491 matches
-
1861), deschide la Sibiu o tipografie, unde se tipăresc lucrări canonice, printre care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori în Parlamentul de la Viena și Pesta. Îndeamnă preoțimea să culeagă colinde, povești și cântece populare. Activitatea sa gazetărească la Foaia pentru minte, inimă și literatură, la gazeta Transilvaniei, la Telegraful român tot muncă politică și de deschidere a minții maselor a fost și de natură să trezească conștiința de sine a maselor. * Veniamin Costache (20 XII 1768, Roșiești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de vară” de la Teatrul Național din București s-a desfășurat în prezența doar a vreo 40 de spectatori - tot atâția cât numărul premianților care așteptau la coadă să-și ridice banii pentru... Crăciun/2003. * Satirul. „Niște confrați întru greaua muncă gazetărească, spre a și-o înveseli, au scos, începând cu ziua de 10 iunie a.c. o revistă umoristică ilustrată. Nimic de zis și nu ne putem decât bucura, dacă va înflori și spori în orașul nostru și acest gen de gazetărie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
naționale, au promovat românismul chiar și sub ocupație străină, înfăptuind apoi Marea Unire de la 1918 și consolidarea statului român. Punând în pagină datele esențiale ale publicațiilor (titluri și subtitluri, ani de apariție, întemeietori, susținători, colaboratori, tipografii, rubrici mai importante, genuri gazetărești folosite) am redat și conținutul unor articole și informații considerându-le utile cititorilor fie și numai pentru a-i invita la răsfoirea colecțiilor. Multe publicații nu sau păstrat, ceea ce m-a determinat ca, având la îndemână bibliografia altora să înscriu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
consta în faptul că spectatorii sau cititorii recunoșteau șarjat tipicul vorbirii lor. Același fapt îl reclamă și Dan C. Mihăilescu în privința limbajului celor doi corespondenți: Eminescu Veronica Micle: "Vorbeam de pasionalitatea sfârșitului de secol XIX deopotrivă în retorica politică, erotică, gazetărească, în moravuri, mentalități, pulsația invențiilor economice, ritmul financiar, în budoar ca și în stilul pamfletar, în teoriile rasiste sau psihanalitice, în activitatea francmasonică, în arhitectură, transporturi... mă rog, pretutindeni se trăiește într-o accelerație aproape hipnotică, într-o locvacitate aiuritoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și într-un alt emploi, mult mai complex și contradictoriu, când se află în fața Veronicăi Micle", pentru că Eminescu "este mereu atent la firea adresantului și la miza scrisorii, el nu își falsifică niciodată sentimentul și ideile [...] dând jos armura retoricii gazetărești, Eminescu face cam forțat, am impresia exerciții de "soitari", ca să placă "ministrului tuturor mascaradelor din Țara turcească", adică lui Caragiale [...] ... să notăm și tonul "regal" al lui Eminesu" pentru ca în scrisorile către Veronica să schimbe registrul de la caz la caz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fronturi de atac fiind abordate din perspectiva apărătorului ființei naționale, iar pe de altă parte, cum a fost percepută și înțeleasă această atitudine de către comentatorii săi din varii momente ale derulării istoriei contemporane. Adrian Dinu Rachieru ia în discuție intervențiile gazetărești ale lui Eminescu, cele mai de timpurii, de la Federațiunea budapestană, unde sentimentul conștiinței și al emancipării naționale primează. Serbarea de la Putna, din 1871, este de asemenea de o importanță majoră în cunoașterea și identificarea exprimării în cauza națională a poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în întreaga publicistică a acestuia, sunt "constante ale dezbaterii publice din epocă". Și totuși, ea se individualizează în acest cor al combatanților prin "anvergura intelectuală și discursivă" a gazetarului Eminescu, care "oferă multiple modalități de expresie", unele "utilizabile" până în "travaliul gazetăresc actual". Or, acest fapt atestă în sine calitatea literară a publicisticii eminesciene, care trebuie analizată cu atenția acordată oricărui act de creație superior. Pentru aceasta, desigur, retorica vine să ofere șanse eficiente studierii morfologiei alcătuirii acestei opere. Operă ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
receptare critică a publicisticii eminesciene, de la Ibrăileanu, care face o primă periodizare a ei, vorbind de trei "faze" ale dezvoltării, până la D. Vatamaniuc el stăruind asupra a trei etape ale gazetarului și Mihai Dorin, care propune "cinci stadii" de manifestare gazetărească. Mult mai interesantă este însă trecerea în revistă a modului în care a fost discutată în timp concepția doctrinară a gazetarului, exegetul punctând câteva repere în această direcție: Eugen Lovinescu, cel care considera "opera politică" eminesciană ca aparținând unui "reacționarism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
