2,189 matches
-
număr al Adevărului... Nu cred că presa trebuie să fie prin definiție o forță de Opoziție. Verbul muncii de presă nu este „a se opune”, cu orice preț, ci a prezenta și interpreta realitatea. Prin urmare, nu cred că menirea gazetarului este să atace cu orice prilej Puterea. Însă atunci când Puterea atacă presa, acesta este, poate, cel mai grăitor semn rău pentru viitorul zisei Puteri. Prin urmare, să citim ziarele, să ascultăm radiourile, să ne uităm la televiziuni și vom ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
domnule președinte?! Pe mine ca persoană, da, aveți dreptate, nu mă privește, ba chiar mi se rupe de certurile dvs. cu dl Năstase, de vanitățile și ranchiunele fiecăruia, de sforile pe care le trageți unul pe la spatele celuilalt. Însă, ca gazetar, cum să nu mă privească situația de posibilă ruptură dintre președintele și primul-ministru al României? Cum să nu mă privească soarta partidului de guvernământ, echilibrul politic din țară, alegerile din toamnă? Ce sunt eu, un animal, cum ați categorisit o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
să nu mă privească situația de posibilă ruptură dintre președintele și primul-ministru al României? Cum să nu mă privească soarta partidului de guvernământ, echilibrul politic din țară, alegerile din toamnă? Ce sunt eu, un animal, cum ați categorisit o dată un gazetar, tot zbierând? Măcar cetățean nu-mi dați voie să fiu? Tot ce aflăm de la dvs., de la dl Năstase și alți politicieni, noi, gazetarii, redăm publicului românesc care vrea să știe pe ce lume trăiește. Sau v-ar conveni mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
echilibrul politic din țară, alegerile din toamnă? Ce sunt eu, un animal, cum ați categorisit o dată un gazetar, tot zbierând? Măcar cetățean nu-mi dați voie să fiu? Tot ce aflăm de la dvs., de la dl Năstase și alți politicieni, noi, gazetarii, redăm publicului românesc care vrea să știe pe ce lume trăiește. Sau v-ar conveni mai degrabă o țară de vite de povară, care muncesc, rumegă, dorm și nu se amestecă în politică? Răcnetul dlui Iliescu vine de demult. Confiscarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
își afirmă demnitatea de sine... Devii o stănoagă ontologică prețioasă, care îi preface și îi păstrează nimicnicia într-o potențialitate reconfortantă - dacă n-ar fi Popescu ăsta care se pune mereu de-a curmezișul, eu aș fi cel mai mare gazetar, cel mai mare scriitor, omul politic providențial pentru această țară. Doar cei mai proști dintre urîtori îți doresc moartea. Ceilalți știu sau simt că ar fi funestă ziua în care tu ai dispărea - ar fi nevoiți să constate atunci că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
țară. Doar cei mai proști dintre urîtori îți doresc moartea. Ceilalți știu sau simt că ar fi funestă ziua în care tu ai dispărea - ar fi nevoiți să constate atunci că, în mod surprinzător, n-au devenit cel mai mare gazetar, cel mai mare scriitor sau politicianul providenței, dar au rămas niște schilozi lipsiți de har. Ca să le faci un bine acestui soi de oameni, naște în ei ura! Fă-ți aproapele să te urască, fă-l departe, eliberează-l. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și ca să-și umple timpul decât pentru banii pe care-i primea. Apoi, înainte ca mama să găsească o bonă adevărată, așa cum fusese înțelegerea, s-a produs un scurtcircuit. Inima ei a înflorit (ca liliacul toamna, cum ar zice un gazetar mustăcios de la „România liberă“, altfel ziarul ei favorit, în special pentru rubrica de decese). N-a mai vrut să plece, cu vremea n-a mai acceptat nici să fie plătită, o certa pe mama că nu-i gătește cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
astea, îl demoralizează să vadă o ființă exploatată de noi. „L-am eliberat...”, l-a pus lângă pachetul de țigări, netezindu-i puful. De fapt, eu eram doar un spectator nesemnificativ, toată gesticulația ar fi trebuit să-i oripileze pe gazetarii de la masa de alături. Numai că băieții erau amețiți de alergătura de dimineață de la Judecătorie și de statul în burniță pe lângă sediul din Târgu Cucului, poate mai află ceva despre americanul pedofil și amanta lui intelectuală. Unul se-ntorsese bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de tot... Disputa darwiniană începea să se încingă, așa încât mi s-a părut normal să ne întoarcem la muflonul nostru, presupus mâncat cu o noapte înainte: - Și căpățâna aceea era a muflonului, nu-i așa? mă surprind întrebând ca un gazetar de provincie la prima sa deplasare pe teren. Au izbucnit cu toții în râs: - Fugi de-aici, dom’ profesor! mi-a dat dom’ Mardare un dupac amical. Cum să fie ce-ai zis, mu... mă-sa pe gheață, da’ ce, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
