605 matches
-
al 1915, Laterza Bari, 1928, p. 83. Bibliografie CROCE, B., Etică e politică, Bari, 1931. Del NOCE, A., Giovanni Gentile. Per una interpretazione filosofica della storia contemporanea, îl Mulino, Bologna, 1990. FAUCCI, D., La filosofia politică di Croce e di Gentile, La Nuova Italia, Venezia, 1974. GARIN, E., Giovanni Gentile opere filosofiche, Garzanti, Milano, 1991. GENTILE, G., Guerra e fede, Firenze, 1919. GRAMSCI, A., Croce e Gentile, Laterza, Bari, 1999. JACOBELLI, J., Croce Gentile. Dal sodalizio al dramma, Rizzoli, Milano, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
B., Etică e politică, Bari, 1931. Del NOCE, A., Giovanni Gentile. Per una interpretazione filosofica della storia contemporanea, îl Mulino, Bologna, 1990. FAUCCI, D., La filosofia politică di Croce e di Gentile, La Nuova Italia, Venezia, 1974. GARIN, E., Giovanni Gentile opere filosofiche, Garzanti, Milano, 1991. GENTILE, G., Guerra e fede, Firenze, 1919. GRAMSCI, A., Croce e Gentile, Laterza, Bari, 1999. JACOBELLI, J., Croce Gentile. Dal sodalizio al dramma, Rizzoli, Milano, 1989. PAPĂ, R. E., Storia di due manifești. Îl fascismo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Del NOCE, A., Giovanni Gentile. Per una interpretazione filosofica della storia contemporanea, îl Mulino, Bologna, 1990. FAUCCI, D., La filosofia politică di Croce e di Gentile, La Nuova Italia, Venezia, 1974. GARIN, E., Giovanni Gentile opere filosofiche, Garzanti, Milano, 1991. GENTILE, G., Guerra e fede, Firenze, 1919. GRAMSCI, A., Croce e Gentile, Laterza, Bari, 1999. JACOBELLI, J., Croce Gentile. Dal sodalizio al dramma, Rizzoli, Milano, 1989. PAPĂ, R. E., Storia di due manifești. Îl fascismo e la cultura italiană, Milano, 1958
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
contemporanea, îl Mulino, Bologna, 1990. FAUCCI, D., La filosofia politică di Croce e di Gentile, La Nuova Italia, Venezia, 1974. GARIN, E., Giovanni Gentile opere filosofiche, Garzanti, Milano, 1991. GENTILE, G., Guerra e fede, Firenze, 1919. GRAMSCI, A., Croce e Gentile, Laterza, Bari, 1999. JACOBELLI, J., Croce Gentile. Dal sodalizio al dramma, Rizzoli, Milano, 1989. PAPĂ, R. E., Storia di due manifești. Îl fascismo e la cultura italiană, Milano, 1958. ROMANÒ, A., La cultura italiană del'900 attraverso le riviste, Volume
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
La filosofia politică di Croce e di Gentile, La Nuova Italia, Venezia, 1974. GARIN, E., Giovanni Gentile opere filosofiche, Garzanti, Milano, 1991. GENTILE, G., Guerra e fede, Firenze, 1919. GRAMSCI, A., Croce e Gentile, Laterza, Bari, 1999. JACOBELLI, J., Croce Gentile. Dal sodalizio al dramma, Rizzoli, Milano, 1989. PAPĂ, R. E., Storia di due manifești. Îl fascismo e la cultura italiană, Milano, 1958. ROMANÒ, A., La cultura italiană del'900 attraverso le riviste, Volume 49, La Voce, 1913-1914. STUDII ASUPRA DEMOCRAȚIEI
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
an editor at Cogito, also a BDI-indexed journal. Alessandro GERARDI attended the course of philosophy în postgraduate level at the University"Aldo Moro" of Bari. He is about to publish an assay regarding the relationship between Benedetto Croce e Giovanni Gentile. Florin GRECU is a Doctor of Philosophy (Ph.D) în Political Sciences at the University of Bucharest, (2011). He is lecturer at "Hyperion" University of Bucharest, Faculty of Social, Humanities and Natural Sciences, Department of Political Sciences, since 2012. He
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
courses în the field of Structural Funds and Cohesion Policy for the Department of Political Science, University of Bari. Consultant în the field of structural funds for public and private entities POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 10 1 POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 210 195 209
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Political Science, University of Bari. Consultant în the field of structural funds for public and private entities POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 10 1 POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 210 195 209
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nou, refuzând anatema “sancta mediocritas” la care l-ar fi putut iremediabil condamna un plasament geopolitic mai puțin generos. Dezvoltarea învățământului superior electrotehnic la Iași este legată pe întreg parcursul ultimului secol de regimurile tranzitorii ale unei istorii nu întotdeauna gentile cu oamenii acestor meleaguri: două războaie mondiale, două refugii, greve, mutare politică la Cernăuți, revenire la matcă via Turnu Severin, industrializare socialistă, efervescență edilitară, atomizare post-decembristă, Universitate Tehnică modernă, racordată la standarde europene, cu programe de studii de înalt nivel
