1,137 matches
-
dar și Europei, un mod relativ nou de a gândi frumosul. Cu binecuvântarea oxfordiană, Wilde Începe să cucerească saloanele Londrei și ale Parisului datorită unui fel de a fi care Îl apropie de tradiția dandy. Nu doar celebra-i cravată, garoafa verde (artificială) de la butonieră, vestele țipătoare, ciorapii colorați, nici freza stil Nero, care pune capăt modei părului lung, nu doar frazele care, prin absurdul lor, amuțesc de uimire asistența, nu doar gesturile aberante și nici măcar succesul de public al unei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ar putea scrie (dacă nu, măcar câteva paragrafe Într-o istorie a accesoriilor dandy) despre florile (adevărate!) pe care mulți dintre acești bărbați ce abhoră natura le poartă cu ostentativă distincție la butoniera redingotei sau de-a dreptul În mână: garoafa, crinul, trandafirul, camelia și orhideea. E de neuitat Latour-Mézeray, cu ale sale camelii purtate superstițios, ca porte-bonheur pe rever, schimbate zilnic, al căror cost s-a ridicat, timp de 20 de ani, Între 1830 și 1850, la nu mai puțin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În Însăși făptura lui, În ochii și sub pielița foarte străvezie a mâinilor, În cari, când la una, când la cealaltă, sclipeau șapte inele, gemene toate - șapte safire de Ceylon. Cu brățara și cu parfumul, acea de neuitat mireasmă de garoafă roșie, inelele erau singurele lucruri cărora le rămânea credincios - Încolo, ca Îmbrăcăminte, nu știu să-l fi văzut de două ori la fel”. Toate ciudățeniile modului singular de viață al lui Aubrey de Vere reprezintă Însă doar o latură a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
destul de profundă, nici cu adevărat modernă, încât în primele versuri merge pe drumuri măcar croite, dacă nu și bătătorite de alții. Poemul ce deschide și dă titlul plachetei Spre Cetatea zorilor reia motivul infinitei aspirații, în timp ce altele (Trandafirii galbeni, Buchetul, Garoafa roză) relevă tehnica și substanța „romanțelor” minulesciene. Un efort de individualizare se constată în Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în ciclurile „vitrinelor”, din Altare nouă, și al
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
sau despre trompe l’oeil și virtuțile lui edificatoare! în sfârșit, florile adevărate degajă parfumuri sublime, ceea ce nici un artist din lumea asta nu reușește să redea. Niciun artificiu nu reușește să creeze o mireasmă, un miros de trandafir sau de garoafă la fel de subtil ca în realitate. în lupta care opune artefactul și natura, cea de-a doua câștigă, și încă de departe. în trecere, Eusebiu profită pentru a pune mirosul pe picior de egalitate cu văzul și auzul. Refuzul de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
București, 1968; ed. introd. Vladimir Streinu, București, 1978. Traduceri: Isadora Duncan, Viața mea, București, 1946 (în colaborare cu Ben Corlaciu); Romain Gary, Groapa bunei speranțe, București, 1946; Demian Bednâi, Figuri cunoscute, București, 1953, Versuri alese, București, 1958; Rafael Alberti, Între garoafă și spadă, București, 1957, Versuri alese, București, 1958, Poezii, pref. Mihai Beniuc, București, 1964 (în colaborare cu Veronica Porumbacu); Irving Stone, Bucuria vieții, București, 1962 (în colaborare cu Liana Dobrescu), Agonie și extaz, pref. Dan Grigorescu, I-II, București, 1966
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
muguri, 1985). Starea definitorie a poetei este macedonskiana perihelie. Paralel, evocări învăluite de nostalgie dovedesc că registrul elegiac nu îi este străin. În momentele sale bune G. comunică, în cuvinte simple, sugestia inefabilului și indeterminatului ca în acest poem ungarettian: „Garoafe, / petalele cad ca niște silabe, / pe masă mai tremură / versul neterminat.” Adesea alunecă însă în aglomerări metaforice care sufocă sensul și barează calea emoției către cititor sau izbesc prin tiparul lor desuet: „pana azurului”, „nicovala adevărului”, „glia gândurilor”, „ironia clipelor
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
în universul rural de la începutul erei socialiste, într-o viziune coșmarescă, halucinatorie, iar în Ochiul și marea (1989) filiațiile, deși aluzive, sunt revelatoare. Situații bizare apar, pe un fundal de viață rurală scoasă din făgașe în timpul demolărilor, în Nuntă cu garoafe mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
coșmarescă, halucinatorie, iar în Ochiul și marea (1989) filiațiile, deși aluzive, sunt revelatoare. Situații bizare apar, pe un fundal de viață rurală scoasă din făgașe în timpul demolărilor, în Nuntă cu garoafe mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
