2,818 matches
-
făcut simțită și În alte privințe; citam mai sus impunerea În anume regiuni a sistemului agricol al celor trei tarlale (Dreifelderwirtschaft). El a fost Însă instalat o dată cu impunerea ,,vecinătăților”, organizații sociale sătești amintind Nachbarschaft-ul săsesc sau cel al multor regiuni germanice. Ele au creeat, În acelaș timp, În lumea egalitară a satelor o distincție majoră ce stăruie insistent până În secolul XX; este vorba despre distincția dintre nemeși, țărani care efectuaseră serviciul militar În armata austriacă, și iobagi, rămași servi pe moșiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi europene unitare În condițiile existenței mai multor tipuri de sisteme feudale, constituite pe baze regionale diferite? Din punctul de vedere al autorului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mélanges” (Buenos Aires), „Revista de filosofie” (Costa Rica), „Zeitschrift für Balkanologie” (Wiesbaden). Principala sa lucrare, Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie (Wiesbaden, 1974), cu varianta ei românească Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească (1979), contribuție de seamă la cunoașterea, în spațiul germanic, a spiritualității populare românești, este mai puțin o mitologie și mai mult un studiu asupra obiceiurilor de iarnă (colindele), cântecului ritual Ziorile și poeziei pastorale. Preocupat să contribuie la demonstrarea vechimii și continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, B. apelează
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
mă întâlnesc cu agentul de legătură, m-am pierdut printre chioșcurile din lemn, sat împodobit și zgomotos care ocupa întreaga piață a catedralei. Căldura recipientelor pentru încălzit era tăiată de valuri de frig, glasurile încinse de alcool își pierdeau asprimea germanică, un pahar de vin fiert a avut pentru mine gustul unei existențe complet diferite de a mea și foarte apropiate. Mă gândeam la acea apropiere, socotind pe cadavrul unui ceas de deasupra barului întârzierea tot mai evidentă a omului care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Renașterea, Reforma, Contrareforma”. Aerul acesta proaspăt nu este propriu doar Occidentului; Țările de Jos contribuie la circulația lui și în Europa Centro-Răsăriteană, unde exemplul Olandei, Italiei și Franței exercită o adevărată fascinație. Se vor resimți îndeosebi contactele susținute cu Occidentul germanic și cu Renașterea italiană, ceea ce va contribui enorm la „conturarea unui umanism aulic est-european superficial, dar strălucitor” (R. Theodorescu). Confluențele sunt favorizate de relațiile dinastice ale regilor angevini, de simpatia deschisă a lui Sigismund de Luxemburg, dar mai ales a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
puncte de convergență ale mentalului centro-răsăritean, dar și sud-est european, spațiile lor înglobând atât elementele civilizației Mitteleuropei, cât și elementele venind dinspre Balcani, Islam, Orientul ebraic, atât sentimentalismul sud-estic, temperamentul meridional de sorginte mediteraneană, cât și cultura și tradițiile nordului germanic, atât ortodoxismului mai puțin riguros și mai tolerant, cât și catolicismul ori reformismul care în formele răspândite au permis prelungirea gândirii apusene până în această parte a continentului. Banatul, de pildă, l-am văzut deseori ca o placă turnată, așa cum istoria
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
asemenea condiții, mediile nobiliare transilvane să fi fost mai apropiate de iluminismul moderat berlino-vienez în care primau problemele culturii. Și totuși, „elita triumfătoare” a Occidentului, unde francezii reprezintă cele mai atrăgătoare exemple, are o audiență privilegiată cu mult dincolo de Alpii germanici, în Ungaria și Serbia, în Țările Române, în Grecia și Rusia. Legile evoluției pun stăpânire asupra claselor sociale așa-zis conservatoare. Opera lui Voltaire o întâlnim în marea majoritate a lăcașurilor de cultură ridicate în zona est-centrală sau de sud-est
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe care le-a avut sub ochi, publicând mai multe tipuri ale legendei. Tot lui Îi aparțin două studii referitoare la trăsăturile fizico-simbolice ale lui Iuda, precum și la episodul „odihnei” duminicale: „Judas’s Red Hair”, În Journal of English and Germanic philology nr. 21, 1922, pp. 520-529; „Judas’ Sunday rest”, În Modern Language Review nr. 18, 1923, pp. 168-182. Mulțumesc lui Alin Suciu pentru procurarea acestor trei rarități. Klauck, op.cit., pp. 18-21. Sau excrementele. Există dispute filologice asupra acestui pasaj. Oricum
