490 matches
-
voința” schopenhaueriană, ce roade ca viermele în măr. - Nimic, fiindcă “eul meu”, neadormit, neagă tot farmecul din grădina lui Emil, unde am pus semințe de roșii, ardei, gogoșari, harbuzi, zămoși, varză, vinete și flori, pe care le pândesc zilnic cum germinează și-și scot capul din țărână, râd la soare, pregătindu-și trupul pentru a deveni salată! Și ce ți-ar fi dacă ar rămâne doar salată? Dar nesătulul de mine le duc viitoarea imagine și mai departe, nu din sadism
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93027]
-
mare dezordine și uscăciune în urma lui întinde. și, totuși, pasul lui șuchiat e-un dans al vieții libere, supreme, al firii ce se vrea zbucnindă în orice por al pielii fremătânde, chiar dacă plata e durerea la pătrat. căci doar durerea germinează în viermușorul ei neliniștit, în electricitatea ei arzândă, nenumărați fiori, ce-altfel, în veci nu ne-ar atinge. nimic, fără durere, nu rodește și nu trece de pragul vieții, de flama ei vie, așa că las să doară acest vânt sudic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în neînțelegere și durere. așchii de frumusețe ne însângerează memoria, vibratile polenuri, hrănitoare și dense ca mierea, ni se adaugă continuu în locul unde ne depozităm comorile iluzorii, smulse din noaptea ce-și închide pleoapa peste tot. chiar și incompletă, lumea germinează în cernoziomul ce se îngrașă în neștire, din noi. mângâios mângâios sună cornul lunii celei noi, surditatea pământului doarme somn faraonic, totul cade în ea ca într-o gaură neagră și se prinde în capcane ce n-au dezlegare. atotputernică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Dincolo de orizont, aud vuietul alb al valurilor lovite de țărmuri, aud plânsul celui ce m-a pierdut În negura timpului. „Veghează-i , Doamne, nașterea gândurilor, În care muguri luminoși se deschid Într-o străfulgerare, ca o ploaie de flori neprihănite, germinând iertarea și Împăcarea!!” Eu revin mereu pe același peron, strecurându-mă nevăzută, noapte de noapte, și cu sufletul ars de remușcări, caut privirea nevinovată, Înlăcrimată, a celui ce mă striga cu ani În urmă: „Mamă, ia-mă cu tine!...” Am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În plină agonie, agățându-se de câte o liană fragilă, căutând Înfrigurați rădăcinile adevărului. Dar adevărul este Împărțit Între cele două tabere de prădători neobosiți care supraveghează atent ecoul prăpastiei, având grijă să curețe, din când În când, orice ar germina și s-ar Înrădăcina mai mult decât ar permite siguranța celor două tărâmuri, luate În stăpânire! Din când În când, au loc ciocniri la suprafață, din care rezultă resturi menajere care ajung În prăpastia fără fund a săracilor. Aceștia, Învrăjbiți
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sau pe nedrept, În unghere mult prea Întunecate!?” „Ce este arta?” „Încercările de a oferi o definiție cât mai aproape de adevăr artei, au fost și vor fi variate. Arta poate fi definită, de exemplu, ca modalitate prin care conștiința universală germinează În conștiința umană, iar aceasta din urmă găsește mijloacele abile prin care să modeleze, să aducă În lumină frumosul imaginar. Arta, frumosul artistic sunt generate de spiritul creator. Fumusețea, ca operă a spiritului, nu s-a Înfăptuit de la sine, a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
din America de Sud, unde crește chiar și la altitudinea de 4.000 de metri și că incașii o numeau “chisaya mama” (mama tututror cerealelor). Ea se prepară în general prin fierbere, mai puțin prin prăjire. De asemenea se poate pune la germinat, formând astfel niște germeni extrem de sănătoși pentru consumul uman. Ar fi bine să se lase la înmuiat măcar 12 ore (peste noapte) iar apoi se poate fierbe doar 8 minute. În cazul în care nu mai avem timp să o
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Își zise brusc, fără să priceapă cum de Îi venise În minte gândul acesta. Poate că, În sfârșit, e timpul, Vasile, să gândești astfel, să Începi să te aduni, ca din sevele secrete care au fost sădite În tine să germineze În fine omul nou, care Își va lua zborul din vârstă către peticul lui de cer, unde fiecare se recunoaște pe sine definitiv și ireversibil, cu toată tristețea pe care o presupune această Înălțare fatală. Se liniști la gândul acesta
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se păru că Îl aprobă cu tot Întunericul ei. Eu nu exist. Iar gândul acesta se ridica invizibil și de netrecut Împotriva panicii, care pe oricare altul l-ar fi cuprins; Îl proteja, credea el, de toate consecințele, făcea să germineze În el ispita de a-și asuma În fine actele, fie ce-o fi. Nepăsarea, Într-o lume ideală, este divină, Vasile. Dar nu trăim noi evul unei epoci ideale acum? — La urma urmei, poate că așa voi ajunge celebru
