1,147 matches
-
cinci fete se buluciră pe ușa ce avea saci de plastic În loc de geamuri și se rânduiră după Înălțime. Iamandi luă din nou cuvântul: „După cum vedeți, nici una nu are Încălțări. Trandafiro, un pas Înainte! Nu are ce-și pune În spinare. Garoafo! Nu are broboadă și fusta e numai găuri. Tudoro! Nu pot s-o trimit la școală Înfofolită În pătură. Zavastro! Îi pică mucii până pe piept de bolnavă ce e. Paraschivo! Trage dracu’ de cămașa aia mai jos că ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme. La Pogonești și Ivești pe pânză este reprezentat frecvent ghiveciul cu picior și garoafe la fel ca în Câmpia Munteniei. Tot aici, prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele pronunțat diferit în părțile județului sunt bogat ornamentate prin mai multe tehnici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cât mai apropiate de nivelul dezvoltării mentale a copiilor de 10 11 ani. Iată conținutul celor 12 probe: a) Să se sublinieze cuvântul care nu se potrivește să fie împreună cu celelalte: 1. LEMN, DOP, PIATRĂ, CORABIE, PLUTĂ; 2. TRANDAFIR, LILIAC, GAROAFĂ, STEJAR, MICȘUNEA; 3. ȘOARECE, CAL, PISICĂ, VRABIE, CÂINE; 4. ȘCOALĂ, BORDEI, PRIMĂRIE, SPITAL, TEATRU; b) Să se scrie în locul punctelor cele două numere care urmează: 5. 3 6 9 12 15 ... ... 6. 2 4 8 16 ... ... c) După ce citiți cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau despre trompe l’oeil și virtuțile lui edificatoare! în sfârșit, florile adevărate degajă parfumuri sublime, ceea ce nici un artist din lumea asta nu reușește să redea. Niciun artificiu nu reușește să creeze o mireasmă, un miros de trandafir sau de garoafă la fel de subtil ca în realitate. în lupta care opune artefactul și natura, cea de-a doua câștigă, și încă de departe. în trecere, Eusebiu profită pentru a pune mirosul pe picior de egalitate cu văzul și auzul. Refuzul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu întârziere pentru dejunul organizat în vagonul regal. Ceilalți terminaseră deja. El mă servește cu mâncare și ceva de băut, waiting on me... Îl văd de această dată în civil, pantalon sport, veston, pardesiu gri de călătorie, caschetă englezească, o garoafă la butonieră. Are astfel un aer elegant și tânăr, om de lume, un tip Jaucourt 10, nu e englez, dar arată ca un englez, ceea ce e greu dacă ești german, și cu atât mai greu dacă ești fiu de împărat
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
plac toate astea? I-am răspuns că îmi plac florile și am căutat una printre cele pe care le avusesem de la început și i-am oferit-o. Probabil că înaintea mea o femeie făcuse același lucru, pentru că avea deja o garoafă roz. I-am dat una albă. Atunci mi-a spus: Garoafa albă este floarea mea preferată. Îmi spuse apoi că suferea la gândul că mă vede atât de puțin. Plecarea sa apropiată, apoi întreaga viață, care, mai mult decât moartea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
am căutat una printre cele pe care le avusesem de la început și i-am oferit-o. Probabil că înaintea mea o femeie făcuse același lucru, pentru că avea deja o garoafă roz. I-am dat una albă. Atunci mi-a spus: Garoafa albă este floarea mea preferată. Îmi spuse apoi că suferea la gândul că mă vede atât de puțin. Plecarea sa apropiată, apoi întreaga viață, care, mai mult decât moartea, amenință prietenia noastră ce tocmai se înfiripă. Continuă spunându-mi că
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
proporții, luciditatea mărind distanțele: "Un zeu al hotarelor stă între noi..." Ideea revine obsedant în Nocturnă I, în Proximitate, în Oedip și Sfinxul. În Proximitate perpetua întrebare despre " Ce e dincolo de mine?" duce la analogii consolatoare: Am observat de câte ori privesc garoafa, garoafele se întorc să mă privească. Parcă s-ar spiona două imperii Peste tristețea unui râu de sulf... De o specială acuitate dispune auzul; cuvintele iubitei sunt "foșnitoare ca iarba"; pe plaje, "înecații foșnesc ca scoicele"; iarba "foșnește sub copaci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
luciditatea mărind distanțele: "Un zeu al hotarelor stă între noi..." Ideea revine obsedant în Nocturnă I, în Proximitate, în Oedip și Sfinxul. În Proximitate perpetua întrebare despre " Ce e dincolo de mine?" duce la analogii consolatoare: Am observat de câte ori privesc garoafa, garoafele se întorc să mă privească. Parcă s-ar spiona două imperii Peste tristețea unui râu de sulf... De o specială acuitate dispune auzul; cuvintele iubitei sunt "foșnitoare ca iarba"; pe plaje, "înecații foșnesc ca scoicele"; iarba "foșnește sub copaci". Constant
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ziditori; Brâncuși dialoghează cu frescele voronețiene iar Ioan Valahul cu Rotonda de la Alba-Iulia. Analogic, pământul dintre Dunăre și munți e un amplu jertfelnic sacralizând lacrima și floarea. Acest pământ mai trebuie și plâns, / Cuvine-se scăldat în bucurie" (Octogon). Trandafirul, garoafa, laleaua, violetele, anemonele, narcisele, crinii, crizantemele și celelalte luminează fețele copiilor abătând atenția de la efemer și perisabil. Eul dintr-un Autoportret respiră beatitudine: "Toate ce sânt se-mpacă între ele / Și se străvăd și ocrotesc mereu / Și este loc în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Îți amintești desigur flanela violetă, flanela aceea sublimă pe care o îmbrăcasem în cea mai frumoasă din serile noastre; despre care îmi spuneai că îmi șade ca o armură de smalț, știi tu, în seara când ne pornisem împovărați de garoafe și iasomie către Corinth... Când madam Zambilovici ne-a dat câte două tartine (ca să avem pentru drum), flanela pe care apoi am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie, pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele se îngălbenesc și se usucă (fig. 37). Când atacul se manifestă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în universul rural de la începutul erei socialiste, într-o viziune coșmarescă, halucinatorie, iar în Ochiul și marea (1989) filiațiile, deși aluzive, sunt revelatoare. Situații bizare apar, pe un fundal de viață rurală scoasă din făgașe în timpul demolărilor, în Nuntă cu garoafe mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
