687 matches
-
sonoră și nesinceră. Rică este prin excelență gazetarul-tip al acestei structuri politice, după cum Nae Cațavencu este sublimul orator de mase al micii burghezii, dublat de un escroc de rând și de un ambițios fără scrupule, care se folosește de gazetărie ca de un instrument de șantaj. Deși nu are încă un caracter bine definit, ca Nae Cațavencu, Rică este în plină formație. Entuziasmul pe care îl etalează ca teoretician politic încă de pe băncile facultății promite mai mult decât și-a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
oprește însă de la adulterul cu soția venerabilului. Mentalitatea lui Tipătescu este cea a unui adevărat reprezentant al claselor dominante. Îl aducem în scenă pe Nae Cațavencu acum, demagogul politic, tratat în grotesc, ca și Rică Venturiano. Acesta practică avocatura și gazetăria. Cațavencu este director-proprietar al ziarului „Răcnetul Carpaților“, prezident-fondator al Societății Enciclopedice-Cooperative „Aurora Economică Română“. Aceste specificări par a institui un regim de diferență față de organismele asupra cărora prezidează Trahanache și din care face parte Farfuridi; ele trădează o nuanță privat-activist
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
faptul că cel mai mare poet al țării a crezut atunci că nu poate rămâne străin de acele eforturi, contribuind el însuși, mai mult ca oricine, la succesul lor. În dinamica socială, studiată de poet cu cea mai mare atenție, gazetăria ocupa un loc de seamă, prescris ca atare și de știința politică a epocii. Ea înregistrează schimbările produse în corpul națiunii, jocul de interese, aporiile sistemului, ideile, mentalitățile, veghind la echilibrul ansamblului. Seismograf social, ea constituie totodată și un "sacerdoțiu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lung-miop. [...] Poartă o haină neagră de lustrin, cu gulerul încheiat sus, peste cravata de mătase de culoarea inului. Mustața ca puiul de vrabie." Am observat deja la Caragiale o instabilitate funciară, o psihologie de chiriaș grăbit și Ahasverus perpetuu; în gazetărie și politică această psihologie se manifestă superlativ și bruschează nevoia noastră de ordine, consecvență și stabilitate, chiar dacă Ș. Cioculescu încearcă o machiavelică justificare tardivă: "a fost mereu disponibil ca gazetar, fără a se dărui, ci numai împrumutîndu-și pana, în lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
discursurilor despre sfârșitul lumii în 2012", în Jurnalul Național, 15 iunie 2011. Danciu, Maxim, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Frunză, Mihaela și Frunză, Radu," Etică, superstiție și laicizarea spațiului public", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23. Grosu, Daniel
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de conștiință a fiecărui cetățean", în Adevărul, anul I, nr 4, joi, 28 decembrie 1989, p. 1. 9 Aurelia Lăpușan, "Libertatea de a face cum trebuie", în Curente și tendințe, op. cit., p. 102. 10 Ion Dur, " Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe, op. cit., p. 214. 11 Statutul de Organizare și Funcționare al BOR, disponibil și pe http://www.patriarhia.ro/ upload/documente/statutul bor.pdf; 12 *** Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență, traducere
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
departe de ei, spre uitare. Orgoliosul Slavici nu acceptă să iasă din scenă fără luptă. Scrie enorm, ritmul e sufocant: șase romane, cinci volume de nuvele, manuale, lucrări de popularizare, luări de atitudine publică în manieră confesivă și agresivă totodată, gazetărie susținută. Volumul scrisului său din ultimele trei decenii îl întrece de aproape șase ori pe cel din primele două decenii și jumătate ale tinereții și maturității creatoare. Ce se întâmplase cu scriitorul Slavici de odinioară? De ce e atât de schimbat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
scriitor. Remarcăm un final al naratologicului deschis, posibil, luminos („Sunetele noului blues se rostogoliră din difuzoare cu senzuală violență, topind din puterea luminii, lăsând sala în stăpânirea semiîntunericului și a umbrelor”), ca o binecuvântare întru amintirea unui confrate în ale gazetăriei, Tiberiu Iancu. Petre Barbu Profiluri temperamentale Scriitorul Petre Barbu preferă terifiantul cotidian, ca și cum în structura sa genetică doar stranietățile, monstruozitățile de limbaj, scenele dezolante, tonusul blazat, măștile hilare ar defini stările contradictorii ale ființei noastre. Primul (Tricoul portocaliu fără număr
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să fie confirmat pe termen scurt. Majoritatea celorlalți au confirmări pe termen lung, ceea ce este mult mai ușor de obținut. Nu, CTP își apropie cele mai multe victorii pe termen scurt lucru cu adevărat dificil în orice profesie, dar mai ales în gazetărie, în "istoria clipei". Liviu Antonesei: Ai dreptate cu Urechia, săracul, care avea niște păreri de mai mult bun simț și, poate, din acest motiv nici nu prea a fost ascultat! Nu știu de câte ori a avut, are ori va avea dreptate