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Soarele își dănțuia umbrele pe piatra fierbinte și lucra în favoarea mea; la fel și apa dădea strălucire trupurilor, le făcea mai alunecoase, spiritul iubirii se încolăcea pe trupurile lor cu naturalețe. Viața își urma unicul ei sens, energii uriașe, nestăvilite germinau în ei, gata să se dezlănțuie la semnul meu. Într-o zi, au sosit doi băieți tineri, frumoși ca dioscurii, ce se iubeau precum Narcis și Goldmund. S-au scăldat și apoi și-au întins trupurile atletice la soare spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Cineva care era sigur că poseda arta mi-a vorbit despre cinci treceri pentru transformarea aramei În aur. Aceasta era esența secretului său: nu sublimarea plumbului, cum crede multă lume, ci scoaterea din focul ascuns În aramă a forței ce germinează aurul. Și... ai experimentat-o? Întrebă Dante cu nerăbdare. — Nu am Încercat să cunosc adevărul până la capăt. Secretul aurului e secretul regilor. Prea mulți dintre cei ce afirmau că Îl cunosc au fost uciși de cei care voiau să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
secunde când, șireata, m-a izbit în hăul alteia. Atunci am început să mă joc cu nuanțe de existență cerându-le crinilor să înflorească doar pentru a-mi goli durerea-n ei. Pe dinafară, în nervuri de emoții, le-a germinat osânda-n feciorie. S-au scuturat de cutazanța mea arătând cu degetul spre neputința de a curăța până la alb pustiul cuibului rămas. De atunci, mi se tot scutură petalele. Nostalgic murmur Spun glasului meu s-adie-n sunet de talpă pustie pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
tapeta pereții closetului și gardul curții de păsări. Domnul Moduna fusese din totdeauna un partizan al cauzelor dinainte pierdute. Avea, printre altele, un proiect grandios de dezvoltare a turismului local de a cărui Înfăptuire nu se Îndoia nici o clipă, din moment ce germinase sub deviza: Nici un cetățean În afara unei excursii organizate! De binefacerile turismului se convinsese singur În lungile sale peregrinări prin satele Raionului. Încuraja drumețiile și credea cu smerenie În lupta de clasă. La demonstrațiile de l Mai răspundea de portretele „Marilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de analiză În jocul combinatoriu, În schimb, mă trăda sistematic acel simț al pericolului fără de care, În șah, nu poți aspira la depășirea liniei de mediocritate care desparte Îndemânarea de talent. Nu intuiam, cum să spun?, senzorial potențialul pericol care germina În neutralitatea unor mișcări cuminți, aparent pasive, și mă trezeam surprins În poziții dificile datorate nu adâncimii și subtilității jocului adversarului (la reluare, amenințarea se Întrezărea de la o poștă, nu era mare filozofie), cât faptului că al șaselea simț, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lor durată, își secătuiseră substanța și își consumaseră prestigiul. Mișcarea de la 28 mai, ca și investirea lui Salazar cu puteri dictatoriale, fuseseră revoluții care se împliniseră în al 11-lea ceas; dar s-au împlinit după ce aproape toate formele istorice germinate de liberalism și republicanism fuseseră consumate: ("Aproape toate", pentru că ultima etapă, comunismul, nu apucase să se realizeze în Portugalia). Norocul lui Salazar era că fusese chemat destul de târziu la guvern; după ce toate ideologiile secolului XIX avuseseră timp să rodească, după ce
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cea mai bună apă din selvă. Semințele ei sunt atât de minuscule și de plăcute, încât furnica Isula le mănâncă în mari cantități. Dacă se întâmplă ca una din aceste semințe să se fixeze în organismul ei și începe să germineze, lujerul îi iese prin antene, rădăcinile prin anus și prin piciorușe și sfârșește prin a omorî furnica, hrănindu-se din ea până când se fixează în pământ sau pe un copac pe seama căruia trăiește ca un parazit... Nu mi-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
altă parte la stabilirea unor tehnologii de producere a biopreparatelor și de folosire a lor la tratarea semințelor. II.2.4.2.SEMĂNATUL Epoca de semănat a năutului este, în cele mai multe cazuri, primăvara timpuriu. Ținând seama că năutul pentru a germina necesită apă multă (75% din greutatea seminței), că temperatura minimă de germinare este de 3-40C și că plantele rezistă la înghețurile de primăvară până la -60C, semănatul este recomandabil să se facă primăvara foarte timpuriu. O însămânțare timpurie este 32 necesară
