506 matches
-
găgăuzi Înclină spre originea oguză a găgăuzilor grupare sprijinându-se pe existența unei formațiuni politice a uzilor care a existat În Dobrogea și a dispărut de-a lungul timpului. O evidență menționată de mulți cercetători din diferite țări o constituie preferința găgăuzilor pentru limba română și chiar o apropiere de caractere. Un studiu lingvistic relativ recent (1992) scoate În evidență că din 5000 cuvinte conținute În dicționar 360 cuvinte sunt românești ceea ce reprezintă 7,5% din vorbirea găgăuză. Opinia populației găgăuze din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
o mică republică de tip sovietic și separată de Moldova. Suprafața Găgăuziei este de 1.830 cu o populație de 172.000 locuitori stabiliți În raioanele Comrat (reședința), Ciadâr Lunga și Vulcănești. Prof. A. Măcriș un bun cunoscător al problemelor găgăuzilor Într-un studiu recent face următorul comentariu semnificativ și prețios pentru perioada aceasta de frământări politice În zona Nistreană: „găgăuzii pot avea succese și mai mari dacă se Încadrează În structurile și concepțiile statului În care locuiesc - Republica Moldova. Găgăuzii trebuie
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
172.000 locuitori stabiliți În raioanele Comrat (reședința), Ciadâr Lunga și Vulcănești. Prof. A. Măcriș un bun cunoscător al problemelor găgăuzilor Într-un studiu recent face următorul comentariu semnificativ și prețios pentru perioada aceasta de frământări politice În zona Nistreană: „găgăuzii pot avea succese și mai mari dacă se Încadrează În structurile și concepțiile statului În care locuiesc - Republica Moldova. Găgăuzii trebuie să se Întoarcă cu fața spre România și Europa dacă vor să ajungă la nivelul civilizației țărilor europene”(Miscellania, vol
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
problemelor găgăuzilor Într-un studiu recent face următorul comentariu semnificativ și prețios pentru perioada aceasta de frământări politice În zona Nistreană: „găgăuzii pot avea succese și mai mari dacă se Încadrează În structurile și concepțiile statului În care locuiesc - Republica Moldova. Găgăuzii trebuie să se Întoarcă cu fața spre România și Europa dacă vor să ajungă la nivelul civilizației țărilor europene”(Miscellania, vol III). BULGARII din Bugeac sunt veniți din N. Bulgariei În sec XVIII-XIX-parte ca refugiați din cauza represiunilor turcești iar parte
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
deasupra. Ni s-a părut o minunăție. După atâta înfrigurare ne încălzea stomacul și nici nu mirosea a ciubăr putred. Un deținut de drept comun, același totdeauna pe etaj, distribuia elixirul sub privirile atente ale gardianului. Îl chema Șaramet, era găgăuz, condamnat pentru crimă de omor la Galați. Când scăpa de sub supravegherea șefului de secție, alerga pe la vizete și arunca în celule o coajă de turtoi, din fărâmăturile ce rămâneau în coș sau din rația lui. Încerca să-și atragă mila
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
anul 1894 a fost construit și sediul primăriei comunei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în comuna Alibeikioi erau: 154 de case, 45 de bordeie, 2 cârciumi, 12 mori și 16 fântâni. Populația comunei era alcătuită din: 102 români, 618 găgăuzi, 150 turci, 58 tătari, 22 țigani, 14 greci, 12 bulgari, 3 ruși și un armean, totalizând 997 de locuitori 785. Dintre aceștia: 203 erau bărbați, 204 femei și 590 erau copii. Comuna Armutli era formată din satele Armutli și Camber
