceva: acei gânditori trebuie citiți (ori cel puțin citați) pentru ca plusul pe care-l aduc limbii să fie manifest. Or, tocmai asta înseamnă cultura. De unde
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acord al majorității este vorba. Ceea ce arată posibilitatea ca acest tip de acord să nu fie întotdeauna eficient. Am fost convins că gânditorii existenți într-o limbă dau dimensiune acelei limbi. Acum știu că mai este nevoie de ceva: acei gânditori trebuie citiți (ori cel puțin citați) pentru ca plusul pe care-l aduc limbii să fie manifest. Or, tocmai asta înseamnă cultura. De unde rezultă și că puținătatea culturii unui popor dă seama de o sărăcie a limbii. Una din formele de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
premergătoare romantismului este considerată literatura indiană, caracterizată prin Ťiubirea și admirația naturiiť. Kalidasa cu a lui celebră Sakuntala este reprezentarea ei genială". Unul dintre cele mai importante momente a fost acela al vizitei întreprinse în România de ilustrul scriitor și gânditor indian Rabindranath Tagore, în toamna anului 1926. în revista Ramuri, nr. 10, din octombrie 1926, N. Iorga releva că a citit "romanul Naufragiul (The Wreck), din care se degajă o impresie de Ťadâncă religiozitateť și un mare simț al frăției
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
simpatia dintre cele două părți să fie reciprocă, durabilă și nemăsluită. În privința organizării, meritul aparține directorului de la Accademia di România, Mihai Bărbulescu, si directorului Institului Cultural Român, H.-R. Patapievici. Datorită lor, Noica a avut un ecou în Italia. Un gînditor nu există decît în măsura în care supraviețuiește în memoria altora. Fără o asemenea amintire retrospectivă a cărei expresie finală să culmineze într-un șir de studii exegetice pe marginea filozofiei sale, Noica ar rămîne o emblemă cu care am ști să ne
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
Dimpotrivă. Chiar în această primăvară la sediul Parlamentului European a fost organizată o amplă dezbatere privind raportul dintre știință și credință în lumea contemporană, la care au participat savanți de prestigiu (inclusiv laureați ai Premiului Nobel) și înalți prelați și gânditori creștini (în special din spațiul catolic). Specificitatea Uniunii Europene este dată de multiculturalism, plurilingvism și multiconfesionalism. În momentul de față, pe teritoriul comun european există șase mari religii și confesiuni, unele dintre ele dominante în una sau alta dintre țările
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
monografie a rolului pe care trebuie să îl joace/trebuie să îl joace religia în spațiu comunitar. Ceea ce impresionează este în primul rând claritatea demonstrației și erudiția autorului, aproape fiecare afirmație a sa fiind pusă în corelație cu ideile unor gânditori importanți ai lumii contemporane. Unele dintre afirmațiile lui Radu Carp sunt susceptibile să stârnească revelații importante. În funcție de propriile preocupări, fiecare are o idee despre tendințele lumii contemporane în materie de credință religioasă. Unii (nu neapărat de la noi) constată o îndepărtare
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
fi fost semnată de un autor al cărui nume nu se concentrează în prenume, ea ar fi fost de mult dată uitării. De aceea, supraviețuirea titlului e meritul prenumelui. Aproape că îți vine să spui că autorul lucrării este un gînditor cu mult mai fin decît reiese din paginile ei. De aceea, e un prilej de uimire să vezi cum un filozof implicit, așa cum a fost întotdeauna Camil în romane, în gazetărie și în piesele de teatru, a putut să eșueze
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
turbulent, isteriei unei ambianțe în special "bucureștene" care distruge orice "efort creator". Aș îndrăzni să completez ideea: nici în apus nu mai pot fi aflate oricînd și oriunde acele oaze de liniște prielnice reflexivității și creației. Dar există aici, pentru gînditori, artiști și filozofi, o mulțime de "paradisuri solitare", de felul Academiei de lîngă Stuttgart. Cu volumul Europa are forma creierului meu, Mircea Cărtărescu i-a adus și un elogiu binemeritat.