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
AGATHOKLI IFULI, 1954; BONCIARELLI F., 1987; MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui semănat bine încheiat. Boabele îngropate superficial nu germinează din lipsă de umiditate, sau germinează cu întârziere. Nu trebuie să se piardă din vedere că năutul are nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea de străbatere a colțului este relativ mică
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui semănat bine încheiat. Boabele îngropate superficial nu germinează din lipsă de umiditate, sau germinează cu întârziere. Nu trebuie să se piardă din vedere că năutul are nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea de străbatere a colțului este relativ mică, ceea ce ne impune să nu exagerăm
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
PATNAIK H.P., SENAPOTI B., 1995). Principalii dăunători la năut sunt omida capsulelor de bumbac (Chloridea obsolieta), musca năutului (Liromyza cicerina) care atacă specia în timpul perioadei de vegetație și viermele sârmă (Agriotes spp.) care poate cauza probleme devreme, atacând semințele care germinează (FILIPESCU C.,1993; GEORGESCU T., 1993; ULEA E., 2003). Năutul poate fi infestat, chiar dacă cu o gravitate mai mică, de către Orobanche spp. (BONCIARELLI F., 1989; IACOB VIORICA și colab., 1999). Pe lângă metodele preventive de combatere a dăunătorilor se folosesc și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
însă la această temperatură germinarea și răsărirea au loc cu foarte mare întârziere. Temperaturile de 3-40C nu permit o răsărire mai devreme de 3-4 săptămâni. Dacă însă temperatura la germinare este de 6-8 0C, năutul răsare în 9-10 zile Năutul germinează cu repreziciune la o temperatură de circa 100C, chiar dacă temperatura optimă care se recomandă la probele de germinație este de 200C (BONCIARELLI, F., 1989; UNGUREANU O., 2001). Pe măsură ce înaintează în vegetație, cerințele năutului față de temperatură cresc, fapt tipic pentru o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 75% apă din greutatea sa, deci mai puțină decât celelalte leguminoase (AXINTE M.și colab., 1986; BĂLTEANU GH., 1998; ROMAN GH. și colab., 1998). Umiditatea excesivă în perioada de semănatrăsărire duce la scăderea producției, prin faptul că boabele nu germinează în totalitate și deasemeni unele plăntuțe mor datorită excesului de apă (ROY S.K., 1995). Experiențele efectuate 53 prin însămânțat urmat de mulcire, au scos în evidență moartea unele plante din cauza umezelii excesive, dar producția de semințe de 3,38 t
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1970; "Julien Ospitalierul", Editura Cartea Românească, 1974. Prin Emil Brumaru, renaște lumea de imagini a lui Ilarie Voronca, pe drumul deschis de Dimov. Tehnica suprarealistă, exotismul, amestecul de candoare, frumusețe, puritate și frivolitate intens carnală sunt decantate în imagini somptuoase, germinate de câteva motive care apar obsesiv lenea, covorul, mătasea, piperul, pisica, șarpele, cuprinse într-o anume interferare de regnuri: furnici, melci, pisici, ciuperci, căpșuni, cerbi ("Pastel creștin"). Femeia este voluptoasă, senzuală, cu sânii mari, așezată într-un univers de fructe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca un dor în suflet: Nu știu. Ascult în mine pulsații pătimașe,/ Ecuații și ciudate melodii./ Da, poate vin din marile orașe/ Dar dacă totuși vin de la câmpii?" Ca toți poeții ardeleni, ea evocă pământul pentru puterea lui de a germina, invocă țara, istoria, vremile de răscoală, oamenii, într-un stil convențional și aforistic: " Știu că viața din noi o singură dată se duce/ Asta se întâmplă de obicei la o mare răscruce". Sentimentul morții este invocat cu gravitate, cum și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sprijinul lui moral ("a te sprijini pe propria ta țară/ când, omule, ești singur, când ești bântuit de neiubire"), sentimentul înseninării se naște din cunoscuta idee a renașterii permanente, care asigură continuitatea vieții. Ceea ce moare este trupul, esența, sămânța va germina în alt pământ. "Dar mai înainte de toate/ noi suntem semințele și ne pregătim/ din noi înșine și ne azvârlim în altceva". Elegiile îl situează undeva între Dumnezeu și oameni poetul având, ca și Arghezi, conștiința harului: "și coasta cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]