postfață Gabriel Dimisianu, București, 1992; Un biet bunic și o biată cinste, Cluj-Napoca, 1980; Apa care tace, București, 1984; Cina cea de taină, București, 1984; Judecata de Apoi, București, 1987; ed. București, 1992; Ochiul și marea, București, 1989; Nuntă cu garoafe mov, București, 1990; Umbre, București, 1990; Păcatele lumii, București, 1993; Bunicul și lacrima din carburator, București, 1994; Măi, fericiților!, București, 1994; Noaptea calomniei, București, 1994; Bunicul, Thailanda și ?, București, 1997; Sauna, București, 1999; Paznic la porțile raiului, București, 2000; Marx
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
Ursachi îți amintești desigur flanela violet, flanela aceea sublimă pe care o îmbrăcasem în cea mai frumoasă din serile noastre; despre care spuneai că îmi șade ca o armură de smalț, știi tu, în seara când ne pornisem împovărați de garoafe și iasomie către Ierusalim...Când madam Zambilovici ne-a dat câte două tartine (ca să avem pentru drum) flanela pe care apoi am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie, pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
se va dovedi de-a lungul timpului dezastruos. Și anume a împins critica proletcultistă, prin propriile mărturisiri - fie în versuri, fie prin articole critice -, să dea unor poezii ale sale din perioada anterioară sensuri de prevestiri ascunse în simboluri, precum: "garoafa roșie", "Eu sînt trimisul vremurilor noi", "macii roșii", "primăvara", "freamătul furtunii", semnificațiile unor profeții despre instalarea în România a regimului comunist". Acestei fraude interpretative i s-a adăugat, observă exegetul, și o rescriere discretă a unor producții mai vechi, cînd
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
poet" en titre al "lumii noi": "Trebuie un simplism desăvîrșit al inteligenței pentru a vedea în ipostaza eului liric din "Cu fața în asfințit", "Ursul românesc", "E slobod să mai cînt?", "Cîmp românesc", "Poeților tineri", "Drumul meu", "Despărțire de o garoafă roșie", pe activistul de partid sau, cum pretindea Beniuc și după 23 august 1944, pe ilegalistul care se vrea așezat în fruntea mulțimii răzvrătite. Nu știu cum de s-a acceptat asemenea forțare a sensurilor autentice ale poeziei". Ba știm foarte bine
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
măre nouă ai, / tot pe nouă cai”. Nu își găsește soție pe plac decât, într-un „prunduț de mare”, pe cea mai mică din cele nouă „feciorele”, care nu este alta decât sora lui, „Ileana Simzeana, / doamna florilor / ș-a garoafelor, / sora Soarelui, / spuma laptelui”. Sora caută să se opună dorinței fratelui și să amâne împlinirea ei, cerându-i lucruri pe care ea le crede irealizabile: un pod de fier (în alte variante, de aramă sau de ceară) peste mare, la
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
mic ? 3.Dar cel mai mare de la problema nr.2 ? 4.Costel are cu doi iepurași mai mulți decât fratele său. Împreună au 6 iepurași. Câți iepurași are fratele lui Costel? 5.Dar Costel? 6.Oana are în vază 5 garoafe albe și cu 3 mai puține roșii. Câte garoafe sunt în vază? FIGURI MAGICE În rândul jocurilor atractive se numără și așa numitele figuri magice. Pătratele magice sunt cele mai vechi și desăvârșite sume încrucișate. Ele au fost născocite de
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
2 ? 4.Costel are cu doi iepurași mai mulți decât fratele său. Împreună au 6 iepurași. Câți iepurași are fratele lui Costel? 5.Dar Costel? 6.Oana are în vază 5 garoafe albe și cu 3 mai puține roșii. Câte garoafe sunt în vază? FIGURI MAGICE În rândul jocurilor atractive se numără și așa numitele figuri magice. Pătratele magice sunt cele mai vechi și desăvârșite sume încrucișate. Ele au fost născocite de chinezi. De fapt, ce este un pătrat magic ? Privind
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
itemii. • descoperirea a cât mai multor cuvinte care încep cu silabele date: ma-, pa-, mu-, ver-, mi-, ac-; • stabilirea a cât mai multor asemănări între cei doi termeni ai fiecărui cuplu: prună -piersică oră - săptămână pisică - șoarece munte - lac lalea - garoafă pătrat - cerc Sarcini imaginativ - inventive: Găsirea finalului unei povești date; • Elaborarea intrigii care a dus la un anumit deznodământ; • Imaginarea unui posibil dialog cu învățătorul întâlnit după 20 de ani; • Arătând elevilor imagini - scene (sau povestindu-le) găsirea a cât
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