asocierea, cu trimitere la descrieri, narațiuni ș.a.; figurile amplificării sunt utilizate "pe scară largă" de gazetar (comorație, conglobație, dialogă, emfază, frequentatio, hiperbolă). Comentariul se arată ca o analiză tehnicistă, poate ușor excesivă, dar astfel se face clară dovada că discursul gazetăresc eminescian are valențe poetice și așa cum tehnicienii prozodiei au urmărit îndeaproape toate figurile specifice utilizate de poet, Daniel Ciurel identifică și urmărește utilizarea figurilor specifice retoricii, într-o demonstrație riguroasă de ordin stilistic ce vine să confirme evoluția literară a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
are valențe poetice și așa cum tehnicienii prozodiei au urmărit îndeaproape toate figurile specifice utilizate de poet, Daniel Ciurel identifică și urmărește utilizarea figurilor specifice retoricii, într-o demonstrație riguroasă de ordin stilistic ce vine să confirme evoluția literară a demersului gazetăresc eminescian. Este interesant de urmărit, din această perspectivă, bunăoară, pamfletul ori satira, care dincolo de avizul tematic, de subiectul abordării, se desăvârșește prin procedee retorice rafinate, pe care Eminescu le utilizează cu firescul mânuirii lor de către un deplin cunoscător al capacităților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sustrage exemplele discutate, anul apariției lor și eventual gazeta, mulțumindu-se doar cu trimiterea la corpusul ediției academice de Opere, în general. O asemenea specificare ar face posibilă observarea constanței, pe care Eminescu a menținut-o în cultivarea stilului său gazetăresc, de-a lungul întregii activități. Altfel, tot studiul întreprins de Daniel Ciurel asupra stilisticii retoricii gazetarului Eminescu demonstrează calitatea elevată, literară, a discursului gazetăresc al acestuia, potențialul persuasiv și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
specificare ar face posibilă observarea constanței, pe care Eminescu a menținut-o în cultivarea stilului său gazetăresc, de-a lungul întregii activități. Altfel, tot studiul întreprins de Daniel Ciurel asupra stilisticii retoricii gazetarului Eminescu demonstrează calitatea elevată, literară, a discursului gazetăresc al acestuia, potențialul persuasiv și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net și-i marchează personalitatea artistică. Acest studiu analitic deschide astfel, cu brio, un drum exegetic în stilistica exprimării jurnalistice eminesciene, impunând un alt unghi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
chiar cu numele poemului, deplinul specific românesc, cu încărcătura lui distinctă în ansamblul umanității". Pornind de la ideea că Doina este o "poemă politică", se impunea înainte de toate punctarea motivației sale istorice, autorii studiului acordând atenție cadrului conjunctural, social, al manifestărilor gazetărești ale lui Mihai Eminescu, în serialul de articole intitulat Icoane vechi și icoane nouă, în care se află întreg reliefată atitudinea politică a poetului, sub presiunea evenimentelor Războiului de neatârnare din 1877. Eminescu marchează aici "principalele momente ale evoluției neamului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Se întreprinde astfel o succintă trecere în revistă a angajamentelor poetului în dezbaterea problemelor istoriei naționale, începând cu articolele sale din Federațiunea, insistându-se nuanțat asupra marii adunări de la Putna din 1871 și considerându-se sub acest aspect întreaga perioadă gazetărească de la Timpul. Definită de-acum, motivația istorică și sufletească a "omului și creatorului Eminescu" pentru scrierea poemei, autorii studiului se opresc, în detaliu, asupra momentului și conjuncturii politice din 5 iunie 1883, când s-a produs citirea Doinei, nu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
adoptat redarea În cursiv-aldin. Cutumiar, aldinul este destinat exclusiv Întăririi. Desigur, nu toate afirmațiile Îmi aparțin. Chiar dacă cele afirmate de alții, dar folosite de mine, au fost transpuse În stilul meu, dictat și de respectarea pe cât posibil a unei “culori” gazetărești, sunt obligat la a adăuga bibliografia corespunzătoare care, sunt convins, poate folosi − avantaj pentru cititor, dezavantaj pentru ascultător − Întru aprofundarea, desigur și confruntarea, de către cel interesat, a problemei globale discutate. Ușurarea parcurgerii textului, ca și rațiuni de economie de spațiu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puricare și o „toaletă“ mai atentă dată materialului, de preferință rezervat actualității, destul de vie pe vremea războiului balcanic (1912-1913) și a războiului celui mare care Îi urmă. Galvanizare care reuși În parte, printr-o redresare chiar artificială, cu ajutorul unor trucuri gazetărești și tipografice, să salveze de la indiferența cititorilor articolele, chiar [pe] cele mai mediocre sau cu insuficiențe stilistice [...]. La succesul crescând al revistei mai contribuiră inițiativele directorului privind anchetele internaționale, lansate cu ră su net mare și adresate personalităților europene dintre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