intra în sfera de interes a Serviciului. În ultima lună nu mai existase nici un eveniment important care să acopere pagina întîi a jurnalelor în afara "afacerii Cocoș". Depășise cu mult orice așteptări, poliția, credibilitatea statului erau puse sub semnul întrebării de către gazetari care nu puteau fi bănuiți că au ceva cu guvernul. Se adunaseră deja o duzină de victime, jumătate oameni ai stăpînirii, restul săteni ori funcționari, aceștia din urmă dovediți de presă a fi de fapt indivizi care-și meritau soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pleoștită, cu costumul de gata luat de la Lafayette, cu ochelarii de sîrmă cocoțați pe vîrful nasului era convins că va lăsa impresia unui fraier care cască gura și îl trec toate sudorile numai auzind ce i s-a întîmplat unui gazetar extrem de curajos și extrem de norocos. A trebuit să dea intîi un rînd de beri la Gambrinus, apoi s-au mutat la Luther, după aceea au luat o mașină de piață, înghesuindu-se, și s-au dus pînă în Cotroceni, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tăia cu creionul pe nechemați și pe trădători. Mai departe era și mai și, "curățirea presei de toți apașii periculoși, vînduți dușmanilor țării cari prin campanii criminale alimentează curentul de destrămare contra Statului și neamului nostru". Aici o tocmiseră bine, gazetarii erau vinovați de toate, îi mînca în palmă și dădeau la iveală tot felul de potlogării, iar colonelul Stoicescu socotea că ei, gazetarii, erau de vină că se fac potlogăriile. Păi dacă o ține tot așa vor ajunge să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cari prin campanii criminale alimentează curentul de destrămare contra Statului și neamului nostru". Aici o tocmiseră bine, gazetarii erau vinovați de toate, îi mînca în palmă și dădeau la iveală tot felul de potlogării, iar colonelul Stoicescu socotea că ei, gazetarii, erau de vină că se fac potlogăriile. Păi dacă o ține tot așa vor ajunge să spună că vinovați de hoții și tâlhării sînt polițiștii și jandarmii pentru că nu se lasă și pun mîna pe tâlhari. Dacă nu i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ceva numai pentru el. La așa ceva nu se așteptase. "Sigur, Leonard Bîlbîie a acționat strălucit în afacerea cu banditul Cocoș, ăla da, ăla era un caz de imaginație Se dovedise pînă la urmă, cu toată zarva pe care o făceau gazetarii, că nu era decît o scorneală, o aiureală bazată pe poveștile unui patron de hotel din Medgidia. E adevărat că treaba fusese groasă de tot, gazetele urlau, lumea intrase la idei, se clătina guvernul, mai trebuiau numai vreo două-trei reportaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că n-ascultă nimic din ce-i spun alții. De fapt i-am spus că mi-aș fi dorit să pot urma cursurile unei școli de stat din Basildon. — De ce? M-aș fi putut pregăti mai bine pentru meseria de gazetar decât am facut-o la o școală de maici cu internat din Hampshire, răspunse Fanny. Nu ne-am putea întoarce acum la persoana dumneavoastră? De ce v-ați lăsat de scris? — Am ajuns la concluzia că opera mea este încheiată. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Ce părere să am? spuse Adrian după un moment de ezitare. — Nu vă oferă o evaluare a operei? — Îți spun o mulțime de lucruri despre cronicar. Nu prea multe legate de cartea ta, răspunse el. — Mi-am început cariera de gazetar scriind cronici cinematografice pentru o revistă dedicată evenimentelor culturale ale săptămânii, îi mărturisi ea. Nu cred că am lăsat să se știe prea multe despre mine. — Să-nțeleg că nu aveau cruzimea interviurilor dumneavoastră? întreba el ironic. Fanny pufni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pregătește transcrierea ei. — Și pe urmă faceți un decupaj pe calculator? Sau mai întâi vă faceți o ciorna scrisă de mână? — Va radeți de mine, nu? îl chestiona ea. Nu! Deloc! se împotrivi Adrian. Întrebarea aia era din manualul pentru gazetarii handicapați mintal, se stropși Fanny. Din O sută de intrebari plictisitoare pentru un autor. „Scrieți ceva în fiecare zi? Scrieți cu stiloul sau la calculator? Vă faceți planul întregii povestiri înainte de-a va apuca să scrieți?“ Adrian zâmbi, prinzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
