16,377 matches
-
E-atâta aer și e veșnic... Parcă nicicând n-am respirat. Epifanie Cine putea să se aștepte Ca Fiul Domnului să afle în mintea mea părăginită Sălașu-n care să se nască? Bârnele gândurilor rupte Se-adună albe în coloane, prin geamul tulbure lumina Se despletește ca-n vitralii. Acoperișul de colibă Se-nalță-n turle, se subție, Podeaua mică, netezită Se-ntinde-n lung și-n latul lumii. Poteca ta către minune Oriunde -ai fi, crește sub pasul Care te duce
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
duce parcă singur, Atât de sfânt e-acum pământul... Contur Cum se transformă închisoarea într-o chilie de monah? Cum chemi în carceră lumina Când nu mai știi nici un cuvânt? Aprinzi în gând o lumânare Și desenezi pe zid un geam, Fără să lași însă vreo urmă Care să-l piardă în mărunt. Nici nu închei că vezi conturul Ferestrei care, ca un fur, Ia din pereți până rămâne Un gol de piatră împrejur. Acuma când livid te-apropii, Vrând să
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
însă vreo urmă Care să-l piardă în mărunt. Nici nu închei că vezi conturul Ferestrei care, ca un fur, Ia din pereți până rămâne Un gol de piatră împrejur. Acuma când livid te-apropii, Vrând să deschizi, zărești pe geam Cum Dumnezeu abia dă-n floare Și nu cutezi să te mai miști...
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
fără bună voie?!” Poetul este conștient de evenimentele timpului pe care le trăim, pentru exodul ca o rană nevindecabilă în sânul societății albaneze. Lui îi plânge sufletul, simte durere în inimă. Poetul privește ziua de mâine ca o cornișă cu geamul spart. Autorul îi stigmatizează pe ”afaceriștii nesimțiți” și visează ca viitorul să aducă bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele noastre”, ne întâmpinăm cu mesaje pline de viață și metafore frumoase cu brațele mamelor care poartă speranțele ca vulturii când
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
ELEGIE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017. noaptea-și dilată insomnia lângă o cafea amară și-o țigară cu tălpile boțite de ploaie aleargă pe ziduri haină de iubire am să o așez la geamul unde nu plouă ca să pot trăi ca și cum nu m-aș sufoca cu tâmpla lipită de fiecare năzuire peste care ți-ai întins firele nu ți-aș vedea absența din fiecare cuvânt nu ți-aș simți spinii frământarea de umbră și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
din fiecare detaliu ca să pot trăii ca și cum nu ai fi( fost) decât o elegie ... Citește mai mult noaptea-și dilată insomnialângă o cafea amară și-o țigarăcu tălpile boțite de ploaie aleargă pe zidurihaină de iubiream să o așez la geamul unde nu plouăca să pot trăica și cum nu m-aș sufocacu tâmpla lipită de fiecare năzuirepeste care ți-ai întins firelenu ți-aș vedea absențadin fiecare cuvântnu ți-aș simți spinii frământarea de umbră și luminăîn care te zbațisă-ți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
zbațisă-ți construiești plecareaaștept să palești din fiecare detaliuca să pot trăiica și cum nu ai fi( fost)decât o elegie... XIII. ȘI TOTUȘI NE IUBIM, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Brațele dimineții zgârie geamul poartă stigmatul îmbrățișărilor grăbite cuvinte ca niște obiecte inutile fac piruete printre aburi de cafea arome perfide decopertează rutina ecoul de ieri la confluența dintre două lumii păzim echilibru cerere și ofertă stabilim tacit până unde merge singurătatea ascultăm rugina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
dorul de tine țărână călcată de corbi se surpă în golul lăsat în partea aceea de suflet rămasă dincolo brațe întinse pe hotarele depărtării încolțesc amăgirea mușc din ploi îmi las morganele îmbrățișate de cer rană copiilor mei nenăscuți la geamul unde nu plouă din umbra cu luciri de ape curg spre tine aprinde o candelă în inimă lacrimă prinsă-n tristețea nopților să te găsesc ... Citește mai mult Nu pot să-ți mai vorbesccum îți vorbeam atuncicând păsările luminii vibrauîn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
