563 matches
-
acesta iaste dragoste, necum să fim noi iubit pre Dumnezeu (CC1.1567: 25r) (ii) cum împăratul să deaie poruncă afară cum să fi cineva cerând ceva în 30 de zile (DVT.1679−99: 298r) 6 Perifraze izoforme, bazate însă pe gerunziu, nu pe participiu trecut, sunt de asemenea atestate ((i)-(iii), cu diverse valori, în textele vechi (surprinzătoare sunt mai ales perifrazele bazate pe perfectul simplu al verbului a fi, (iii)): (i) a. Stându era picioarele noastre în curtea ta, Ierusalime
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
stând și alte cărți ale sale precum "Provinciile imaginare", "Ion D. Sârbu și timpul romanului", "Literatura română posteblică între impostură și adevăr", Nicolae Oprea își permite totuși surprinzătoare neglijențe sintactice, tip o frază din două propoziții susținute fiecare printr-un gerunziu, dar fără predicat verbal (p. 23); folosește dezinvolt termeni improprii sau forțați, cum ar fi stridentele expresii, în opinia noastră, "remagizarea literaturii", "magism", "basmic" ș.a. În fine, tentativele sale inconoclaste îl vizează de data asta pe Al. George, calificând o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Geo Vasile Poezia din Înger în gerunziu de C. Th. Ciobanu este în primul rând o demonstrație de ars combinatoria, de-a lungul a 185 de texte în care descoperim semantizările unui eu ultragiat, chinuit de impasul comunicării. Închis într-o armura albă, aseptica și impersonala, autorul
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
de izolare și stihiile morții omnipotente. Poetul este un crepuscular ce adastă între lumină Sol și întunecatul Thanatos, tărmuri-reper între care se scrie cronică trecerii vieții că într-un fel de cameră obscură a developării fotogramelor. C.Th. Ciobanu, Înger în gerunziu, Ed. Cartea Românească, 1999, 200 pag.
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
următorului tramvai, ce avea să vină în cel mai bun caz peste un sfert de oră, probabil la fel de plin ca și acesta"; repere precise, o deschidere în dulcele stil clasic, un spațiu epic atent structurat (al prozatorului), ,minat", însă, de gerunziul atemporalității (poetului), un avertizor al balansului halucinant între lumea ,de aici" și aceea ,de apoi", prin care se construiește romanul lui Nichita Danilov. Umanitatea e una marginală, a hoților de buzunare și a violatorilor, a borfașilor, chefliilor și țăranilor din
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
retras să se formuleze lent înainte de atingerea turnului balsam regina nopții și-a scos inelul și mănușa răspândea nori de pudră și pace peste șoaptele conspirative ale pionilor prinși în FILM inginerii gramaticii supersonice au constatat că e prea mult gerunziu în lume și asta ar mări considerabil pericolul de a fi influențați de găini fel de felii de comunități creșteau ca ciupercile dar comuniunea aerodinamică era o pasăre rară world wide suicide nevoia imperioasă DE imagini amenințătoare pulveriza instinctul de
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
conform naturii sale ar fi vrut să fie luat de mână și dus de nas condus prin tunele unde totul era permis dar degeaba erau ochii cât sarmalele umpluți cu coate și genunchi și umeri și înveliți în foiță de gerunziu genital nu-și mai aminteau buricele degetelor ce odată pipăiau cheia din buzunarul dirijorului parapsiholog și lucid jucător de ping pong avea ca melodie preferată in the ghetto venit prin elvis mai încolo i-a contemplat pe ofițerii în ținuta
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
celor cu desinența -i la persoana a II-a singular (tu cîntasei); folosirea condiționalului cu valoare de trecut în textele vechi, mai ales în traduceri, sub influență cultă; originea formelor de imperativ negativ nu du, nu fă, nu zi; utilizarea gerunziului adjectivizat (șovăindă) și, mai recent, a participiului adverbializat fost (țări fost comuniste). Este descrisă combinarea adverbului mîine cu timpuri din sfera trecutului, în scopuri stilistice (marcînd perspectiva interioară asupra evenimentelor narate); sînt culese numeroase adverbe culte cu sufixul -e, din
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
