491 matches
-
și terminând cu Universul, în ambele publicându-și, într-un foileton săptămânal, amin tirile savuroase despre Bucureștii de altădată, care văd întâia oară lumina tiparului între 1927 și 1932, într-o serie de patru volume. După ani fertili de activitate gazetărească, Bacalbașa este ales, în 1919, presedinte al Sindicatului Ziariștilor din București, calitate în care alcătuiește o „privire asupra presei românești din zilele noastre“ cuprinsă de N. Iorga, în 1922, în lucrarea Istoria presei românești. Constantin Bacalbașa a mai publicat (selectiv
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
V-am informat cum omenește a fost posibil despre stările de aici. Evenimentele mi-au confirmat cel mai adesea rapoartele. Or, acest serviciu de informație constituie desigur o suficientă dovadă a legăturilor ce le am cu diverse cercuri politice și gazetărești". Rapoartele sale săptămânale - existente în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe - cuprind între patru și zece pagini, dactilografiate (de cele mai multe ori) la un rând și jumătate. Pentru valoarea lor - informativ-sintetică și inconfundabil-stilistică - aceste rapoarte erau citite și adnotate, studiate de tot mai
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
apărut în 2007 la DoMinoR din București. Scrisul lui alert, prietenos, de o candoare care inspiră încredere cititorului (dar îi și provoacă un zâmbet ironic), are de suferit din cauza utilizării frecvente, în momentele cele mai nepotrivite, a limbajului administrativ sau gazetăresc, a unor formulări prețioase ori a unor poncife pe care până și semidocții le-au abandonat de multă vreme (bineînțeles, în favoarea altor poncife). Autorul vorbește despre sine la persoana a treia, respectuos și uneori de-a dreptul timid, complicând inutil
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu surdină (PIM, Iași, 2008) este plin de asemenea texte prozaice, lipsite cu desăvârșire de lirism, prezentate drept poeme. Autorul își închipuie în mod naiv că simpla rupere a frazelor și așezarea lor sub formă de versuri transformă proza (administrativo gazetărească) în poezie: ‹ „Copii și tineri, / respectați și prețuiți părul alb / și înțelepciunea vârstnicilor! /... / Ajutați-i / să-și scoată din minte ideea / că ei sunt / o povară pentru familie și societate! / Acordați le / sprijinul moral / pentru a-și păstra / demnitatea și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și punctul meu de vedere... Dar eu am făcut afirmația din perspectiva acelor bejenari fără de număr care au pribegit în necunoscut numai cu ce aveau pe ei din toată agoniseala de-o viață... Ia nu mă mai aburi cu povești gazetărești! Răspunde scurt, scurt de tot! Și la obiect! De ce a fost deportat fratele tatălui tău în Siberia?! Nu cunosc și nici nu știu dacă tata a avut un frate... deportat. Da! Îți spun eu! Unchiul tău, Ion, a îndrăznit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
criticile ironice cu care îi gratifica, precum și la popularitatea sa crescândă printre studenți și tineri intelectuali, ele s-au transformat repede într o muniție mereu reîncărcată de neprietenii săi. Încetul cu încetul, au crescut la dimensiunile unui folclor universitar și gazetăresc care i-i punea în cârcă pe aproape toți gânditorii mai interesanți ai vremii. Nicolae Bagdasar observă că, în primul său curs de logică, Nae Ionescu expunea idei din Die Gleichförmigkeit in der Welt (1916-1919) a lui Karl Marbe, fără
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
modernismul moderat al Sburătorului, expresionismul autohtonist și neo-bizantinismul de la Gîndirea, stînga ruralistă - colorată modern - de la Viața românească și cele mai radicale publicații avangardiste (75 HP, Integral, Urmuz, unu), fără a uita - după 1927 - vitalismul mistic al „tinerei generații”. Prin activitatea gazetărească a lui Ion Vinea (colaborator ocazional și la Viața românească, și la Gîndirea), dar și prin B. Fundoianu și Felix Aderca, gruparea se va situa în locul geometric descris de alte reviste mai „populare”: Cuvîntul liber, Facla, Rampa, Adevărul, Adevărul literar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