serile cu ochi de chihlimbarînvăț tăcerile albecu gândul îmbracatîn dorul de tinețărână călcată de corbise surpă în golul lăsatîn partea aceea de sufletrămasă dincolobrațe întinse pe hotarele depărtării încolțesc amăgireamușc din ploiîmi las morganele îmbrățișate de cerrană copiilor mei nenăscuțila geamul unde nu plouădin umbra cu luciri de apecurg spre tineaprinde o candelă în inimălacrimă prinsă-ntristețea nopțilorsă te găsesc... XX. METHEXIS, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. S-au mătuit de mult ferestrele știute Din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Când clopote toacă în zi de parastas,Aud cum plânge frica în ochiul rămas.... XXVI. MITRIDATIZARE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2134 din 03 noiembrie 2016. dimineața își înfige colții într-un sâmbure de brumă mătură umbre dincolo de geam o pasăre sinistră adună bănuți din oselele pământului sub tâmpla invadată de nesomn afară văduve negre flutură venin printre rufele puse la uscat între o gură hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre ca niște viespii ațâțate zdrobite le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
strâns cândva, Azi vise de mucava. Alei, vânt pustiu de iarnă, Păsările tu-mi întoarnă, Pe prag de toamnă mă pierde, Sufletul mi-e încă verde! Alei, vânt pustiu și sec! Nu vreau iarna să-mi petrec La fereastră cu geam mat Unde viața m-a uitat. Citește mai mult Alei, vânt pustiu ce ești,Florile îmi vămuiești!Adânc bat ploile reci,Zilele mi-s tot mai seci. Alei, vânt nebun si hoț,Nopțile mi-ai pus la colț!Vânam stelele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
-am strâns cândva,Azi vise de mucava.Alei, vânt pustiu de iarnă,Păsările tu-mi întoarnă,Pe prag de toamnă mă pierde,Sufletul mi-e încă verde!Alei, vânt pustiu și sec! Nu vreau iarna să-mi petrecLa fereastră cu geam matUnde viața m-a uitat.... XXXIII. TU DORMI, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. te privesc să-ți culeg zâmbetul, șuvița rebelă căzută pe frunte; păsări descătușate își fac de cap în cerul somnului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. te privesc să-ți culeg zâmbetul, șuvița rebelă căzută pe frunte; păsări descătușate își fac de cap în cerul somnului tău, te adun în căușul ochilor să-ți sorb răsuflarea; pe geam, o stea își întinde gâtul, te acopăr cu privirea, stelei nu-i este îngăduit să-ți prindă visul, e numai al meu. vreau să-ți sărut gândurile negândite încă, să înmugurească pe buzele mele, să-mi lipesc trupul de tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
lacrima țesută sub pleoape; umbra zilei îmi fură visul. Citește mai mult te privesc să-ți culeg zâmbetul,șuvița rebelă căzută pe frunte;păsări descătușate își fac de capîn cerul somnului tău,te adun în căușul ochilorsă-ți sorb răsuflarea;pe geam, o stea își întinde gâtul,te acopăr cu privirea,stelei nu-i este îngăduitsă-ți prindă visul,e numai al meu.vreau să-ți sărut gândurile negândite încă,să înmugurească pe buzele mele,să-mi lipesc trupul de tine,să-ți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
clar. Copacii, după ploaie, păreau plânși, iar lacrima lor - fără hotar. Înainta spre mine apa lor tulbure deasupra și dedesubt, aș fi vrut să-i îmbrățișez pe toți, să le dau inima mea să se bucure. Dimineața am alergat la geam cu ochii mei de început, copacii toți se bucurau din inima de împrumut. Referință Bibliografică: Inimă de împrumut / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate
INIMĂ DE ÎMPRUMUT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380689_a_382018]
-
ca visul din vis, ca ochiul din lacrimă. S-au plimbat amețiți de visul neștiut din ei... El spuse: - O boală a intrat în lume, în lumea noastră! Totul se duce, se strică, moare. Nu va mai fi nimic, în geamuri imaginea mea va fi spălată de ploaie! Sângele meu e stingher fără tine, surâsul tău la fel. Nu va fi mâine, nici ieri! Iubirea va țipa în oarbe oglinzi. Cândva stăpâneam Timpul, acum nici uitarea nu-mi mai mângâie tâmpla
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
val plesnește-n noapte... Cineva invizibil mângâie păpădiile din zâmbetul ei. Sufletul lui urlă-n deșertul cerului, adormind în gândul atâtor tăceri! Când apare Ea vântul toamnei devine vinețiu, frunzele zboară bezmetice. Șoaptele copacilor sunt ascunse în zâmbetul ei. Pe geamuri apar angelice umbre, e o vreme ciudată, de iubire nebună, de Moarte, de Iubire și Moarte, nici învățații nu știu a spune... Lacrimi se-amestecă prin picăturile de ploaie. Nu va mai fi nimic, în geamuri, imaginea ei va fi
