1,089 matches
-
Holler, într-un acces de egoism deșănțat 2, n-a luat în seamă situația atât de grea a numeroasei sale familii, posibilitatea nesperată ca și copiii săi să poată urma studii înalte, ca și soția, mama copiilor săi, să aibă garderoba visată, dar, mai ales, nu s-a gândit că i-ar putea oferi tratamentul atât de scump, dar atât de necesar bunei sale mătuși Esmeralda, tratament care poate i-ar fi putut prelungi viața. Aflând de refuzul atât de nesăbuit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
versuri, Viitorul ca moștenire (1992), dă expresie „amintirilor istorice” (Rondelurile cetăților pentru suflet și trup) și „clipelor de-o viață”, ce răsfrâng eternitatea ca „veșnic tablou al contradicțiilor”. A mai publicat plachetele de poezii pentru copii Bună dimineața, ziuă! (1986), Garderoba veselă (1988) și culegerea de nuvele cu tematică istorică Zodia Zimbrului (1991). SCRIERI: Vamă pentru speranță, pref. Gh. Vodă, Chișinău, 1983; Dincolo de formule, Chișinău, 1984; Bună dimineața, ziuă!, Chișinău, 1986; Garderoba veselă, Chișinău, 1988; Zodia Zimbrului, Chișinău, 1991; Viitorul ca
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
plachetele de poezii pentru copii Bună dimineața, ziuă! (1986), Garderoba veselă (1988) și culegerea de nuvele cu tematică istorică Zodia Zimbrului (1991). SCRIERI: Vamă pentru speranță, pref. Gh. Vodă, Chișinău, 1983; Dincolo de formule, Chișinău, 1984; Bună dimineața, ziuă!, Chișinău, 1986; Garderoba veselă, Chișinău, 1988; Zodia Zimbrului, Chișinău, 1991; Viitorul ca moștenire, Chișinău, 1992; Rondelurile călătorului, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Timpul real și cel probabil la debutanți: Ion Anton, „Vamă pentru speranță”, LA, 1983, 15 decembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
românească descriind o „adunare dănțuitoare” (una dintre nenumăratele soirées dansantes din Iași). El nu se poate abține să nu ia peste picior, combinând dezinvolt engleza și franceza cu cea mai neaoșă română, un „fashionable de mauvais ton”. Îl zărește la garderobă, „Într-un colț al tindei”, pe filfizonul de prost gust, „unul dintre acei păpușeri ce-i Întâlnești pe uliță și prin cafenele, cu plete lungi până la coate, cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de suliman, carmin pe buze, parfumuri de toate speciile”. Dacă ar fi să socotească banii cheltuiți pentru o asemenea „cadână bărbătească”, autorul crede că dandy-ului de pe Dâmbovița i-ar trebui lunar 1319 galbeni, la care se adaugă uluitoarea sa garderobă: „6 perechi de ghete, 12 jiletci, 24 de cravate, 4 fracuri, 4 surtuce, 4 jachete, 4 paltoane, 32 de cămăși, 96 de perechi de mănuși, cosmetice și parfumuri, praf pentru poleitul unghiii”. Nu ne vine a crede: 96 de perechi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fost vorba, Îi face lui Eugène Sue un portret prin comparație, simțind nevoia să Îl opună lui Balzac. Motivele sunt mai mult decât clare: „Prin fizicul și felul său de a fi, Eugène Sue era cu totul opus lui Balzac. Garderoba impecabilă, Într-un stil ușor dandy, avea bun-gust. Purta o pălărie lucioasă, cu boruri largi, pantaloni colanți, În culori deschise, care, În treacăt fie spus, nu Îi prea avantajau siluetă robustă”1. Oricum, cuvintele lui Jules Lecomte - „Se zvonește că
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dacă, Într-o istorie a dandysmului, nu i-am pomeni, fie și În treacăt, pe autorii de fapt și de drept ai acestor veșminte: croitorii. În epocă, ei nu sunt niște simpli meseriași, ci autentici creatori. Splendoarea căutată a Întregii garderobe a lui Brummell se datorează, după căpitanul Gronow, geniului unuia dintre cei mai vestiți croitori de pe Old Bond Street, domnul Weston. Nu mai puțin solicitat e și Stultze, croitorul german de pe Clifford Street, unde - scrie Harriette Wilson, se Îmbracă lumea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care Își putea permite să le risipească. Și astfel, doar privindu-l, un trecător avea posibilitatea să Îl deosebească pe cel care trândăvește de cel care muncește, să distingă Între o cifră și un zero. O dată cu Revoluția Însă, toată această garderobă inventată de paisprezece secole s-a trezit transformată În bani de hârtie, abătând asupra națiunii una dintre cele mai mari nenorociri care se pot Închipui. Oamenii ocupați se săturară să muncească numai ei; le intrase În cap ideea să Împartă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
