565 matches
-
cunoscut până nu demult în lingvistica românească doar prin denumirea "substantivarea adjectivelor", a fost studiat recent de către Gabriela Pană Dindelegan prin prisma teoriei capurilor de grup fuzionate (v. Dindelegan). În concepția autoarei, substantivarea sistematică a adjectivelor, inclusiv a participiilor și gerunziilor care admit adjectivarea, constituie un tip al "construcțiilor mai largi cu capuri de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere sintactic, substantivizarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
format în română), iar celălalt pepsi (împrumutat); rom. doldora ~ doldura (adj. și adv.) "(plin) până la refuz, (umplut) peste măsură, înțesat, burdușit, îndesat, ticsit" < tc. doldura [doldura] "umplând mereu, umplând și umplând, umplând foarte tare, cu vârf, peste măsură; ticsind, burdușind" (gerunziu reduplicat, cu valoare intensivă, al verbului doldur"a umple"); rom. ornic "ceasornic (de perete), orologiu" < [ceas]ornic "idem" (< bg. časovnik "idem", modificat prin etimologie populară după rom. oră, astfel încât a ajuns să fie considerat compus tautologic, secvența ornic fiind interpretată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unor astfel de elemente. În schimb, conversiunea nu produce modificări în configurația cuvântului, ci numai în comportamentul său sintactic și, în unele limbi, în formele sale flexionare, în funcție de noua valoare lexico-gramaticală (de pildă, adjectivele adverbializate românești pierd formele flexionare, în timp ce gerunziile și participiile adjectivate câștigă astfel de forme). 1.1. În ce privește procedeul condensării lexico-semantice, acesta aduce, inerent, mari schimbări formale față de etimonul sintagmatic sau compus, a cărui configurație se reduce considerabil, dar nu are ca efect, în majoritatea cazurilor, niciun fel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rare, sunt împrumutate cu o altă valoare lexico-gramaticală decât aceea a termenilor complecși din care au fost condensate, ceea ce determină, la nevoie, modificări ale complexului sonor, pentru ca acesta să fie încadrabil în noua clasă lexicală: tc. doldurá [doldurá] "umplând mereu", gerunziu reduplicat oxiton, a fost adoptat în română ca adverb, devenind preparoxiton, dóldora ~ dóldura "până la refuz, peste măsură", la fel ca alte adverbe românești (otova, ghiotura, totuna etc.); locuțiunea adverbială tc. gün güne [uymaz] a intrat în categoria substantivelor românești în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
DEX = Dicționarul explicativ al limbii române. Conducătorii lucrării: Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche. Ed. a II-a, București, Univers Enciclopedic, 1998. Dindelegan = Gabriela Pană Dindelegan, Capuri speciale fuzionate ale G(rupului) N(ominal): substantivizarea adjectivului, a participiului și a gerunziului, studiu postat pe www. linguist.jussieu.fr/~mardale ca proiect de subcapitol al lucrării The Essential Grammar of the Romanian Language / Gramatica de bază a limbii române (coord.: Carmen Dobrovie-Sorin și Gabriela Pană Dindelegan), în curs de realizare, în colaborare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un poem: poate pe o stradă, poate într-o casă, poate-ntr-o odaie, șade ea pe întuneric și plânge După cineva care tocmai a ieșit pe ușă Stingând lumina și Uitând de ea. Cheia stării de spirit e ultimul gerunziu: "Uitând de ea". Însingurarea mută e mesajul lui Brownjohn. Toate poemele lui sunt fugi solitare: iese învingător cuvântul simplu, care izbutește să se înfigă drept în sufletul lectorului. Baladă de ziua mea e o sumă de gesturi și vorbe banale
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rânduri, fiindcă poemul deși cum nu se poate mai limpede nu numește emoția, nu interpretează trăirea. Repetarea element esențial al enunțului clar e unealta de căpătâi a lui Brownjohn. Pachetul confruntă starea activă cu starea pasivă, pe este cu face, gerunziul cu timpul prezent. Prima parte descrie un tablou static, care e de fapt un tablou într-un tablou dintr-un alt tablou... un șir de imagini. Nimic nu se clintește până ce nu ajungem la capătul șirului. Frazele sunt eliptice, lipsește