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic. Notele, întinse, dense, oferind sugestii, rectificări, alcătuiesc ele însele un studiu. După Hasdeu, B. a avut cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie, dar a fost atras de cuvintele rare, neînțelese (Etimologii, Între filologie și istorie), și de interpretarea semasiologică (O problemă semantică: „genunchiu” în sens de „neam”, „gintă”, Semantism românesc și semantism
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
în primăvara lui 1940, din învățământ. B. a fost, în primul rând, un remarcabil profesor. Format la școala unor mari germaniști, a predat peste trei decenii cursuri de limbă și literatură germană, a publicat, în reviste străine, studii de filologie germanică, a alcătuit, împreună cu Karl Kurt Klein, manuale de gramatică a limbii germane. În critica și istoria literară, a fost adeptul „metodei științifice”, pe care a opus-o impresionismului francez. Influențat de școala pozitivistă germană, considera că personalitatea criticului nu trebuie
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
îndepărta pe Napoleon de miezul problemelor politice. L-a numit comandant al armatei care urma să invadeze Anglia. Mai mult: a fost numit prim plenipotențiar la congresul de la Rostadt, unde urma să se ratifice hotărârile ce aveau în vedere Imperiul germanic. Convenția a fost semnată în ziua de 30 noiembrie 1797. Conținutul ei nu a convenit, însă, deloc Angliei. Se înțelege că nici Austriei, care ieșea cea mai afectată, teritorial. Pe acest fundal ca de film de acțiune, ambițiile lui Napoleon
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
redate de câte un singur cuvânt. Nu cred În „tristețe“, „bucurie“ sau „regret“. Poate că dovada cea mai bună că limba e patriarhală este faptul că simplifică peste măsură simțămintele. Aș vrea să am la dispoziție sentimente hibride, complicate, construcții germanice stil vagon, cum ar fi, de exemplu, „fericirea dinaintea dezastrului“. Sau „dezamăgirea de a te fi culcat cu iubitul ideal“. Aș vrea să arăt cum „aluziile la moarte evocate de bătrânii din familie“ se leagă de „ura față de oglinzi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sume enorme, germanii nu mai văzuseră unt sau carne pe masa lor de ani întregi, tăiau pâinea în felii așa de subțiri încât se vedea prin ea, sărăcia făcea ravagii printre reprezentanții unui popor atât de mândru de originea lor germanică. Printr-o conducere înțeleaptă, fermă și axată în primul rând pe popor s-a reușit ca numai în trei ani (!!!), țara să devină nu numai înfloritoare ci să fie în măsură să găzduiască în 1936 Jocurile Olimpice de vară, an în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca având forma unui pătrat, ci ca fiind împărțită în patru.19 Mundus era evident asimilat cu omphalos, buricul pămîntului: Orașul (Urbs) se găsea în mijlocul unui orbis terrarum. S-a arătat că idei asemănătoare explică structura satelor și a orașelor germanice.20 În contexte culturale extrem de variate, găsim mereu aceeași schemă cosmologică și același scenariu ritual: așezarea într-un teritoriu echivalează cu întemeierea unei lumi. Cetate - Cosmos Dacă este adevărat că "lumea noastră" este un Cosmos, orice atac din afară ar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
construcție, care nu este de fapt decât o imitație, adesea simbolică, a jertfei primordiale care a dat naștere Lumii. Într-adevăr, începînd cu un anumit tip de cultură, mitul cosmogonic pune la baza Creației uciderea unui Uriaș (Ymir în mitologia germanică, PuruÑa în mitologia indiană, P'an-ku în China): organele sale dau naștere diferitelor regiuni cosmice. După alte grupuri de mituri, nu numai Cosmosul ia naștere în urma uciderii unei Ființe primordiale, din substanța acesteia, ci și plantele alimentare, rasele umane ori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sub forma unui "fruct miraculos" care îi poate face pe oameni nemuritori, atotștiutori și atotputernici, asemenea zeilor. Arborele nu a fost ales doar pentru a simboliza Cosmosul, ci și viața, tinerețea, nemurirea, înțelepciunea. Pe lângă Arborii cosmici, ca Yggdrasil din mitologia germanică, istoria religiilor cuprinde Arbori ai Vieții (de pildă în Mesopotamia), ai Nemuririi (Asia, Vechiul Testament), ai Înțelepciunii (Vechiul Testament), ai Tinereții (Mesopotamia, India, Iran) etc.28 Cu alte cuvinte, arborele poate exprima tot ceea ce omul religios socotește real și sacru prin excelență
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