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
răsar la tot pasul colportori de concepte și când diletanții ieftini fac contrabandă cu noțiuni din "arsenalul" filosofiei îndeosebi, este cât se poate de necesar (având totodată și funcție profilactică) un studiu pertinent despre polemică și pamflet, aplicat, mai ales, gazetăriei unui autor celebru, cu gena polemicii în cromozomi. Nu vom trece însă peste existența unui precedent, cu beneficii critice nu atât de mult sesizate la vremea respectivă, și anume: excursul prin care, în 1999, Cornel Munteanu analiza Pamfletul ca discurs
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe aproape un sfert din eseu și care pune la lucru cultură filologică și filosofică bine asimilate, este un interstițiu absolut necesar pentru investigarea operei publicistice argheziene din perioada interbelică, în fond o operație de (re)descoperire și resemnificare a gazetăriei autorului Spinilor de hârtie. Același efort teoretic servește și pentru interpretările făcute, dintr-un alt unghi, asemănărilor, dar mai cu seamă diferențelor dintre spiritul pamfletar-polemic exersat de profesioniștii genului: alături de Arghezi, Eminescu și Caragiale. Eseul de față pledează, indubitabil, pentru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Eseul de față pledează, indubitabil, pentru un alt Arghezi, unul funciarmente structural polemic (sau, cum subliniază exegeta, născut și nu făcut! sub zodia polemicii). Un Arghezi situat aproape invariabil contra și pentru care actul polemic explicit sau implicit e consubstanțial gazetăriei, aici unde seva spiritului polemic circulă nestingherit prin capilarele pamfletului. Lista de trăsături căreia i se mai pot adăuga și altele: un creator de pamflet polemic, individualizat prin marca unei violențe a limbajului, dar și un meseriaș ce preface ironia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se împuținează și pălește reflexul vieții interioare care a produs-o". Aplicate lui Arghezi, tezele lui Vianu fac din el un autor care comunică, dar mai ales se comunică. Pentru Arghezi, actul publicistic este totodată și unul literar, autorul scriind gazetărie ca și cum ar scrie literatură. Ceea ce omologhează textul jurnalistic în spațiul literar sunt ludicul (arta ca joc), expresivitatea și caracterul ficțional. Doar aceste texte scapă de "apăsarea timpului", cum ar spune G. Călinescu, și se așază cuminți într-o istorie a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și se așază cuminți într-o istorie a literaturii publicistice. Întâlnirea cu un autor ca Tudor Arghezi nu pare să fie deloc întâmplătoare. Opera publicistică a acestui autor a fost aleasă nu doar pentru posibila empatie trăită în marginile unei gazetării de excepție, ci și pentru ca încercarea hermeneutică să fie validată nu pe un autor "minor", nici pe un amator, ci pe opera unui creator de răscruce. Comentariile asupra polemistului Arghezi sunt făcute cu o plăcere nedisimulată, printr-o lectură preponderent
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cel ce ne-a dat canonul pamfletului polemic. Mai mult, printr-o cercetare cu adevărat performantă, sunt (de)construite, într-un mod elevat, un tipar discursiv aparte, o logică a expresivității textuale, după cum sunt formulate căile unei comunicări maximale specifice gazetăriei pamfletare. Toate acestea sunt articulate de Minodora Sălcudean în economia unui ceremonial de seducție și a unor mecanisme de persuasiune, ambele omologate sub sigla inconfundabilă a unei strategii discursive pe care scrie: "S. A. P. (Societatea pe Acțiuni Polemice) Tudor Arghezi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin caracterul său eteroclit, potențând nu doar diverse, ci și divergente sensuri de lectură. Referindu-ne îndeosebi la Arghezi, discursul publicistic, prin polivalența sa, întregește complex opera literară, ca suport documentar, de mărturie socio-istorică, dacă ne gândim, de pildă, la gazetăria politică și socială și la cea explicit polemică, în genere, unde funcția social-ideologică a discursului este atât de pregnantă; apoi, ca infrastructură axiologică prin enunțarea auto-referențială, auto-valorizantă și confesivă care așază în prim-plan un eu creator extrovertit, preocupat să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