fi mai cald, dar se zbîrlește vîntul" ("România liberă" = RL 2692, 1999, 11) - și perfect - "O fi făcut-o și eu nu știu" (EZ 2277, 1999, 3). La acestea se adaugă construcția absolut specifică, din viitorul verbului a fi și gerunziul verbului de conjugat: " Oare ce-o mai fi făcînd?" (RL 2157, 1997, 1); "chiar dacă disputele din România or fi părînd străinilor ca un veritabil triumf al democrației, imaginea de instabilitate începe să ne urmărească" ("Evenimentul zilei" = EZ 1750, 1998, 1
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
turcisme și grecisme; ci și, de pildă, în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță", "nefiindu-să fost întîmplat oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic al textului, un exemplu destul de caracteristic îl oferă sfera bătăii, esențială în sistemul
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
însoțească substantivele, sau să fie ele însele substantive, cf. tot(ul) sau întreg(ul); dar sunt puține verbe: 5 (2 subjonctive-imperative: să dezvoltăm și să îmbogățim; 2 prezente: avem - care este frecvent în Ll a lui NC -, reprezintă; și un gerunziu, cu valoare verbală: Omagiind). Fiecare substantiv are un adjectiv (sau chiar două): opera luminoasă, minunatul patrimoniu național. Multe cuvinte sau expresii sunt aceleași (clișee) în ambele texte și țin de aceeași arie semantică: gândire înaintată, revoluționară, mesajul umanist, omul nou
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
de adjective și de repetare a lor într-o expresie (noi și noi creații), hiperbole (profund umanist și patriotic), și în genere aglomerarea de adjective și de adjective-adverbe. La fel cum vom constata pentru textul al doilea, începutul printr-un gerunziu este o strategie pentru introducerea unor șiruri de clișee; momentul prezent este fictiv, nu se prezintă nici o realitate actuală, chiar verbele la prezent (avem datoria) au alt sens (de: "datoria noastră", și de legătură cu clișeele - ca: reprezintă o contribuție
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
joacă rolul de complemente; revărsarea de substantive, de adjective și de adverbe tinde către ținta de a ajunge tocmai la "socialismul și comunismul în România"; ținta este cunoscută de la bun început (în strategia Ll), pe când ME rămâne "departe", în prezentul gerunziului - o evocare falsificatoare a momentului omagial. Al doilea text ("Cinstind...") are tot 81 de elemente sau cam 76 de cuvinte (adică nu numărând doar ceea ce este între blancuri și neseparând particule să facem, a asigura). Nu facem aici o analiză
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
numărul foarte mare de S (26-27) și de Adj. care le însoțesc (15, plus un adverb care întărește: profund umanist), comparativ cu V (4 subjonctive, care au și valoare de imperative - să creăm etc. -, plus un infinitiv - a asigura - și gerunziul cu valoare verbală - cinstind). Din cele 26 de S, izbesc cele 6 nominalizări (Nmzi), acele "abstracte verbale" caracteristice limbii române, frecvente în Ll a "Epocii", și în al căror statut ambiguu, bivalent (S și V) prevalează valoarea verbală (semnificativ: "șîndemnul
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
de exclamare (așa dorise NC să fie pronunțat, așa îl pronunțase, desigur, E.Bobu), semn prevăzut de la începutul acestei lungi fraze și de fapt al întregului M, căci avem, aici, ultimul paragraf. Poate că faptele gramaticale cele mai frapante sunt gerunziul și fraza foarte lungă. Gerunziul este folosit la începutul frazei, cu valoare verbală, și tot așa apare în celălalt text, ca și în alte două paragrafe: prețuind - paragraful 7 - și apreciind - paragraful 14 -, pe când omagiind și cinstind, deschid textele analizate
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
să fie pronunțat, așa îl pronunțase, desigur, E.Bobu), semn prevăzut de la începutul acestei lungi fraze și de fapt al întregului M, căci avem, aici, ultimul paragraf. Poate că faptele gramaticale cele mai frapante sunt gerunziul și fraza foarte lungă. Gerunziul este folosit la începutul frazei, cu valoare verbală, și tot așa apare în celălalt text, ca și în alte două paragrafe: prețuind - paragraful 7 - și apreciind - paragraful 14 -, pe când omagiind și cinstind, deschid textele analizate - paragrafele 13 și 16. În
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
