540 matches
-
de substituție (verticală și perpendiculară pe axa sintagmatică). Conform teoriei lui R. Jakobson această axă este a selecției, a substituției, a metaforei. Dacă raporturile sintagmatice sînt raporturi in praesentia, cele pradigmatice sînt in absentia. PERFORMANȚĂ (opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
raporturi in praesentia, cele pradigmatice sînt in absentia. PERFORMANȚĂ (opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii de semne utilizate. 2. În lingvistică, sintaxa a fost tradițional considerată parte a gramaticii și anume studiul combinării propozițiilor în fraze. Gramatica generativă definită de Chomsky (1957) ca teorie aptă să explice creativitatea lingvistică a oricărui vorbitor, capacitatea sa de a emite și înțelege un număr infinit de fraze inedite este bazată pe ipoteza existenței unor structuri înnăscute ca fac posibilă invățarea limbii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
instanța de validare fiind Rațiunea. Metafora ceasornicului Reducționismul preferat de iluminismul rațional a ridicat pe o altă treaptă preferința anticilor greci pentru dualitatea conceptualizării. Practic, modernitatea a însemnat o diversificare a dualității, a perspectivelor privind distincția primară între lucruri. Dualitatea generativă materie-spirit, care a reprezentat universul conceptualizării marilor gânditori ai Antichității, atât a celor raționali cât și a celor mistici, a ajuns prin iluminiști să explodeze în varii direcții și substanțializări. Ceea ce distinge cunoașterea iluministă este dualitatea conceptuală în scopul raționalizării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și sentimentele comunicate prin „vocea“ eului liric. „În textul poetic, lumile imaginare sunt create dintro perspectivă subiectivă (lirică) și sunt izolate, semnalizate, în parte, chiar construite de proprietățile formale ale discursului.“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie) Viziunea poetică numește nucleul generativ al imaginarului poetic, modul propriu de reprezentare a „subiectului“ și a „obiectului“ liric. Viziunea poetică nu preexistă poeziei ca element gnoseologic, ci devine idee „poetizată“ („idee emoțională“, cum o numea Titu Maiorescu), nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întîmplat. În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul pe care el îl știe foarte bine se omite din gîndurile sale pînă în ultima clipă așa că el rămîne un mister pentru cititori. ¶Genette 1980. parcurs generativ [generative trajectory]. Economia generală a părților componente dintr-o teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul pe care el îl știe foarte bine se omite din gîndurile sale pînă în ultima clipă așa că el rămîne un mister pentru cititori. ¶Genette 1980. parcurs generativ [generative trajectory]. Economia generală a părților componente dintr-o teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
știe foarte bine se omite din gîndurile sale pînă în ultima clipă așa că el rămîne un mister pentru cititori. ¶Genette 1980. parcurs generativ [generative trajectory]. Economia generală a părților componente dintr-o teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian al narațiunii în care două componente de bază (sintactic și semantic) sînt generate (li se desemnează o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și semantic) sînt generate (li se desemnează o descriere) pe două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timpul to și continuînd spre o altă stare de lucruri la timpul t1 ar fi surprins într-o regulă de genul Povestire Minimală → Povestire la to + Eveniment + Stare la t1. Regulile de rescriere au fost importate în NARATOLOGIE din gramatica generativă și joacă un rol important în GRAMATICILE POVESTIRII. ¶Chomsky 1957, 1962; Pavel 1985; Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
refăcută structura formală a conceptului kantian al finalității și argumentată ideea potrivit căreia personalismul energetic participă la modelul ontologiei umanului. Acest prim capitol construiește temeiul formal pentru ideea după care personalismul energetic reprezintă o variantă a personalismului contemporan. În structura generativă a discursului personalist energetic și a celui personalist (în genere) sunt prezente cele patru concepte fundamentale amintite mai devreme. Abordarea problemelor în scopul dezvăluirii semnificației personalismului energetic în spațiul filosofiei actuale respectă următorul scenariu: înfățișarea problemei așa cum ea rezultă, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
the idea according to the energetic personalism participates at the model of the ontology of the human. This first chapter constructs the basis for the idea according to the energetic personalism represents o form of the contemporary personalism. In the generative structure of the energetic personalism and generally of the personalism are present the four concepts mentioned above. The approaching of the problems in the aim of revealing the energetic personalism's signification in the present-day's philosophical space respects the
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la semiologia literaturii, București, Editura Univers Carpov, M., (1987): Captarea sensurilor; coordonate analitice, București, Editura Eminescu Carston, R., Powell, G., “Relevance Theory - New Directions and Developments”, www.phon.ucl.ac.uk-home-robyn Carston-Powell-PhilHandbook28July05%5B2%5D.pdf Carston, R., The Relationship between Generative Grammar and (Relevance Theoretic) Pragmatics, www.phon.ac.uk-homerobyn/pdf/grammarprags.pdf Cephus, D. (2004): “Rehabilitating Prejudice. Framing Issues of Diversity in Theological Education”, www.lexingtonseminar.org/stuff/content mgr/files/4a58276a94e0c99ebaa6e74f90c 17f6b/doc/cephus prejudice.pdf Chapman, S. (2000): Philosophy
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