aducea tocmai a laudă. — Păi, n-avea cum să aducă dacă-ți aparține ție, nu? glumi el. — Futu-i! își varsă Fanny năduful. Cum dracu’ o să sune când cititorii știu deja c-a dat colțul? — Nu cred că ești singurul gazetar aflat în această situație în clipa de față, încerca s-o consoleze Creighton. — Asta nu mă-ncălzește cu nimic, i-o întoarse Fanny. — Încercăm să te ajut cumva, spuse el. Băga-mi-aș! exclama apoi, trăgând un pumn în volan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ce să-l condamne pe Iisus ca eretic și să-l ardă pe rug. N-am apelat întîmplător la Dostoievski. Ana a fost un Torquemada cu fustă roșie. I-a compromis pe social-democrați și i-a aruncat la gherlă pe gazetarii krypto-comuniști din vremea lui Antonescu. Tatăl ei era haham, sacrifica ritualic animale. Fiica sacrifica oameni. Are mii de oameni pe conștiință. Nu, nimic nu-i mai năucitor decît încercarea de reconsiderare a eroinei din Codăiești-Vaslui: "harismatica Ana", "oratoarea Ana", "mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
injust. Pardon! Incorect politic. Crinul din vaza galbenă își scutură resemnat petalele. Dumneavoastră gîndiți profilactic și alertant. O să discutăm mai încolo despre... ... re-ma-nen-țe-le prolet-cultu-lui, ăsta-i subiectul meu. Principal. Și nu-s nici minore, nici anemice remanențele astea, dacă un gazetar declară că imnul nostru, Deșteaptă-te, române!, este antisemit, iar Antofiță îl aprobă. Știu că-i bine recompensat din anume fonduri, de la anume segmente "din afară", care au interese diferite de ale noastre. Antofiță ăsta caută și găsește dovezi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
auuu! Nu fac parte (nici n-am cum) dintre cei care regretă sistemul editorial apus. Nu sînteți eficienți politic, tovarăși! Dacă nu scrieți cum vor Documentele, tipărim clasici, nu pe voi! perora, într-o ședință "lărgită" cu scriitorii și cu gazetarii, Ghiță Turcitu (încă n-avea probleme cu dantura). Propun! În Comisia Centralei Editoriale să fie numiți lăcătuși, forjori, sculeri-matrițeri, turnători. Să-i întrebăm pe muncitori, să indice ei subiecte scriitorilor, ca să nu mai umble cu... artisticării". "Indicațiile de Partid" deveneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și locul. Căzătura, mai anul trecut, în privata poliției, cu prilejul "Zilelor Sadoveanu", i-a încununat activitatea de "intelectual angajat" în numele maselor/meselor de protocol. Cert e că la conducerea revistei "Ora", într-o primă fază, s-au strecurat și gazetari sub stare polemică. Mințile suple au cîștigat scurt timp mingi de "ghem". În a doua fază, au cîștigat mingea de set mediocrii cu instinct social. Mingea de meci i-a revenit unui rudimentar ca Genosse. Nici după "căderea tablourilor" nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
toate chestiile astea și, dacă nu mă credeți, veniți într-o seară la mine, mă găsiți la terasa lui Fane Barosanu, să le ascultați!” Incriminatoriul comentariu era semnat “Băiatu cu Sifonu”, dar părea suficient de credibil, ca să pună pe un gazetar de investigații pe gânduri. Asta putea ajuta la ceva... , nu ca în cazul turcalețului evaporat ca măgarul în ceață, pe sub nasul autorităților aviatice ori portuare române. Ei, dacă ar fi reușit să îl găsească pe Băiatul cu Sifonul de la terasa
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Badoiu Raluca Cezar Petrescu s-a născut la 1 decembrie 1892,a fost romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, fondator și codirector al revistei social-politice și culturale Hiena. Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX, este unul
Personalitatea zilei: Cezar Petrescu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80639_a_81964]
-
fondator și codirector al revistei social-politice și culturale Hiena. Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX, este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului. Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista "Gândirea" în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară
Personalitatea zilei: Cezar Petrescu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80639_a_81964]