alături, sorbit În atmosfera orientală de tutun, s-o tai cu cuțitul, din Café Macedonia, local vast și Întunecos din spatele palatului Nifon, cu zuruit și pocnete de table și de biliard, de care trebuie că-și amintește toată boema scriitoricească, gazetărească și studențească de acum peste patruzeci de ani, Împăca de asemenea, pentru moment, flămân zelile noastre de stomac ușurel, pregătindu-ne Însă, cu acest regim sobru și lactat, pentru vremurile de desfrâu Într ale mân cării ce aveau să urmeze
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastră, în măsura în care putem. În definitiv, Dumnezeu nu-i cere nimănui nimic peste puterile sale, dar cred că așteaptă de la noi oamenii, să depunem eforturi pentru a înțelege cât mai mult, de a înțelege... Calea, Adevărul și Viața! ADENDA Din activitatea gazetărească a autorului Din ziarul « Monitorul » Iași, 21.05, 1996 Înainte de Crăciun și de Paști, mai toți "gospodarii” ies cu tot ce au prin casa "să bată covorul". Cu alte cuvinte, să bată praful care să fie respirat, de cei care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
împlinirea a 80 de ani de existență a Bibliotecii „Gheorghe Asachi“ din Iași, a realizat, împreună cu Nicolae Busuioc, monografia Biblioteca „Gh. Asachi“ -80. O istorie de suflet și de minte (Iași, Editura Vasiliana ‘98, 2000). A desfășurat o intensă activitate gazetărească în diverse publicații ieșene: „Convorbiri literare“, „Cronica“, „Flacăra Iașului“, „Neamul românesc“, „Opinia“, „24 Ore“, „Viața“ etc. Între anii 1968-1977 a fost metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare Iași. A fost redactor al Editurii „Junimea“ (19771990), bibliograf la Biblioteca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fundamental atmosfera culturală a Iașului. De numele lui Corneliu Ștefanache se leagă o ctitorie pe care cultura ieșeană i-o datorează: cea mai bună serie postbelică a revistei „Convorbiri literare“, pe care a construit-o, în vremuri deloc prielnice liberalismului gazetăresc, în perioada când i-a fost redactor șef (din ianuarie 1972 până în martie 1976). A riscat mereu, reușind să impună o serie de scriitori și a demonstrat că dacă e făcută serios, cultura de la Iași este oricând competitivă cu cea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
insolența să ocolească aceste neprețuite precepte pe care grija părintească le emisese pentru fericirea tutulor... Iată cum ar fi sunat un articol incriminant la adresa filmului, dacă dictatorul, prin Bula culturală de la Mangalia din 1983, nu ar fi retezat scurt aripile gazetărești, ce nu așteptau decât un semn ca să fâlfâie... Scenariul lui Bujor Nedelcovici și Dan Pița manifestă o preferință încăpățânată și de neînțeles pentru problematica minoră a individului. Or, se știe, sarcina artei, a culturii în general, este aceea de a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a ne confrunta opiniile. Al d-tale cu toată prețuirea, I.D. Lăudat </citation> (6) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”30 sept[embrie] 1968”> Dragă Domnule Călin, 1. M-au bucurat toate veștile trimise de D-ta. în privința moravurilor gazetărești intrate în toate aspectele vieții, D ta le cunoști bine ca unul ce ai lucrat mai aproape de ele. Bine că te-ai despărțit de acestea cu un gust amar și cu hotărîrea de a nu le practica. 2. Mă bucur
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
gândul trebuie să ne ducă neapărat la Jocurile Olimpice ce s-au desfășurat În acest oraș (vest)german În anul 1972. În „Nota de sesizări” nr.39/27 septembrie 1972, Ion Andrei citise, bănuim, cu mare atenție și deosebit interes reportajul gazetăresc „În Münchenul Olimpiadei” ocazia cu care i s-a pus o pată neagră pe ochelari-i cu multe dioptrii „plus” atunci când a remarcat o gafă făcută de un „icsulescu”. Iată ce Încercase să bage În text autorul și cu ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dea importanță care pus acum sub lupă oferă cheia evenimentelor din stradă. Cealaltă lentilă prin care monstruosul se insinuează în lumea domestică a burghezului tabietard ține de regimul figurat al limbajului, de plastica deformatoare a unei reto- rici de uz gazetăresc. „Reacțiunea” este monstrul ieșit din obscuritate, care asemeni unui animal de pradă „stă la pândă ascuțindu-și ghearele”. Registrul monstruosului se află aici într-o relație simbiotică cu grotescul figurilor terifiante pe care le sculptează retorica jurnalistului. „Nu e revuluție
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
al ei, sărbătoarea, care are în centrul ei execuția, spectacolul oferit de ghilotină sau linșajul. Această ambi- guitate și inversiune tipic carnavalescă lasă să se întrevadă propensiunea pentru exaltarea nimicului în paralel cu o exacerbare a simțului civic articulat discursului gazetăresc, mecanismul lui „simț enorm și văz monstruos”. „Lumea pe dos” a sărbătorii populare, corespunzătoare acelor fêtes de fous din tradiția medievală este regimul de lectură al intenționatelor acte ratate caragialești, pe care, însă, un nou discurs, un nou limbaj le
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]