galbene și albastre. Câte bile are de fiecare fel, dacă patru nu sunt albastre, șase nu sunt roșii, opt nu sunt galbene? 5. Cu banii pe care îi are, Maria poate cumpăra de ziua mamei sale cinci frezii sau trei garoafe. Știind că o garoafă este mai scumpă cu șase lei decât o frezie, aflați câți lei are Maria? 6. Radu a citit 25 de pagini, depășind astfel cu patru pagini jumătatea cărții. Câte pagini are cartea? 7. Tatăl are cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
bile are de fiecare fel, dacă patru nu sunt albastre, șase nu sunt roșii, opt nu sunt galbene? 5. Cu banii pe care îi are, Maria poate cumpăra de ziua mamei sale cinci frezii sau trei garoafe. Știind că o garoafă este mai scumpă cu șase lei decât o frezie, aflați câți lei are Maria? 6. Radu a citit 25 de pagini, depășind astfel cu patru pagini jumătatea cărții. Câte pagini are cartea? 7. Tatăl are cu 39 de ani mai
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Vasile Horai); Robert Graves, Eu, Claudius, zeu..., București, 1943 (în colaborare cu Dragoș Luța); Karl Alois Schenzinger, Metal, București, 1943; Rudyard Kipling, Se lasă noaptea, București, 1943 (în colaborare cu Al. Olaru și Vlad Mușatescu); A. J. Cronin, Doamna cu garoafe, București, 1943 (în colaborare cu Vlad Mușatescu); Luigi Pirandello, Deseară se improvizează, București, f.a. Repere bibliografice: Liviu Rusu, Elementul morții în poezia lui Mircea Streinul, „Glasul Bucovinei”, 1935, 4 477; G. Călinescu, Cronica literară, ALA, 1935, 745, 1936, 789; Perpesicius
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
1991, Contesa de Cagliostro, București, 1992, O crimă în pași de dans, București, 1992, Domnișoara cu ochii verzi, București, 1992; Pierre de Coulevain, Obsesia iubirii, București, 1991, Nobilimea americană, București, 1998, Triumful Evei, București, 2000; Archibald Joseph Cronin, Doamna cu garoafe, București, 1991; Hermann Sudermann, Puntea pisicii, București, 1993; Guy de Téramond, Banda așilor de pică, București, 1994; Frumoasa cu plete de aur. Basme clasice franceze, București, 1997; Germaine Acremant, Doamnele cu pălării verzi, București, 1998. T.A.
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
își rafinează tehnica, renunțând la desemnarea unui obiect-martor și străduindu-se a crea contexte sugestive. În Moartea ca o floare de „nu-mă-uita” (1970), de pildă, umbra proiectată pe un perete de razele soarelui capătă pe rând formă de revolver, de garoafă, conturul Americii, profilul unui nud și al unui topor. Altă categorie de povestiri se ocupă, fără a exclude filonul detectivistic, de tema adiacentă a terorismului „de culise”, concretizat în episoade cu aventuri „la cabană”, ca în Narațiuni detective într-un
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
ei soț, poetul Christea N. Dimitrescu). Urmează și Conservatorul de Artă Dramatică (clasa Lucia Sturdza-Bulandra). În 1914 se căsătorește cu Ion Minulescu, debutează pe scena Teatrului Național din București cu piesa Masca și i se editează prima plachetă de versuri, Garoafe roșii. În perioada interbelică va fi profesoară de desen și istoria artelor, apoi directoare la Școala de Sericicultură și va colabora intens cu versuri, proză, traduceri și articole despre personalități și evenimente din viața culturală a țării și a Europei
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
cu o colaborare regulată la „Universul” (1948-1949), iar mai târziu cu apariții sporadice în revistele literare, semnând și Claudia Minulescu. Plachetele de versuri constituie trepte distincte în evoluția literaturii scrise de M., aflată multă vreme sub semnul lirismului simbolist. În Garoafe roșii poeta nu-și etalează, cu mici excepții, propriile stări, ci vorbește despre erotism ca trăire universală. Bunăoară, într-un mic ciclu intitulat Portrete, „pictează” o „libelulă efemeră”, învăluită în miresme și gânduri perverse, o vampă „cu gestul și mișcarea
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
observației, de dialogul viu, colorat, fără artificii. Au fost semnalate „calități pur teatrale” în construcția dramatică, dar și o ținută literară „îngrijită până la rafinare”, care e în detrimentul caracterului scenic, precum și unele „izbucniri de senzualitate” sau un patetism cam artificial. SCRIERI: Garoafe roșii, București, 1914; Rozina, București, 1919; Cântări pentru pasărea albastră, București, 1922; Șapte gâște potcovite, București, 1932; Întregire, București, 1936; Vreau să trăiesc, București, 1937; Claudia Millian despre Ion Minulescu, București, 1968; Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref.
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]