îmbunătăți metoda tradițională, și nu pentru adoptarea metodelor care și-au demonstrat superioritatea educațională! La Morningside, dr. Johnson îmbină instruirea directă cu analiza comportamentală și, astfel, a creat o metodă de predare pe care o numește Modelul Morningside de Instruire Generativă (Johnson, Layng). Dr. Engelmann, menționat mai devreme, a dezvoltat tehnica instruirii directe (ID) (Engelmann, Carnine, 1982). Instruirea directă corelează adecvat ordinea prezentării materiei cu ceea ce are de spus profesorul. Prin analiza sistematică, Engelman a putut să determine cel mai eficient
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
McKee, JoAnn Măsurare; scala ratei de fixare a comportamentului; numărare; judecare; stimulent negativ ca; eliminarea opoziției față de; stimulent pozitiv ca; rate versus ierarhie; date neprelucrate versus date prelucrate; măsuri de validare comportamentală Miller, A.D. Academia Morningside (Seattle) Morningside Model of Generative Instruction (Johnson) Moskowitz, Milton Probleme motivaționale Motivation to Work, The (Herzburg) Motor Learning and Performance (Schmidt) Cercetarea învățării performanței Myerson, I. National Association for Employee Recognition National Association of Suggestions Systems Consecințe negative-imediate-sigure Întărire negativă; administrare; termene-limită și; definiția; stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
126, și, de aceea, cînd întrebuințează termenul limbaj, accepțiunea obișnuită este aceea de "limbă". În tradiția concepției lui Humboldt (învățat aflat și el sub înrîurire hegeliană), Coșeriu subliniază în repetate rînduri caracterul nonstatic al limbii și manifestarea ei ca sistem generativ ce se realizează parțial în fiecare act lingvistic 127. Arătînd apoi că orice act lingvistic (= act de vorbire) este într-o anumită măsură un act creator, concepția sa se apropie de cea a lui Noam C h o m s
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ca atare, ceea ce atrage atenția în primul rînd atunci cînd se fac referiri la limbă este faptul că ea se ceează mereu și, de aceea, aceste reguli ale creației se relevă ca ținînd de esența ei. Răspunsul dat de gramatica generativă la problema folosirii creatoare a limbii este că vorbitorii pot produce și înțelege noi enunțuri pentru că au însușită o gramatică, adică un dispozitiv care atribuie o reprezentare semantică și una fonetică oricărei propoziții dintr-o limbă dată, formulare ce nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
incorecte și de a produce fraze noi. Această interiorizare (internalizare) a normelor limbii este în relație cu intuiția subiectului vorbitor, dîndu-i posibilitatea de a emite judecăți asupra enunțuri-lor pe care le receptează. Conceptul de "competență" a apărut pe terenul gramaticii generative și corespunde, în parte, conceptului de "limbă" din lingvistica structurală. Noam C h o m s k y a lansat în 1965 (în lucrarea Aspects of the Theory of Syntax) conceptul de "competență" vizînd în special domeniul gramatical și, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acte de vorbire, texte etc.257 Competența se opune performaței, definită prin ansamblul restricțiilor care se exercită asupra competenței pentru a-i limita întrebuințarea și, ca atare, performanța fundamentează diversele utilizări ale limbii în actele de vorbire. Pe terenul gramaticii generative, s-a făcut distincția între o competență universală, formată din reguli înnăscute pe care se bazează gramaticile tuturor limbilor, și o competență particulară, formată din regulile specifice ale unei limbi, determinate de ambianța lingvistică. De exemplu, sintagmele nominale SN 1
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau emoțiile (frica, furia). Gîndirea dependentă de limbaj este constitutivă pentru faptele instituționale, realizabile numai cu ajutorul cuvintelor și al simbolurilor, prin care se constituie și funcționează instituțiile sociale, limba însăși fiind, de altfel, o astfel de instituție. Din perspectiva gramaticii generative, structura de adîncime a enunțurilor realizate prin limbă se identifică în mare parte cu actul de gîndire ce dă conținut structurii de suprafață (aceasta, de obicei, avînd concretizări în mai multe variante). Pe baza acestor considerente, Noam C h o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
interpretează realismul ca o teorie raționalistă, iar acest fapt îl încurajează să elaboreze critica instituționalistă. Totuși, realismul poate fi înțeles și ca incluzând o dimensiune reflexivă puternică, datorită concentrării sale asupra proceselor de selectare și socializare, ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. Astfel se deschide o a doua direcție a criticii la adresa realismului, mai apropiată de o formulare cu influențe constructiviste a teoriei liberalismului. După cum am precizat deja, teoria liberală, așa cum este operaționalizată în studiul de față, face o prioritate
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neorealismul, ca fiind un model raționalist al sistemului internațional, cu scopul de a-și dezvolta argumentele împotriva principalelor revendicări neorealiste. Însă, neorealismul adoptă o logică reflexivă care se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei, și nu se bazează pe asumpții privind raționalitatea actorilor. Astfel, în timp ce neorealismul și liberalismul se deosebesc fundamental în termenii evaluării caracterului și consecințelor de lungă durată ale anarhiei, se poate ca, de fapt, aceste două perspective să fie
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru transformarea sistemului internațional dacă principiul de ordonare al acestuia devine cel ierarhic, deși acest fapt este puțin probabil din cauza naturii anti-hegemonice a balanței de putere. Totuși, în ciuda rolului reproductiv al structurii în neorealism, modelul păstrează o calitate dinamică sau "generativă". Structura acționează ca un selector și, în timp, elimină unitățile care nu reușesc să răspundă imperativelor sistemului. Acest fapt îl face pe Waltz să evidențieze importanța "pătrunzătoare" a competiției și a socializării. Socializarea este un proces de emulație, iar competiția
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]