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
în vedere o asemenea contribuție, cum a fost considerată filosofia rosminiană a cunoașterii, punînd-o în același timp pe un plan egal cu cea a lui Kant, Bertrando Spaventa susținea că roveretanul "se consideră mai kantian decît însuși Kant", iar Giovanni Gentile a afirmat că Antonio Rosmini ar fi chiar "Kant al Italiei". În încercarea sa de a-i oferi culturii italiene un reper spre orientarea acesteia în direcția a ceea ce el crede a fi vocația sa specifică, tradiția spirituală și catolică
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu fim leneși în asumarea obligațiilor și în respectarea cuvântului dat este prudență; a face față propriilor noastre îndatoriri și a avea simțul responsabilității este dreptate; a ști să depășești indulgența față de propriile comodități este tărie; a fi amabili, politicoși, gentili este temperanță. Să dea Domnul ca cei din lume să nu mai observe anumite lipsuri din cadrul vocației noastre; ca același acoperiș să adăpostească atât formarea evlavioasă, cât și disciplina unor virtuți naturale trainice și puternice; ca vocația religioasă, seriozitatea vieții
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dezmierdărilor. Haide, fă puțin sluji și nu mai râde, javră!“ Finalul este la fel de intim: „Poate am să ațipesc. Noapte bună. Pa, javră răsfățată, Cora. Bună dimineața, Beldie. E atât de frig acum de tremur toată. Lumea se deșteaptă și devine gentilă. N-aibi nici o grije.“ Scrisoarea din Timișoara, datată 9 august 1922, a fost publicată fără Început și sfârșit: „Măgarule de Beldișor, Poate că Înainte ca aceste rânduri să se aștearnă cinstitei privirii tale, Marioara Gheorghiu să fie deja În București
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
foarte clar limitele și responsabilitățile, de altfel rolul urbanistului este foarte clar delimitat Încă de la Început. Declarativ , discursul memoriului este ambițios și Înălțător , Însă principiile după care se ghidează autorii În felul În care fac urbanism În acest plan , sunt gentile și sunt formulate cu mare respect față de oraș , după cum se observă În text: „soluțiile ce propunem trebuie să fie În adevăr practice și aplicabile―, „nu propunem transformări radicale În orașul existent, căci nu există posibilitatea, ci căutam numai să-l
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
aparținând tuturor și au lăsat loc pentru viitor. Felul În care aceștia au ajuns la soluțiile pe care le-au prevăzut, subtilitatea analizelor, privirea În ansamblu a problemelor și modul de argumentare dezvăluie o cunoaștere sensibilă a orașului, o abordare gentilă, cu respect față de ceea ce este necesar acum și față de societate și viziunea ei. Acest tip de abordare este specific urbanismului ce Împinge la dezvoltare proprie, susține și călăuzește, dar nu impune. Planul nu este critic față de oraș ci atent, binevoitor
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
proprietăți! Toată lumea vede și înțelege că e excrocherie legea nu poate pedepsi asemenea fapte: cel puțin așa declară oamenii legii. Iar ceilalți amici ai lui Ficher și amici politici, și magistrați și avocați și atâția alții cu care Coca, băiat gentil, a petrecut și a jucat cărți, toți îi vor da mâna în curând, (cred că i-o dau ș-acuma), și poate chiar vor râde la un pahar de șampanie, aducându-și aminte afacerea: "Frumoasă lovitură, inteligentă lovitură! A dracului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au ordonat părechii entuziaste întoarcerea la vechile practici. Distincțiuni. Aplaudând această economie a femeilor noastre în asemena vremuri de scumpete, nu ne putem opri a nu face o mărturisire. Înțelegem civilizație și morală scurtă când e vorba de un subiect gentil, de proporții mărunte. Mutrișoară de veveriță, piciorușe de căprioară etc. Când însă avem de a face cu niște respectabile matroane, de proporții monumentale, atunci simțim impulsie de fugă ca în fața unui adevărat dezastru. Cred că asemenea ființi sunt destinate imoralității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dezbateri filosofice și științifice, avid de cunoaștere, Titu Maiorescu trebuie să fi suferit un adevărat șoc la întâlnirea cu reala stare culturală a așa-zisei intelectualități ieșene. Căci intelectualității, fie ea alcătuită la un moment dat din "dame amabile și gentile" sau din elevi emoționați precum George Panu, i se adresa tânărul prelector, în încercarea sa de a "povesti" celor din sală lucrurile nemaiauzite pe care, la rândul său, le auzise în străinătate. Iată de ce, prelecțiunile populare au un primordial caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