coșmarescă, halucinatorie, iar în Ochiul și marea (1989) filiațiile, deși aluzive, sunt revelatoare. Situații bizare apar, pe un fundal de viață rurală scoasă din făgașe în timpul demolărilor, în Nuntă cu garoafe mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
postfață Gabriel Dimisianu, București, 1992; Un biet bunic și o biată cinste, Cluj-Napoca, 1980; Apa care tace, București, 1984; Cina cea de taină, București, 1984; Judecata de Apoi, București, 1987; ed. București, 1992; Ochiul și marea, București, 1989; Nuntă cu garoafe mov, București, 1990; Umbre, București, 1990; Păcatele lumii, București, 1993; Bunicul și lacrima din carburator, București, 1994; Măi, fericiților!, București, 1994; Noaptea calomniei, București, 1994; Bunicul, Thailanda și ?, București, 1997; Sauna, București, 1999; Paznic la porțile raiului, București, 2000; Marx
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
armonizare și echilibrare, recomandăm stimularea acestor puncte de presopunctură în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră (punctele calmante diminuează un surplus energetic și punctele tonifiante amplifică energia și echilibrează un deficit energetic în meridian). ULEIURI VOLATILE NATURALE CARE ARMONIZEAZĂ ACEST MERIDIAN: - ulei de garoafe și de salvie, majoritatea uleiurilor volatile cu gust acrișor; EXERCIȚII DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE: EXERCIȚIU DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI FICATULUI ȘI VEZICII BILIARE EXECUȚIE: In acest exercițiu, un picior este îndoit iar celălalt este întins drept, în lateral
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
ei soț, poetul Christea N. Dimitrescu). Urmează și Conservatorul de Artă Dramatică (clasa Lucia Sturdza-Bulandra). În 1914 se căsătorește cu Ion Minulescu, debutează pe scena Teatrului Național din București cu piesa Masca și i se editează prima plachetă de versuri, Garoafe roșii. În perioada interbelică va fi profesoară de desen și istoria artelor, apoi directoare la Școala de Sericicultură și va colabora intens cu versuri, proză, traduceri și articole despre personalități și evenimente din viața culturală a țării și a Europei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
cu o colaborare regulată la „Universul” (1948-1949), iar mai târziu cu apariții sporadice în revistele literare, semnând și Claudia Minulescu. Plachetele de versuri constituie trepte distincte în evoluția literaturii scrise de M., aflată multă vreme sub semnul lirismului simbolist. În Garoafe roșii poeta nu-și etalează, cu mici excepții, propriile stări, ci vorbește despre erotism ca trăire universală. Bunăoară, într-un mic ciclu intitulat Portrete, „pictează” o „libelulă efemeră”, învăluită în miresme și gânduri perverse, o vampă „cu gestul și mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
observației, de dialogul viu, colorat, fără artificii. Au fost semnalate „calități pur teatrale” în construcția dramatică, dar și o ținută literară „îngrijită până la rafinare”, care e în detrimentul caracterului scenic, precum și unele „izbucniri de senzualitate” sau un patetism cam artificial. SCRIERI: Garoafe roșii, București, 1914; Rozina, București, 1919; Cântări pentru pasărea albastră, București, 1922; Șapte gâște potcovite, București, 1932; Întregire, București, 1936; Vreau să trăiesc, București, 1937; Claudia Millian despre Ion Minulescu, București, 1968; Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
Grigoriev, Alexandr Suvorov, București, 1953 (în colaborare); C.D. Ușinschi, Animale domestice, păsări și fiare, București, f.a. Repere bibliografice: Rebreanu, Opere, XII, 473-474, XIII, 160; Ion C. Bacalbașa, „Masca”, „Înainte”, 1914, 368; Petre Locusteanu, „Masca”, FLR, 1914, 27; C.Sp. Hasnaș, „Garoafe roșii”, FLR, 1915, 22; Lovinescu, Opere, VIII, 162; B. [Lucian Blaga], „Cântări pentru pasărea albastră”, „Patria” (Cluj), 1922, 273; Streinu, Pagini, V, 70-71; [Ovid Densusianu], „Cântări pentru pasărea albastră”, VAN, 1922-1923, 10-11; Emil Isac, „Cântări pentru pasărea albastră”, ALA, 1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
Di Stefano de la 40 de metri. Oare cîți fotbaliști din generația de azi pot să facă asta? A vorbit Di Stefano, leat cu dispărutul. A ieșit apoi la rampă Zoco. A apărut în imagini bătrînul Santiago Bernabeu, care avea întotdeauna garoafă la butonieră. L-au arătat și pe Franco. Făuritorul Spaniei moderne avea mai multe motive să-l îndrăgească pe Puskas. Întîi pentru arta fotbalului său. Apoi pentru apropierea de nume. Șeful statului, care a lăsat cu limbă de moarte ca
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]