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nechez/ De ce repet că un cuc/ Adică: singur/ De ce calchiez că o scoică/ Adică: limitată/ De ce filosofez că vântul/ Adică: În fugă/ De ce luminez ca mine/ Cea mai «nuă dintre toate?” (,,Alte Întrebări”). Nu plac poemele ,,demonstrative” (gen Haiku ori Gerunzii) pentru că se lasă apăsate de o ,,teza” anume sau de meșteșug. ,,Ironiile plecării” poate fi placă turnanta a scrisului Alinei Tăcu; poezia să câștiga aici mult prin glisarea spre metafizic și, În același timp, deschide o cale nouă spre o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
instrumentele terifiante. Efectul de surpriză este indus prin interjecția cu valoare predicativă și sporește, datorită conjuncției numai, până la senzația că simțul văzului nu face față rapidității. Apropierea zmeului în câmpul vizual este reprezentată aproape cinematografic, gradarea fiind construită atât prin intermediul gerunziului, cât și prin locuțiuni adverbiale. Comparația cu norul, atât de frecventă în textele colindelor, va fi ulterior descifrată prin descrierea harnașamentului excepțional, conducând astfel la un paralelism pragmatic între procedeul literar al metaforei negate în colinde și acest basm. Nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumina răsăritului surprinde prin ivirea bruscă sugerată de interjecția prezentativă urmată îndeaproape de verbul la prezentul indicativ, a cărui putere „cinema¬tografică” de evocare face retina receptorului să se dilate. Timpul mitic instaurat este dilatat apoi de patru verbe la gerunziu care prelungesc venirea infernală în percepția magică; formele arhaice predominante adâncesc întoarcerea în matca temporală la nivelul logos-ului, în timp ce dinamica acțiunilor înfățișate atinge paroxismul. Vidra este o întrupare a haosului comună colindelor și baladelor. Animal sacru și în credința
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fumând,/ De la vad la vad/ Pân’ la Țălingrad” (Ilidia - OravițaBanat). Stilul special de natație îl propulsează pe Pătru în lumea mitului în care am pătruns prin imperfectul indicativ și rămânem prin prelungirea momentului descris cu o enumerație de verbe la gerunziu. Singura apariție a prezentului indicativ face o trimitere la locuitorii timpului profan, comparația având rolul de a semnala proporțiile mitice. Forța și însușirile deosebite ale voinicului au fost demonstrate și, în același timp, s-au îndeplinit condițiile inițieriimoarte și renaștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Gheorghiu, Felix Aderca, Mihai Moșandrei ș.a., într-un spirit de transparență și concizie, fără înflorituri stilistice, expresiv tocmai prin simplitate și direc tețe. Mai târziu, fraza critică a lui Ivașcu a devenit mai alam bicată, chiar greoaie, cu abuz de gerunzii și prea tehnică, mai ales când interesul criticului s-a mutat către aspecte ideologice. Istoria lite raturii române, din care nu a realizat decât volu mul consacrat literaturii vechi și începutului literaturii mo derne, este o lucrare solidă, cum spuneam
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
toți trimiteau acasă, din concediu, ilustrate cu femei goale etc. Așa se-ntîmplă și-n Tinerețile, unde orice procedeu de „înfrumusețare“ literară este persiflat, deconspirat cu silă. Cartea nu are, inten ționat, construcție, fraza nu are stil (uneori enervează prin eterne gerunzii și infinitive), tot ce-ar putea fi frumos, măreț, etic, romantic etc. Își are reversul său în această mare deri ziune. Mulți critici vor vedea în carte o însăilare - și, luată-n sine, asta și e. Dar con textual ea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
surprinde); (c) pentru subclasa 2.1: a rupe (a corupe, a erupe, a irupe, a întrerupe). Verbele neologice care nu au suport în flexiunea românească sunt puțin numeroase și, în multe situații, defective (de obicei, nefolosite la timpurile trecute, la gerunziu, participiu, supin și la formele compuse cu participiu): a accede, a concede, a converge, a desfide, a diverge, a divide, a evinge, a exige, a inflige, a subdivide, a transcende. Confirmând observațiile de mai sus, DOOM2 înregistrează 10 intrări noi