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satul Camber se organiza un bâlci "la care se adună lume din satele învecinate"787. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era de 1 123 de locuitori, din care: 317 români, 700 bulgari, 44 tătari, 32 turci, 20 găgăuzi 788. Dintre aceștia: 222 erau bărbați, 214 femei și 687 copii. Comuna Atmagea era așezată la 30 km nord-vest de orașul Babadag și la 45 km sud-vest de orașul Tulcea, în mijlocul pădurilor, la circa 300 metri deasupra nivelului mării. Se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oraș mai erau o școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre aceștia, 715 erau bărbați, 754 femei și 1 880 copii 794. Babadagul era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar existau și drumuri ce duceau la: Măcin, Enisala, Jurilovca și Slava Rusă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în mare parte distruse de către un incendiu puternic, fapt ce i-a determinat pe localnici să le părăsească 805. Populația comunei Casimcea era de 2 564 de locuitori, din care: 1 710 români, 381 bulgari, 329 tătari, 84 turci, 36 găgăuzi, 11 armeni 806. Comuna Ciamurli de Jos era situată la 18 km sud de Babadag și se compunea din satele Ciamurli, denumire care în limba turcă înseamnă "nămoloasa", și Caugagi, denumire care în limba turcă înseamnă "bătăuși". Se învecina cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comună a fost construită în anul 1882 de către locuitori. Aceasta avea un învățător și era frecventată de către 69 de elevi. Populația comunei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 928 de locuitori, din care: 543 români, 339 bulgari, 21 găgăuzi 822. Comuna Ortakioi era situată la 26 km de Babadag, fiind traversată de șoseaua Babadag-Măcin. Se învecina la nord cu Balabancea, la est cu Alibeikioi, la vest cu localitatea Cârjelari, la sud cu Atmagea și cuprindea satele Ortakioi și Dautcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construit în anul 1886. Comuna era traversată de drumuri ce asigurau legătura cu localitățile: Babadag, Măcin și Hârșova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei Cerna era de 2 076 de locuitori. Dintre aceștia, 1 444 erau găgăuzi și 277 români 876. În satul Piatra Roșie erau 107 locuitori, din care 46 italieni și 38 români 877. Comuna Cuium-Punar era situată pe valea râului Pecineaga, la 36 km sud-est de orașul Măcin, și cuprindea satele: Cuium-Punar, Canat-Calfa și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna avea: 136 de case, 6 bordeie, 2 prăvălii, 4 mori și 5 fântâni 906. În aceeași perioadă, populația comunei era de circa 800 de locuitori, din care: 365 erau români, 350 bulgari, 63 găgăuzi, 5 greci și 5 țigani 907. Comuna Turcoaia era situată pe malul Dunării, la 18 km sud de orașul Măcin, și cuprindea satele Turcoaia și Iglița 908. În anul 1898 s-a fondat un sat nou numit Iacob Deal unde
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satul Sabangia, din cei 474 de locuitori, 455 erau români și 19 evrei, în timp ce, în satul Agighiol locuiau aproximativ 1 100 de români dintr-un total de 1 456 de locuitori. Alături de români, în acest sat mai trăiau: 300 de găgăuzi, 29 de țigani, 18 ruși, 10 bulgari, 10 evrei și 7 greci 997. Comuna Beș-Tepe era așezată la poalele masivului muntos cu același nume și cuprindea satul Beș-Tepe, situat la 24 km este de orașul Tulcea și la 5 km
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XIX-lea, în comuna Parkeș exstau: 133 de case, 2 prăvălii, 3 mori și 2 fântâni 1048. În jurul anului 1900 localitatea Parkeș avea 612 locuitori, 460 dintre aceștia fiind români. Alături de români în localitate trăiau: 113 ruși, 28 bulgari, 6 găgăuzi și 2 țigani 1049. Comuna Sarighiol era situată pe malul nordic al lacului Razelm, la 17 km sud-est de orașul Tulcea. Localitatea cuprindea satele Sarighiol și Calica. Denumirea primului deriva din limba turcă și însemna "lacul galben". Satul Calica era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construit sediul primăriei comunei Somova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era 1 177 de locuitori, majoritatea acestora fiind români. Din totalul populației, 1 018 locuitori erau români, 102 ruși, 33 bulgari, 19 țigani și 4 găgăuzi 1066. Comuna Telița era situată la 20 km sud-vest de orașul Tulcea, pe valea Teliței, și cuprindea satele: Telița, Poșta, Sarica și Mon-Cilic. Referitor la denumirea satului Poșta, Mihai Ionescu Dobrogeanu preciza că "aici era un punct de schimbat caii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