robust, în vârstă cam de patruzeci de ani. Purta doar o rasă simplă, cu glugă și legată peste mijloc cu un brâu de stofă, pantaloni strânși pe picior cu șireturi din același material și niște bocanci de iarnă, de tip germanic, întru totul asemănători cu ai tovarășilor săi. Ca toți ceilalți, avea barbă, însă părul îi era tăiat uniform, lăsând goală partea din mijloc a capului; ochii săi străluceau de o vie inteligență. întunecat, trecu peste grupul de față o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
văzuse la gât, cu crucea aceea bătută cu rubine. Așadar, puternicul zeu protector care îl lovise nu fusese teribilul Thor, „tunătorul“ cu barbă roșcată, zeul focului și al ciocanului, și nici puternicul Wodan, fiul furtunii, zeul tuturor zeilor, de care germanicii vorbeau cu un amestec de respect și teamă, ci dumnezeul creștin, la care burgunzii - dar nu și Gualfard cu ai săi - se convertiseră de curând. De la el venise trăsnetul, în care el găsea, fără nici o umbră de îndoială, focul despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
coborî iute către torent. Geremar îl urmă curând. într-o clipă, nobilul burgund ajunse lângă huni. Chiar ai avut noroc, n-am ce să zic, făcu el către Balamber. Cum nu, spuse sentențios Odolgan, care știa câteva vorbe în dialectul germanic al burgundului. — E pentru prima oară când aud că scapă cineva de trăsnet. — în schimb, observă Gualfard cu un ton insinuant, bietul Rutger nu a avut același noroc; are țeasta sfărâmată. — E trăsnetul: ne-a izbit de copaci și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Gualfard e de stirpe nobilă, iar cuvântul unui om de rând, și încă unul străin, nu poate fi de ajuns ca să-l acuzăm de o faptă atât de gravă. Pentru un moment, Sebastianus rămase stupefiat. Cunoștea bine acea absurdă uzanță germanică de a decide rezolvarea cauzelor penale în funcție de rezultatul unor grele încercări fizice la care era supus acuzatul ori ale unui duel între acesta și cel care-l acuza, dar îi venea greu să creadă că un conducător ca Gundovek, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
una din cele două bănci de marmură lipite de perete. Urmărindu-l din ochi, Sebastianus nu putu alunga gândul că, doar cu cincisprezece ani înainte, pe aceeași bancă s-ar fi putut afla un înalt funcționar roman, îngrijit de servitori germanici; acum, însă, se întâmpla contrariul: semnele vremurilor! Dacă el nu ar fi avut mamă burgundă, cu ușurință Gundovek i-ar fi putut părea, îmbrăcat cum era acum, caricatura grotescă a unui roman în togă din vremuri apuse. Trebuia să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe buze când se găsea în intimitatea cortului său ori galopa în solitudine peste câmpuri unduitoare sub mângâierea vântului. în Turingia se îmbătase în fiecare zi și se culcase cu multe femei: tinere hune cu spinarea robustă și puternică, sclave germanice încă adolescente, ce tremurau la vederea sa precum căprioara înaintea lupului, slave înfloritoare, melancolice și liniștite, primite de la Utrigúr, care, deși bătrân și trecut, încă avea o slăbiciune pentru ele. Cu toate acestea, nu reușise să și-o scoată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
despre insuccesele lui Gundovek, nu-și făcuse decât datoria, nu putea să nu se simtă într-o oarecare măsură vinovat, mai ales față de Frediana, care acum îl privea cu severitate și, desigur, simțea crescând iarăși în ea vechea dușmănie a germanicilor față de Roma. întrucât se simțea stânjenit, se văzu obligat să justifice alegerea comandantului său: — Arelate e capitala Galiior. Etius a văzut, probabil, ca pe o prioritate apărarea ei. Frediana, făcând semn către prizonier, îi răspunse pe un ton dur: O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
băloși, care, trăgând cu ochiul la patrimoniul lor, împărțeau binecuvântări și sfaturi părintești, adesea fără ca aceasta să le facă să nege prețioasa sete de Orient, baia parfumată, gustul pentru bârfă și nu rareori - de ce nu - tânărul amant, poate vreun sclav germanic viguros, bun să-l convertească la dreapta credință și apoi să-l elibereze în modul cel mai creștin posibil. Unele dintre ele - adesea cele la care nu s-ar fi gândit niciodată - avuseseră o soartă încă și mai rea: în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
deloc cu descrierea care de obicei li se făcea hunilor: era mai înalt de șase picioare, longilin și cu tenul deschis, cu o claie de păr des și lung, de culoarea spicului, ba chiar și trăsăturile feței îi erau pur germanice. Expresia ochilor săi azurii nu părea să trădeze o inteligență vie și, în ansamblu, înfățișarea lui s-ar fi zis că era a unui țăran puțin la minte și deosebit de primitiv, dacă nu ar fi avut brățări de argint bătute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]