o virgulă putea fi "dată la topit" o pagină ori o revistă: M are virgule puse aproape impecabil, dar un singur punct, căci obiceiul rămăsese, ca un comportament tipic, spre a se spune cât mai multe vorbe în șir hipnotizant). Gerunziul, cu acțiunea lui în desfășurare, pare să fie cuvântul-cheie, dar de fapt servește doar ca punct de pornire, împreună cu "memoria lui ME"; suntem imediat azvârliți în afara "prezentului" - Centenarul -, către adevăratele scopuri, de "mobilizare" patriotică, pentru "programul Partidului", pentru "ridicarea conștiinței
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
strategiile sunt (chiar dacă nu conștiente pentru emițător): fraza lungă dar "fără miez", fără informații noi (iarăși, oferind "stimuli monotoni", care favorizează sugestia), substantive și nominalizări - mai puțin concrete decât verbele -, adjective care îndepărtează de realitate, punctul de pornire într-un gerunziu de la care "totul" orientează către trecut, stări de "visare", puține propoziții subordonate, care includ însă lungi șiruri de clișee. Cheia este subita alunecare de la ME către Partid, către întreaga națiune (poporul, ceea ce este românesc). Nu putem vedea nici o ierarhie în
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
pentru că, știm, NC numea și prezentul o "Epocă de aur"). În potopul de substantive și de adjective pozitive (chiar accentuate prin hiperbole și expresia adverbială exagerată), se pierde simțul realității trăite (Simposionul dedicat lui ME, dar și viața prezentă, dificilă). Gerunziul este o cheie pentru stimularea către ceea ce urmează, adică înșiruirea de clișee, culminând cu evocarea comunismului în România: ce mai contează prezentul, în comparație cu ceea ce se așteaptă să se obțină?, dacă (acest ascuns dacă, înlocuit prin sugestiva înlănțuire de eforturi țintind
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă"! La subiectul al doilea apare
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Elevii de clasa a 8-a, batjocoriți la proba de limba română. Scrisoarea unei profesoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78126_a_79451]
-
stând și alte cărți ale sale precum Provinciile imaginare, Ion D. Sârbu și timpul romanului, Literautra română postbelică între impostură și adevăr, Nicolae Oprea își permite totuși surprinzătoare neglijențe sintactice, tip o frază din două propoziții susținute fiecare printr-un gerunziu, dar fără predicat verbal (p. 23); folosește dezinvolt termeni improprii sau forțați, cum ar fi stridentele expresii, în opinia noastră, "remagizarea literaturii", "magism", "basmic" ș. a. în fine, tentativele sale iconoclaste îl vizează de data asta pe Al. George, calificând o
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
care o bună parte literare: din Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu) de vream (vroiam - 556.000 de atestări; voiam - 308.000; vream - 19.500). Raportul numeric nu se păstrează în cazul formelor de mai mult ca perfect (vroise) sau de gerunziu (vroind), ale căror atestări sînt inferioare numeric formelor corecte. De altfel, pe unele forumuri din Internet se poartă discuții îndîrjite despre aceste forme: se înfruntă susținătorii normei (care citează dicționare și îndreptare și cunosc destule despre originea fenomenului) și cei
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1989) etc. Studiile și articolele publicate - chiar la începutul carierei, de exemplu "Sintaxa gerunziului românesc" (în Studii de gramatică, II, 1957) - impresionează prin rigoare și pătrundere, fiind și azi de nedepășit prin finețea și pertinența observațiilor și prin spiritul lor sistematic. Numele său s-a legat definitiv de descrierea aromânei, la toate nivelurile și
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
gras și cu obraji acoperiți de favorite, băgă înăuntru eșarfa, apoi luă cu un gest brusc fotografia și dădu să plece cu ea. În acel moment privirile lor se întâlniră în oglindă". Cele două fraze au periculos de multe adjective, gerunzii și virgule, ca în proza lui Bolintineanu sau Alecsandri. Dinamismul imaginii este dat de două mișcări: căderea unei petale de trandafir și introducerea unei eșarfe albe într-un sertar. Totul se petrece pe un fond de culori grele (negrul, vișiniul
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un cuvînt nou, fiind de fapt vorba de reducerea unei propoziții: Casă, ne-casă
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]