există o grădină publică destul de bine aranjată (...) Totul reînviază în acest oraș"1425. Orașul avea 1 073 de case și o populație de 3 088 de locuitori, din care: 1 640 erau români, 638 turci, 224 tătari, 210 bulgari, 32 găgăuzi. După desființarea județului Silistra Nouă, la 20 martie 1879, s-a integrat în cadrul județului Constanța, plasa Silistra Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
este de 154 147 suflete, mai deasă în partea centrală a județului, unde se găsesc terenurile cele mai fertile"2930. Astfel, plasa Babadag avea 54 436 de locuitori, din care: 23 197 erau bulgari, 13 368 erau români, 2 202 găgăuzi, 1 393 turci, 1 001 tătari, 7 565 lipoveni, 1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666 țigani, 516 italieni, 392 greci, 261 evrei și 17 germani 2933. Plasa Sulina avea un număr de 14 610 locuitori, din care: 2 965 greci, 2 924 români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iar la sud de litoralul Mării Negre. După ocuparea ținutului, autoritățile rusești au practicat o politică de colonizare și de rusificare. La 1930, componența etnică era următoarea: români — 56,2%; ruși — 12,3%; ucraineni — 11%; evrei — 7,2%; bulgari — 5,7%; găgăuzi (vorbitori de limbă turcă, Însă creștini) — 3,4%; germani (colonizați În secolul al XIX-lea) — 2,8%. În județele din sud, Ismail și Cetatea Albă, ca și În nord, În județul Hotin, majoritatea o aveau ucrainenii și rușii. Reanexată de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nr. 4, Muscel nr. 30 și 6 Artilerie. Ponderea cea mai mare era deținută, cum era și normal, de români (519), urmați de germani (83), unguri și secui (62), ruși și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari și găgăuzi (6). În cadrul Regimentului 2 Căi Ferate, suspecții au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la 5 iulie 1932, în cadrul Regimentului 2 Căi Ferate se aflau monitorizați un număr de 19
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autocratic al regelui Carol al II-lea. Ordinul General de Informații pe anul 1939 a adus puține modificări față de anul precedent. În primul rând au fost extinse categoriile de cetățeni minoritari asupra cărora s-a extins interesul informativ (poloni, tătari, găgăuzi și supușii străini). O altă modificare a vizat „orice înjghebare politică” care ar fi luat ființă, având în vedere că singurul partid politic oficial a devenit Frontul Renașterii Naționale. Orice tentativă de a organiza sau a activa a vreunui partid
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Viena și Tirol. O problemă deosebită a reprezentat-o retragerea armatei germane prin spațiul românesc, timp în care s-au constatat abuzuri, ca jafuri, furturi, violuri și chiar crime. Armata germană, însă, era împânzită cu elemente din Uniunea Sovietică (ucraineni, găgăuzi, ș.a.), care propagau defetismul și comunismul. Referindu-se la aceste elemente, generalul Vasiliu a explicat în Consiliul de Miniștri din 10 aprilie 1944 situația acestora: „Astăzi avem pe teritoriul nostru etapele armatei germane, care din nenorocire s-au încărcat cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la o carte cu titlul Basarabia, „provincie-model”. A luat titlul dintr-un raport făcut de o serie de ideologi ai perioadei Antonescu, prefer să nu dau nume: ideea era ca Basarabia să devină o zonă etnic pură, fără evrei, țigani, găgăuzi, nimic altceva decât arhetipul mitologic al românului pur. Nu știu ce Înseamnă român pur! Mircea Mihăieș: Am putea să-l Întrebăm pe Antonescu! Sau pe Mironov! Vladimir Tismăneanu: Dar nu e vorba numai de faptul că a avut loc un Holocaust sub
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în timpul ideologiei „fratelui mai mare” și al „eliberatorilor”. Faptul că Rusia expansionistă i-a debarcat în diverse perioade, într-un spațiu din care au fost alungați milioane de indigeni, nu-i preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată în iunie 1940 continuă si în prezent în schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]