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân la intensitatea de mai înainte deoarece baladei îi lipsește deznodământul, moartea fiind ipotetică ("Și de-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întrebând/ Și la toti zicând [...]". Portretul este constituit, în primul rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o serie de gerunzii, așezate în rimă, sentimentele puternice ale acestei mame îndurerate, dîrză, energică si hotărâtă ea îșicaută cu disperare copilul, "din ochi lăcrimând./ Pe câmpi alergând,/ Preoți întrebând/ Și la toți zicând [...]". Durerea cumplită, grija nemărginită și dragostea maternă profundă sunt trădate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și false imperative realizate prin formele de conjunctiv "să spui", "să pui", "să îngroape" care pun în lumină delicatețea, gingășia și discreția sentimentelor și a dorințelor celui sortit morții, exprimându-și astfel cea mai adâncă durere. O serie de patru gerunzii așezate în rimă, având ultima silabă accentuată ("lăcrimând", "alergând", "întrebând", "zicând"), vin să sporească tonul grav, încordarea și disperarea permanentă prin sugerarea unei acțiuni continue, în plină desfășurare. VI. Prin toate aceste elemente de formă, autorul anonim a reușit, într
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și Ilie (Elie) Dinurseni, Ilie (Elie) Cristea. În 1907 C. a sprijinit înființarea publicației săptămânale „Țara noastră”, ca organ al Astrei. Lucrarea Eminescu. Viața și opera asociază datele biografice cu analizele tematice, comparatiste, prozodice și stilistice. Îndeosebi funcțiile infinitivului lung, gerunziului, rimei și neologismelor sunt atent puse în valoare, pentru a se sublinia modul în care „și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale influenței operei
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
1995). Alcătuire voit severă, structurată formal pe consecuția alfabetică a literelor, poemul se animă în portretele concepute în tonul și cu hazul povestirilor lui Creangă. Adeziunea la acest tip de limbaj poetic ajunge la o realizare integrală în Înger în gerunziu (1998), carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a cuvintelor, în eficiența epitetului, a comparației, a alegoriei, îndrăzneața inventivitate în materie de ritm și rimă fac din Înger în gerunziu și din Pasul pe nu (2000), cu subtitlul Jurnal itinerant (1 ianuarie-31 decembrie 1996), reale laboratoare de tehnică a poeziei. SCRIERI: Cetatea de inimă, București, 1972; Porțile lui Septembrie, București, 1979; Infranord, Iași, 1981; Inscripții pe drumul rotund, București, 1989
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
Jurnal itinerant (1 ianuarie-31 decembrie 1996), reale laboratoare de tehnică a poeziei. SCRIERI: Cetatea de inimă, București, 1972; Porțile lui Septembrie, București, 1979; Infranord, Iași, 1981; Inscripții pe drumul rotund, București, 1989; Ion Creangă, craiul semnelor, Iași, 1995; Înger în gerunziu. Jurnal itinerant (19 mai - 19 noiembrie 1997), București, 1998; Pasul pe nu. Jurnal itinerant (1 ianuarie - 31 decembrie 1996), Onești, 2000. Repere bibliografice: Ion Caraion, Cântec în coloană, ATN, 1967, 2; George Chirilă, Constantin Th. Ciobanu, „Cetatea de inimă”, CNT
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
eliminarea formulelor stereotipe; * înlăturarea vulgarității. 4.1.2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație are la bază "Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație" instrumentul de lucru indispensabil pentru cei ce exersează în scrierea corectă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotărât și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor a, con, de, en, por, para... - opozițiile a/en, por/para - corelațiile de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Substantivul - gen și număr (cazuri particulare) 3. Numeralul - cardinal și ordinal 4. Adjectivul - gradele de comparație 5. Pronumele - personal (forme accentuate și neaccentuate) - demonstrativ - posesiv - relativ - interogativ 6. Verbul - forma și folosirea timpurilor și a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]