planetei... Cine, oare, se gîndește la fața-i vînătă și crispată, la limba cinic turgescentă, deasupra baletului universal, la ochii ei care-și holbează idealurile, respinse, în viitor; la pletele-i violente ce-și flutură nemărginit amenințarea de incendiu?” Pamfletul gazetăresc trece aici în proză alegorică pe un traseu deja cunoscut: descriere persiflantă, antropomorfizare grotescă, deformare caricaturală a trăsăturilor. Ov.S. Crohmălniceanu remarcă vădita notă expresionistă a textului: „Și viața pulsează analogă și aproape simultană: în cîmpuri au ieșit plugurile de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o slăbănoagă ochelaristă și un tată persan, cu nume francez. Se chema că se măritase și, în țara lui, ar fi fost de râs cu acest împrumut pe viață: numele european al nevestei, căruia el îi dăduse din iluzoria celebritate gazetărească. La Paris, era cunoscut cel puțin cât Bernard-Henri Lévy, doar că nu apărea așa des pe sticlă. N-avea timp de televizor, fiindcă, după divorț, călătorea foarte mult și, de obicei, către destinații care nu ofereau chiar vacanțe. Dar, cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
când vedem că nu mai avem industrie și agricultură performante, că actul de cultură este așa și așa, ziaristica nu-și mai justifică denumirea, iar un coleg, lam numit pe Ioan Mititelu de la Vaslui, priceput nevoie mare în folosirea pamfletuluigen gazetăresc - care nu prea se mai utilizează, descoperă o nouă profesiune a copiilor și nepoților noștri. În locul celor de strungar, rectificator, frezor, lăcătuș sau termist se aduce în prim plan nomenclatorul vorbirii zilnice și a practicii muncii, profesii nici ele prea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
Ar. Zaharia, dar și Nicolae Iorga, G. Tutoveanu și unde și a făcut debut în poezie Lucian Blaga - anunța apariția la Cernăuți a ziarului Cuvântul Țărănimii. Alt ziar cernăuțean - Dreptatea din 17 februarie 1922 se făcea și el ecoul evenimentului gazetăresc: „Marți 19 februarie va apare la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al Partidului Țărănesc din B ucov inaʺ. Făcând cronica presei din Cernăuți, subsemnat ul a veam să prezint în cartea „Bucovina în presa vremii - Cernăuți 18112004ʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
el vom intra la trap în Europa. Asa sa ne ajute Cel de Sus !” Ce mai ?! în numai câteva ore de la eveniment, Marele Eveniment, pereții grajdului se dilatară enorm, firava făptură, sprijinită în penițele și pixurile, în telexurile și veveurile gazetărești traversând canale și mâneci, mări, pârâuri și oceane, profilul său cabalin făcând să sughițe de necaz breasla universală a ciorditorilor de cai. Fenomenul, mai mult ca oricine, a reușit să facă respirație bouche-en-bouche leului de pe moneda națională, euroleul devenind de la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
oprește un cetățean așa, tam-nesam, într-o zonă de centru dreapta a orașului și mă întreabă: Cum stai, domnule, cu...acțiunile ? Evident, prima reacție a fost o febrilă căutare a microfonului, știut fiind că asemenea impertinență nu poate fi decât gazetărească. Spre norocul meu și al altor câtorva cetățeni pașnici, am descoperit că individul, în afara unei sirene tatuate sub omoplat, a cinci bancnote de câte zece mii lei și a unor tremurături dubioase, nu avea nimic cu presa. Revenit din leșin a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
crimă, localitatea sa va deveni tot mai cunoscută, tot mai apreciată de turiștii dornici de suspance și mai ales de către ceilalți corespondenți din localitățile unde primăriile, consiliile locale și asociațiile de locatari nu sunt în stare să răspundă concurențial provocării gazetărești. Ori aici, în acest segment temporal, orizontul corespondentului campion se lărgește, acesta devenind noul patron al gazetei care, la rândul ei, va iniția un alt concurs de corepondenți locali... Din nefericire, tocmai în momentul acestei creșteri de intensitate a vocii
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de Nucingen; concret, în film, devenind acum și mirosul eroilor și locurilor în care se desfășoară acțiunea; cum mirosea, de exemplu, cabaretul parizian Very, unde, alături, prin peretele subțire al localului se auzea clar conversația celor patru ași ai lumii gazetărești, Bixiou, Blondet, Finot, Couturier; ce parfum folosea prințesa de Cadignan cînd, în final, îi declară lui d'Arthez, scriitorul, iubitul ei genial: "O, neghiob, ilustru! dar tu nu vezi că te iubesc la nebunie?"..; sau, de ce nu, tot în filmul
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