deoarece nu aveau bani. Astea sunt trecătoare. Suntem destul de bogați prin faptul că ne iubim, așa cum ne iubim! De poți veni pentru Sfinții Constantin și Elena nu e rău. Vorbește ca să te suplinească mai multe zile Marilena și Căpătoiu, așa gentile cum sunt se vor oferi să o facă. Știi că ele sunt niște drăguțe. Probabil că unde scriu acum despre ele, astă noapte le-am visat. Nu te superi și nici nu poți fi geloasă, fiindcă eu sunt numai al
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv de un flașnetar, este doar un pretext și un potrivit laitmotiv de fundal. Unchiul bogat se îneacă într-o catastrofă maritimă pe care valsul compus în memoria Titanicului o anunță: Pe o mare gentilă, pe un turbat ocean, se vede la o milă, un pachebot Titan! După accident, familia refuză să mai asculte valsul care nu le mai poate fi de bun augur. Un titlu muzical are și binecunoscutul roman al doamnei Bengescu, care
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
medicală numeroșilor Copii Buni. Au muncit timp de câteva luni, cu generozitate și eroism. Dar cardinalul Bacilieri, informat de acest lucru, și-a manifestat contrarietatea. Don Calabria nu a obiectat episcopului, dar a cerut permisiunea «să poată accepta câteva doamne gentile, care să poată absolvi toate serviciile necesare pentru îngrijirea atâtor copii». Episcopul a consimțit, ba mai mult chiar, a încurajat această soluție. Astfel, închisă o ușă, Dumnezeu deschidea o alta, care devenea punctul de început al viitoarei Congregații a Slujitoarelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tot felul lui de a gândi și de a acționa. Iubea preoția. Săruta cu venerație haina preoțească înainte de a o îmbrăca. « În haina preoțească, chiar și cea mai mică pată se vede și apare foarte urât!», îi spuse o doamnă gentilă în ziua înveșmântării sale. Dar și mai mult sare în evidență, în viața sacerdotală, chiar și cel mai mic defect. Preotul trebuie să fie un model, un maestru, o călăuză: nu sunt admise imperfecțiunile, erorile, rătăcirile. Recomandările pe care le
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la o Casă primitoare. Dar banii? Preoții parohiei pentru a nu-și cheltui banii de tramvai mergeau de la San Filippo Neri până la bazilica San Pietro pe jos; iar nevoile cartierului erau enorme. Și cu toate acestea Casa apare. O doamnă gentilă a devenit instrumentul Providenței, oferind suma necesară pentru cumpărarea unui teren construibil la Primavalle. O frumoasă panoramă, de circa 40.000 m2, dispusă pe înălțimea unei mici coline. O vastă câmpie verde, aerisită, salubră. S-a așteptat un alt «semn
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de Crăciun o să trimit un butoi de vin." Dacă sunt pe-aici, să nu uiți că îmi place vinul cu aromă de absint, preciză Panaiota. Dacă nu mai ești aici, o să ți-l trimit cu vaporul în Creta, vameșul cel gentil o să mă scutească de taxe." Cuvântul accentuat de fată stârni un hohot de râs. Devenind brusc absentă la ceea ce se petrecea în jurul ei, Panaiota începu să fredoneze o melodie făcută din melancolie și violență. Se simțea în ea forța primitivă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
capabili să negocieze pe baze egale cu proprietarii afacerilor în problemele salariilor, programului și condițiilor de muncă și altele. În 1935, a fost publicată sub semnătura lui Mussolini „Doctrina fascismului”. Se pare că autorul a fost cel mai probabil Giovanni Gentile. Doctrina descria rolul statului în economie în noile condiții corporatiste. Până în acel moment, fascismul fusese mai favorabil păstrării libertății forțelor pieții decât intervenției statului în economie. „Statul corporatist consideră că întreprinderea privată din sfera producției este cel mai eficient și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Acuma s-a uscat. Nu aș dori deloc să mi spui că ai fost bolnav. Eu vă doresc sănătate și vă rog să mă iertați că vă deranjez ca un pisălog. Vina este a voastră că ați fost atât de gentili. Cu cele mai bune urări vă Îmbrățișez, M. V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”Buc.” data =”18/III.1976” desc=”C.P.”> Dragă Eugen, Eri am primit o scrisoare de la Fălticeni și m-am lămurit. Acum pot face cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]