furi bărbatul, poți să-l uiți“. — Minunat. Haideți, intrați... Ne conduce În cabinet. Luke și cu mine ne așezăm, iar Venetia se cocoață pe biroul ei și Începe să-și legene pantofii cu toc Yves Saint Laurent. Doamne, are o garderobă super ca lumea, pentru o doctoriță. De fapt, pentru oricine. — Deci, Becky. Își deschide notițele și le cercetează cîteva clipe. — În primul rînd, am primit rezultatele analizelor de sînge. Toate se Încadrează În limite normale... deși ar fi bine să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
visat să-mi văd hainele pozate Într-o revistă! CÎnd ajung În hol, fac o recapitulare rapidă În minte. Rochie: Diane von Furstenburg. Pantofi: Prada. Colanți: Topshop. Cercei: cadou de la mama. Nu, nu e destul de cool. O să le spun... din garderoba personală. Nu, mai bine vintage. O să spun că i-am găsit cusuți Într-un corset din anii ’30, pe care l-am cumpărat de la un vechi atelier meșteșugăresc de pe o străduță lăturalnică din Paris. Perfect. Deschid larg ușa de la intrare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
au este În general de foarte bună calitate și bine Întreținut. Același lucru poate fi spus și despre felul În care se prezintă. Femeile și bărbații europeni pe care Îi cunosc - majoritatea de clasa medie și medie superioară - nu au garderobele vaste pe care unii dintre prietenii mei din State le au. Dar ceea ce au este de calitate foarte bună, așa că atunci când ies la diverse ocazii arată mai bine. Diferența, cred, este acel foarte schimbător și greu de măsurat lucru numit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
schimbați, de fiecare dată, ceva în modul dumneavoastră de a comunica. Folosiți aceste idei în viața de zi cu zi. Scenariu: Conferințatc "Scenariu\: Conferința" Într-o dimineață, profesorul universitar Georgescu, s-a trezit un pic altfel; s-a uitat la garderoba cu costumele ce reprezentaseră o viață întreagă „uniforma” sa și a decis că ar fi interesant să schimbe ceva în ceea ce-l privește. Pe măsură ce îl prindea ideea a decis să schimbe totul; a căutat, astfel, o ținută mai tinerească, și-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obicei, adeptul unei vestimentații sport și astfel, doar în dimineața aceea a realizat că nu are nici un costum pe care să-l folosească cu această ocazie. A ales cea mai „serioasă” combinație vestimentară pe care i-o putea oferi propria garderobă și s-a dus la conferință. Pe drum, traficul a fost aglomerat, astfel încât, cu toate că s-a agitat foarte mult, nu a putut ajunge decât la cinci minute după ora 10.00. Roșu la față din cauza alergării și cu răsuflarea tăiată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apoi Papa Brâncoveanu (fiul lui Preda), soția lui, Stanca (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), și copiii lor Matei și Radul. Despre unele văduve știm mai ales cum se îmbrăcau ca Doamne. Rar le vedem în obligatoriul strai cernit. Temeiul viitoarei lor garderobe se afla în lăzile de zestre Nunțile erau precedate de redactarea foilor de zestre, „instituție” veche (ce putea oferi - spunea un învățat - un „principiu de lectură” a lumii românești) în țările Române, care asigura stabilitatea economică a familiilor nou întemeiate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moșia de la Clanța i Tigenii, care se chiamă Tunarii, cu heleșteul și casele, cu pivnița de piatră”, „viile de la Pitești ce am cumpărat de la feciorii lui Stepan”, „20 de pogoane de viie la Schei”) și „30 suflete de țigani”289. Garderoba Mariei - cea care va ajunge Doamnă a Moldovei, căci se va căsători cu Constantin Duca (logodna - ne spune Neculce - se va încheia la Istanbul, unde se afla încă viitorul ginere: „Triimis-au Brâncovanul pe Mihai spătar și cu alți boeri ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu căpătâele cu fir, za taleri 50; 1 zăvas de lustră în 7 foi, coți 32, căptușită cu taftă leșască, za taleri 150; 1 zăvas de hatai cu flori de fir în 8 foi, coți 36, za taleri 80292. Acestor garderobe luxoase li se adăugau piesele de îmbrăcăminte cuprinse în obișnuitele - în cazul elitelor - daruri dinaintea nunții”, pe care mirele (de fapt socrii) le făcea miresei (haine, giuvaieruri, faimosul „bohcealâc”, cămăși, batiste). Ștefan Brâncoveanu, de pildă, primea - spre a dărui, evident
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în partea e jos benzi drepte și în zigzag și cămașă de pânză albă cu mânecile răsucite pe mâini - se adună în înfățișarea costumului de curte muntenesc din veacurile al XVI-lea și al XVII-lea. Probabil, însă, că în garderoba acestei Doamne, care scria latinește, se aflau și alte piese ori accesorii venite din Apus pe calea Ardealului. Căci Elina (care va muri înaintea vârstnicului ei soț) era în corespondență cu soțiile juzilor din Brașov, cărora le cerea modele pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