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
care traversează textul fără un chip anume, fără profil psihologic, într-un cuvînt, fără corporalitate. Popescu-Negreni comunică, are o rețea de legături umane relativ stabilă, conversează mereu, în muzee sau în memorie, cu marii maeștri ai picturii, citează scriitori și gînditori importanți, însă totul rămîne undeva în fundal. Problema esențială a pictorului este propria sa viață, arta ca sursă de interogații și de frămîntări, scurgerea traumatizantă a timpului, exprimarea ca armă unică în lupta cu efemerul și cu deriziunea. Fără a
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
ce constituie adevărata marcă a unui artist autentic. Este poate singura regulă de viață pe care am învățat-o și am urmat-o de la el". Cioran e surprins sub unghiul unei întîlniri nocturne, în vara anului 1937, cu care prilej gînditorul în devenire afișează cu superbie țelul universalist al activității sale: "Eram aproape singurii trecători pe stradă. Ne-am oprit în fața porților mari ale Fundației ca să schimbăm cîteva cuvinte. Cu verva lui acuzatoare. Cioran se plîngea că nu mai suportă Ťspațiul
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
-și modifice textul atunci cînd îl publică peste 10, 15, 20 de ani: actualizînd bibliografia, omițînd și adăugînd pasaje, rescriind eventual totul, într-un nou context cognitiv. E dreptul său de autor viu, ba chiar datoria sa de cercetător și gînditor (dimpotrivă, nici un editor nu-i mai poate schimba textul în postumitate). La fel de stranie e descrierea presupusului plagiat - acuzația cea mai gravă, căreia i s-a răspuns în primul rînd, pe larg și definitiv, în presă. Și aici, pare să se
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
dacă filozoful francez poate fi comentat fără să trebuiască să-i împrumuți automat stilul. Se poate oare scrie despre un autor într-un alt jargon decît cel în care și-a înfățișat el gîndirea? Că Lévinas se numără printre cei gînditori care au împins perversitatea jargonului pînă la pragul insuportabil al unui dialect ininteligibil e un lucru știut, dar acesta nu-i un motiv ca, scriind despre opera lui, să trebuiască să te exprimi tot atît de ilizibil ca el. A
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
opera lui, să trebuiască să te exprimi tot atît de ilizibil ca el. A fi obscur și a scrie în dodii terminologice nu-i semn de profunzime a gîndirii, ci doar un indiciu al manierismului la care au ajuns astăzi gînditorii contemporani. Pe deasupra, e un simptom al declinului de care suferă disciplina gîndirii speculative. Manierismul e epitaful filozofiei, certificatul ei de deces. Și atunci, dacă ne lepădăm de maniera terminologică, putem scrie despre un filozof făcînd uz numai de cuvintele noastre
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
decît repetîndu-i expresiile, atunci ori e vorba de neputința mea de a-l reda pe înțelesul altora, ori e vorba de lipsa unei idei pe care să o pot transgresa dintr-un limbaj în altul. Trebuie așadar să deosebim între gînditorii de idei și gînditorii de cuvinte. Pe alt plan, dar în aceeași logică, poezia tocmai de aceea e intraductibilă: fiindcă în ea ideile nu au ce căuta. Poezia nu poate fi povestită fără a o acoperi de deriziune. Așadar, poate
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
ori e vorba de neputința mea de a-l reda pe înțelesul altora, ori e vorba de lipsa unei idei pe care să o pot transgresa dintr-un limbaj în altul. Trebuie așadar să deosebim între gînditorii de idei și gînditorii de cuvinte. Pe alt plan, dar în aceeași logică, poezia tocmai de aceea e intraductibilă: fiindcă în ea ideile nu au ce căuta. Poezia nu poate fi povestită fără a o acoperi de deriziune. Așadar, poate fi Lévinas povestit într-
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
ghidez după cărțile scrise pe marginea operei sale, mai precis după cum sună ele în limba română, înclin să cred că francezul nu trece testul trangresării limbajului. Asta nu înseamnă că Lévinas e poet, ferească Dumnezeu, ci doar că nu e gînditor de idei. Autorii cărților de exegeză despre Lévinas mestecă cuvinte și atît.
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
unor oameni ce intuiesc prea bine că disciplina pe care o reprezintă se află deja cu un picior în groapă. Singura consolare este că aceeași soartă o împărtășesc toate disciplinele umaniste: scăpătarea treptată în orizontul înăbușitor al științelor pozitive. Printre gînditorii de formație pozitivistă a căror celebritate a depășit granițele stricte ale domeniului propriu se numără Richard Feynman. Făcînd parte din ultima generație de sacerdoți teoretici ai mecanicii cuantice, în mintea lui au încăput lucruri pe care puțini oameni se pot
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
de folosirea jargonului drept panaceu pentru orice problemă ce nu și-a găsit încă rezolvarea. Și pe cît de mult se ferește să nu cadă în patima speculațiilor gratuite, pe atît impresia pe care o lasă e cea a unui gînditor care face filozofie fără să aibă conștiința a ceea ce face. Feynman filozofează fără să-și propună acest lucru. Tot ce dorește profesorul american este să explice fizica de-a lungul unor lecții destinate studenților începători, numai că modul în care
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
Gallileo Gallilei cu vestitul său E pur si muove. Și tot au avut noroc, că amândoi nu au fost arși pe rug de Inchiziția creștină. Așadar, la Amsterdam, în secolul al șaptesprezecelea, și evreii și creștinii sufereau la fel, când gânditorii lor încălcau legile doctrinelor lor, Spinoza fiind cel mai înalt exemplu al acestei autorități israelite fără milă, egalând-o pe cea creștină din epocă. Parisul de astăzi, angajat în polemici teribile, având ecou și la București, ar trebui să mediteze
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
ceva important? Asta în mod sigur. Atunci, înseamnă că veți ajunge la Platoul Adevărului. Am trecut dincolo de norul alb și am aterizat în vârful dealului. Eram aproape de Platoul Adevărului, care se zărea în fața noastră, pe culmea alăturată. Regele a privit gânditor spre vârful încețoșat. Ar trebui să merg acolo, a zis mai mult ca pentru el. Aș mai sta cu tine, dar trebuie să ajung și acolo. N am mai fost de un timp, și cred că e vremea să plec
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
Sorin Lavric Nu știu dacă vă amintiți amărăciunea cu care Noica deplîngea faima pe care gînditorii de mîna a doua au ajuns s-o capete în cultura română. În ochii filozofului, cultura noastră semăna cu o seră a asimilărilor nefirești și disproporționate, un fel de mediu în care, în ciuda intuițiilor valorice verificate în alte părți, ierarhiile
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]