masivă a textelor publicistice ale poetului având ca sursă suportul original, și anume periodicul interbelic, am avut privilegiul unui contact direct și material nu doar cu textul restrâns ci, în cazul Biletelor de papagal, cu o întreagă concepție artistică despre gazetărie, experiență care poate provoaca un declic mental oricărui lector inițiat, rămas totodată captiv în frazeologia critică a intervalului dintre războaie sau în cea a deceniilor șapte și opt ale secolului trecut. Astăzi, cel care dorește să se apropie altfel de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acest punct de vedere, Icoane de lemn, Poarta neagră și Tablete din țara de Kuty semnifică un traseu virtual în care experiența de viață e transpusă în act artistic dinspre pamfletul polemic ca modalitate ludică și expresivă situată în proximitatea gazetăriei înspre alegoria pură, ca ficțiune literară care, la nivel rematic (din terminologia genettiană), inhibă până la disoluție contactul cu realitatea obiectivă, deși tematic tocmai această realitate este sursa fundamentală a inspirației scriitorului. Privind evolutiv pe același traseu și dimensiunea polemică, observăm
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
funcție de accesibilizare a acestuia din urmă, cu toate că el însuși poate fi citit în dublă cheie: ideologică și estetică. Atunci când vom dezbate problematica atipicului manifest arghezian vom avea în vedere specificul acestei enunțări. 3) Actul polemic (implicit sau explicit) este consubstanțial gazetăriei. Arghezi nu poate concepe scrisul cotidian în afara confruntării. Din punctul de vedere al obiectului, poetul practică cel mai adesea o gazetărie anti-instituțională (dacă prin instituție înțelegem un sistem coerent de organizare, fie ea politică, religioasă sau artistică). În plan politic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
problematica atipicului manifest arghezian vom avea în vedere specificul acestei enunțări. 3) Actul polemic (implicit sau explicit) este consubstanțial gazetăriei. Arghezi nu poate concepe scrisul cotidian în afara confruntării. Din punctul de vedere al obiectului, poetul practică cel mai adesea o gazetărie anti-instituțională (dacă prin instituție înțelegem un sistem coerent de organizare, fie ea politică, religioasă sau artistică). În plan politic, deși lucrurile, aici, s-ar cere mult mai mult nuanțate, ambele întemnițări sunt rezultatul poziției sale în raport cu sistemul politic oficializat. E
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de înregimentare a literaturii, proclamând talentul drept condiția sine qua non a oricărui act artistic. De aceea, discursul său publicistic este, cel mai adesea, un protest, explicit sau implicit, împotriva unei ordini prestabilite. Nu ne propunem o abordare descriptiv-exhaustivă a gazetăriei poetului și nici o nouă disecție asupra pamfletului în genul celei operate de Mariana Ionescu, ci încercăm să penetrăm zone necercetate până acum și să surprindem aspecte inedite ale comicului arghezian ca esență a polemicității neagresive, a strategiilor argumentative în polemica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sub centură, sunt, de fapt, cele care guvernează confruntarea. Inventariind, "chipurile", douăsprezece figuri ale polemicii scrise, într-o listă pe care o declară deschisă, Karel Čapek nu face altceva decât să amendeze practici uzuale, lipsite de fair-play, care abundă în gazetăria cehă. În schimb, spațiul academic francofon a pus la dispoziția publicului autorizat lucrări științifice de referință, încă din deceniul opt al secolului trecut și până astăzi 32. 2.4. Pamfletul și polemica: forma proximă și diferența specifică. Vom încerca în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
eclectism structural ce corespunde, în planul pragmatic al comunicării, unei retorici a persuasiunii. De altfel, pledoaria autoarei se focalizează pe ideea literarității demersului publicistic al unui Eminescu, nemutilat ideologic, care, înainte de orice, trebuie "lăsat să redevină scriitor"42. La fel, gazetăria polemică argheziană, recitită astăzi fără prejudecățile "poeticilor esențialiste" (dacă e să recurgem din nou la terminologia lui Genette), este, mai întâi de toate, parte a creației unui scriitor ale cărui talent și originalitate nu mai sunt, astăzi, puse la îndoială
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
anume cea retorică, de la care se revendică, în fond, orice scriitor-gazetar. N-ar fi exclus ca însăși atitudinea poetului față de presă (e drept, într-o vreme a exceselor juvenile), în flagrantă opoziție cu activitatea sa ulterioară, de peste două decenii de gazetărie polemică, să nu fi influențat percepția unei critici consecventă cu delimitarea strictă a genurilor literare (ne referim la atitudinea exprimată în primii ani de gazetărie, în articolul manifest Vers și poezie, dar și în alte texte de presă: "Poeții care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vreme a exceselor juvenile), în flagrantă opoziție cu activitatea sa ulterioară, de peste două decenii de gazetărie polemică, să nu fi influențat percepția unei critici consecventă cu delimitarea strictă a genurilor literare (ne referim la atitudinea exprimată în primii ani de gazetărie, în articolul manifest Vers și poezie, dar și în alte texte de presă: "Poeții care devin jurnaliști nu-s poeți, ci copii spălăcite. Jurnalismul e numai o supapă trecătoare a stomacului strâns în chinga sărăciei; nu-l ispitește decât în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]