muri. Pre carele trimisese Dumnezeu ca și pre sfântul mucenic Mercurie asupra păgânului Iulian, și ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate furniza o idee nu doar despre ce însemna atunci garderoba unei femei elegante (căci nu lipsesc bijuteriile și obiectele de toaletă)330, ci și despre interferența modelor și a modelelor ce veneau din Răsărit și din Apus. Avea nevasta Voievodului omorât la Sibiu de sârbul Iacșici mai mult rochii, între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
obișnuite (să ne amintim că între șubele Doamnei Voica a lui Mihnea Vodă cel Rău se afla și una „purtată”, (folosită); în fine, veșmintele uzate se purtau „acasă”, definind și ele acel „privat” despre care vorbeau mai sus. Erau pline garderobele soțiilor Voievozilor noștri de haine „civile”, împachetate cu grijă și depozitate în lăzile și cuferele din vistieriile domnești, cercetate adesea spre a fi îmbrăcate, cărate în pribegiile ce se declanșau intempestiv. Lista lucrurilor de îmbrăcat ale văduvei lui Pătrașcu cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele cu hrisov”) se înființa abia în 1843141. Sigur că reprezentantele elitelor, atunci când deveneau văduve, nu apelau la serviciile boiangiilor. Ele își reînnoiau garderoba 142, își cumpărau straie negre sau postavuri scumpe de aceiași culoare pentru a-și face haine potrivite condiției lor. Când i-a pozat, în 1521 sau, mai sigur, după acest an, pictorului pentru icoana „Coborârea de pe cruce”, Doamna Despina Milița
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Negoițescu, Scriitori contemporani, 380-383; Simuț, Incursiuni, 160-163; Ioana Pârvulescu, Bijuterii discrete, RL, 1995, 1; Dan Silviu Boerescu, „Bibliografia generală”, LCF, 1995, 30; Carmen Varfalvi-Berinde, Măștile parodiei, APF, 1995, 8; Micu, Scurtă ist., III, 339-349; Monica Spiridon, Ce e nou în garderoba literaturii, R, 1997, 5-6; Ioan Adam, Jocuri în lumea numelor, ALA, 1997, 395; Alex. Ștefănescu, Mircea Horia Simioneascu, RL, 1998, 3; Ioan Stanomir, Nesfârșitele primejdii, LCF, 1998, 19; Mircea Bârsilă, Mitul parantezei, „Calende”, 1998, 6; Nicolae Oprea, „Fac consecvent politica
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
spectacole, festivități și altele. Ei trebuie învățați și cum să se comporte într-o sală de operă, la un concert coral sau bisericesc astfel încât părinții trebuie să fie atenți asupra: ținutei decente și îngrijite; punctualității; păstrării liniștei în timpul spectacolului; folosirii garderobei; respectul pentru curățenia sălii. Filmul ca artă a artelor - iubit de tineri și vârstnici - se află în preajma noastră, la televizor, în oraș, în sat, oriunde. Și totuși... educația noastră își spune cuvântul și aici. Nu vom lăsa deci la întâmplare
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
împreună cu L. G. Legrel, a condus un timp revista satirică „Încotro?” (1937-1938). Personaj rafinat, cultivat și informat, cu obișnuința prezentabilității mondene (Șerban Cioculescu și-l amintește ca pe un „tinerel firav, de 30 de ani, grijuliu de fizicul și de garderoba sa, dintre cele mai asortate cu costume de stofă englezească, cu cămăși de poplină și cu o vastă panoplie de cravate de mătase în toate culorile și desenele”, menționând și că „era călătorit și la curent cu scriitorii francezi la
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
P. a dat un ciclu romanesc format din cinci volume care, relativ independente, se articulează într-o ambițioasă frescă social-istorică: Labirintul (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), Timpul și furtunile (1978; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR), Tatuajele nu se lasă la garderobă (1982), Geneza (1983) și Întâlnirea (1989). Prozatorul a desemnat, la un moment dat, sintagma „timpul și furtunile”, titlul unuia dintre romanele componente, drept generic al întregului ciclu și, probabil, proiecta augmentarea acestuia (Întâlnirea, care încheie seria, este prezentat astfel drept
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
celui de-al doilea război mondial, Labirintul este povestea calvarului unui intelectual român rămas în Clujul anilor 1940-1944, în vreme ce Întâlnirea evocă epopeea militară a eliberării Ardealului de Nord în toamna anului 1944, iar în romanul Tatuajele nu se lasă la garderobă acțiunea e situată în perioada postbelică, cu toate că abundă referirile la trecut și evocările unor evenimente anterioare. În general, autorul reconstituie cu pregnanță anii celui de-al doilea război mondial, cu cortegiul lor de evenimente tragice (ororile stăpânirii horthiste și szalasiste
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]