Conexiuni cu „Vrăjitorul” (1995), studiu erudit, dar totodată accesibil, despre receptarea operei lui Thomas Mann în România și despre raporturile dintre scriitorul german și spațiul românesc, este „un eseu de structură jurnalistică, pentru că știe să utilizeze, inteligent, elemente din senzaționalul gazetăresc, sporind interesul lucrării” (Z. Ornea). Cartea „Noi” și germanii „noștri”. 1800-1914 (1998) este un studiu de imagologie, domeniu care l-a interesat pe H. și atunci când a tradus una din lucrările lui Klaus Heitmann. A mai realizat câteva transpuneri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
în imperiul poeziei, al candorii și al incantației magice. Solitarul citadin (1972) abordează problematica existenței trepidante din metropolele tentaculare, în perspectiva unui modernism ostentativ atât sub aspectul conținutului, cât și stilistic, stimulat de impresiile furnizate de câteva călătorii de interes gazetăresc în țări vest-europene. Această experiență odată consumată, S. se întoarce la sursele originare: satul și lumea copilăriei, cu tradițiile, dorul și legendele sale. În acest spirit se configurează cărțile următoare: Lungul drum către casă (1976), Tărâmul magic (1980), Veghe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
ce l-ar fi așteptat. În concluzie, legendarul muzician a hăpăit totul singur, într-o viteză incredibilă, spre disperarea mea care-mi vedeam deja articolul compromis și-a ospătarilor, care nu reușeau să țină pasul cu foamea artistului. Pe plan gazetăresc, a însemnat un eșec. Dar faptul că am fost tolerat la masa lui Petre Ștefănescu Goangă, în timp ce "oficia culinar", mi se pare că a fost o șansă. Pe de altă parte, această amintire mă obligă să mă-ntreb, cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
numai de fapt, locul. Astfel ar trece în scaunele de păstorire elemente tinere, viguroase, culte, credincioase și dreptcredincioase, contribuind la revigorarea Bisericii. Înnoirea vieții bisericești trebuie să se realizeze canonic, cu chiriarhii, și nu împotriva lor, așa cum sugerau anumite propuneri gazetărești. Episcopul, un adevărat păstor de suflete, chiar dacă poate fi criticat pe nedrept de o parte a presei lipsită de preocupări în ordinea religioasă, e dator să găsească în această adversitate un stimulent mai puternic pentru a-și continua atât opera
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dâmb, Dinu Dumbrăveanu, Dinu Pivniceru, Dorina Grădinaru, Ion Vantea, Maica Lina, Maria Savel, Marcu Ionescu, Marin Opreanu, Moș Nae, N. Macedoneanul, P. A. Triot, Vasile Stănoiu, Vintilă Bratu, Vlad Astronomu și multe altele. Ziaristul B. abordează fără complexe, în continuarea tradiției gazetărești autohtone, un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
perspectiva auctorială, un efect comic pe care îl degajă însă în prezentul lecturii: Dilica, Milia, Tilia, Zilia, Dilia, Tedica, Helisa, Lurica, Adica...; la Caragiale putem vorbi însă de căutarea obstinată a unui astfel de efect vizibilă mai ales în producția gazetărească, dar nu numai pentru obținerea căruia se folosesc procedee aflate la periferia artisticului autentic: în Baioneta inteligentă ne întîmpină căpitanul în garda civică Guță Cotoi, în Urgent un semnatar al corespondenței este Al. Lingopolu, un statistician se numește Bob Schmeker
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez - liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional" democratic, sunt ridiculizate drept "glume metafizice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să se reverbereze în conștiința românească abia peste multe decenii, în postcomunism, când societatea românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestor artiști străini, importați în România, "cari'și bat joc de noi", îi păreau jurnalistului precum "faimoasele diplome din Bruxelles pe care stetea scris " bon pour l'Orient ""2... A fost lectură care ne-a îndemnat să căutăm dincolo de stereotipul gazetăresc, de altfel, cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era regimul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și litere, medicina sau științe ori de inginer la Bruxelles, în varianta lor științifică, fără drept de exercitare a profesiei în Belgia, au avut cariere strălucite în România în domeniul ilustrat de studiile lor din străinătate. Dincolo însă de stereotipul gazetăresc al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al titlurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]