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
în zâmbetul ei. Pe geamuri apar angelice umbre, e o vreme ciudată, de iubire nebună, de Moarte, de Iubire și Moarte, nici învățații nu știu a spune... Lacrimi se-amestecă prin picăturile de ploaie. Nu va mai fi nimic, în geamuri, imaginea ei va fi spălată de ploaie! O fată trece prin oglinda timpului. O amintire-ecou stăruie și-i cheamă prin lumile întrepătrunse... ------------------------------ Irina Lucia MIHALCA București, 5 mai 2016 Referință Bibliografică: Irina Lucia MIHALCA - UN VAL PLESNEȘTE-N NOAPTE / Irina
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
adorm,că nu cumva din vise să i-mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gindul dus și simt că nu mai am elan. Citește mai mult CLIPE AMAGITOAREAm așteptat cu suflet gituit și stinsUn semn din parte-ti,si nu a venit.Am așteptat,cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
i-mi este fricaS-adorm,că nu cumva din vise să i-mi piei.Sclipire rece de crai nouSe furiseaza-n casă,pe ascuns,Sclipire,ce se pierde-n hauIn ceruri,de unde a strapuns.Ma prinde dimineață treazCu ochii pironiți în geam.Ma prinde trist și nu mai sînt viteaz,Cu gindul dus și simt că nu mai am elan.... VIII. COLIND, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015. COLIND Omătul se așterne pufos peste vai și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Să am lumea la picioare În periplul plin de riscuri Fixez gândul în piroane Nu aștept căderea nopții Când bat clopotele-n dungă Îmi urmez cărarea sorții Răbdător căci viața-i lungă Salvând moartea de la moarte La răscruce de milenii Geamurile vieții sparte M-au ferit să am vedenii Salut onorată moarte Mergi ferice, sănătoasă Eu mai am de scris o carte Până să-ți slujesc la coasă! Citește mai mult Salut, onorată moarte!Salut onorată moarteAm trăit s-apuc schimbateCrezuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
vise deșarteRupte de realitateMă gândesc s-ajung pe piscuriSă am lumea la picioareîn periplul plin de riscuriFixez gândul în piroaneNu aștept căderea nopțiiCând bat clopotele-n dungăîmi urmez cărarea sorțiiRăbdător căci viața-i lungăSalvând moartea de la moarteLa răscruce de milenii Geamurile vieții sparteM-au ferit să am vedeniiSalut onorată moarteMergi ferice, sănătoasăEu mai am de scris o cartePână să-ți slujesc la coasă!... XXVI. SPRE VIITOR, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016. Spre viitor Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
decât una și bună, că nemoartea nu există și își vede de treaba ei nestingherită, fără pauză pentru vreo scurtă răsuflare. În nopțile de veghe, în liniștea deplină a camerei mele, când ascult, ca Lucian Blaga, cum "se izbesc de geamuri razele de lună", îmi pare că aud de la o vreme cum se furișează clipele rostogolindu-se, trosnind în vârtejul luat de neîndurătoarea Moară. Se scurg pe la fereastra mea clipe mai bune, altele mai luminoase, unele cutremurate de câte o dureroasă
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
va fi, așa cum a fost întotdeauna, leagănul bucuriilor și al belșugului”. Lăcrimează puțin împreună cu toți consilierii. Nu se simte mirosul de trăscău. Nici când sătenii care căscau gura se apucă de bocete rituale deoarece începuse distribuirea ajutoarelor. De după ochiurile de geam ale caselor înzăpezite privesc niște băbuțe total nedumerite. Evident televiziunile filmează și acest aspect pentru capitolul curiozități. Jandarmii dau la lopată, deși habar nu avem ce gândesc. Oaspeții sunt invitați la o mică gustărică, fiindcă așa-i datina din străbuni
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
care după invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în august '68, au acceptat să facă orice în viața lor particulară pentru a-și păstra puritatea. Unii au plecat direct în închisoare, în frunte cu Havel, alții au ajuns șoferi, spălători de geamuri etc. În schimb, în vremea aceea nu exista nici un scriitor român (cu câteva excepții de rezistență și dizidență, dacă n-ar fi să pomenim decât de Paul Goma și de Dorin Tudoran) care să fi acceptat să se comporte în
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]