1,094 matches
-
s-ar constitui Într-o nouă șansă de a-i depista implicațiile. Ordinea ideilor, succesiunea comportamentelor (eventual simultaneitatea lor) pot induce sensuri care pot deveni pregnante În intervențiile cotidiene. Trebuie disociată temporalitatea reală de cea a discursului rememorator, povestitor (verbal, gestual, social, psihologic etc.). Poate că timpul obiectiv ar trebui lăsat deoparte, cu toate că la scară istorică se pot decripta anumite „Înțelesuri” ale macroevenimentelor. Ne interesează să depistăm resursele timpului discursiv, cel de acum și de aici, care ne macină, ne irosește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de conformare la normele vârstei atinge acum un apogeu. Este ”paradoxul” pe care îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
explorează conexiunile dintre artă, teoria critică, tehnologie și activismul politic, realizând proiecte colaborative și editând cărți 272. Experimental Interaction Unit (EIU)273 [Unitatea de interacțiune experimentală], fondată de Eric Paulos, s-a angajat în cercetarea interacțiunii fizice, aurale, vizuale și gestuale dintre oameni și mașini și variatele permutații ale acestor interacțiuni. Investigațiile EIU s-au orientat către sistemele de distribuire a patogenilor biologici letali, către instrumentele de dislocare tehnologică și armele de dezorientare în masă (Weapons of Mass Disorientation) și către
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cuvânt creator, iar cartea-obiect "actor al celebrării", "Dumnezeu însuși").533 Procesele de comunicare realizate în această artă narativă sunt operante atât între creator și public, cât și la nivelul interacțiunii personajelor, unde faptele și gesturile sunt subordonate schimbului verbal ori gestual (este adevărat că personajul susține replicile, însă doar acestea îi asigură dimensiunea actanțială, în acest caz bula devenind mai mult decât un atribut și având mai degrabă un rol comparabil cu al desinenței față de un radical).534 Bernard Toussaint consideră
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
perspectivă și sistemul de scriere.538 În banda desenată primează însă sistemul ei intern, în care contează mai degrabă ce nu se spune, cum a arătat și McCloud (ceea ce este o erezie în textul de analiză asupra ei). Analizând codul gestual, afirmă și Claude Bremond, nu putem trage concluzii decât în privința școlii de desen, nu și asupra codurilor reale ale societății, deoarece ansamblul convențiilor grafice pentru a reprezenta mișcarea corespund doar vag percepției noastre reale.539 Există o distincție majoră între
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cel mult vârsta adolescenței. Temele SF sunt întrebuințate în comentariul social, din care reiese aversiunea generală față de orice formă de totalitarism, deși unii artiști publică în reviste de orientare stângistă. În fine, cele mai bune redări ale moravurilor și reflexelor gestuale și lingvistice sunt expuse în banda desenată umoristică, în ciuda stilului caricatural (în anii '60 fuseseră importate din SUA titlurile underground, care ridicau Fig. 21 Cenzura din Australia duce adesea la situații absurde: cuțitul nefiind reprezentat, viața personajului este amenințată de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
funcțională, nu imaginea fiind cea care creează momentul, ci invers: se pot condensa o serie de evenimente într-un gest ori un cadru, dar se poate și desface catalitic o acțiune simplă în mai multe imagini, redundante, într-o "retorică gestuală" care marchează o "dublă distorsiune a timpului". Ibid., p. 100. 541 Ion Manolescu, op. cit., p. 17. 542 Paul Gillon, op. cit., pp. 95-100. 543 Cf. Ion Manolescu, op. cit., p. 18. Când, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, eroul din seria
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 83. 709 Halldór Stefánsson, op. cit., p. 84. 710 Kensuke Okabayashi, op. cit., p. 12. 711 Halldór Stefánsson, op. cit., p. 88. 712 Kensuke Okabayashi, op. cit., p. 14. 713 Halldór Stefánsson, op. cit., p. 83. 714 De la tipuri standardizate de exprimare facială și gestuală a emoțiilor, la ceea ce Scott McCloud numește "mișcare subiectivă", procedeu prin care cititorul este plasat în "scaunul șoferului", devenind obiectul mobil, ceea ce oferă perspective cu totul noi, cu efecte senzaționale. Dacă japonezii au introdus acest procedeu în anii '60, până la
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la acțiune. G. Vigner rezumă foarte bine caracteristicile acestui gen, vorbind de "reprezentare unei transformări de stare pe care cititorul o va avea de realizat la intervenția scriptorului, transformare care se va îndeplini prin intermediul unui algoritm ce ia forma activităților gestual programate după o logică tehnică (și culturală) dată" (1990: 114). În prezent, când aceste criterii au fost aprofundate, și eu, la rândul meu, voi deveni mai ferm în expunerea ideilor, referindu-mă la acest lucru. Îmi pun întrebarea, într-adevăr
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
numește „o concepție vitalistă a frumosului”. Iar întregul proces estetic se datorează faptului că eul, „unitate sintetică decupată dintr-un total masiv și continuu”, are tendința permanentă de a se reintegra în acel tot, prin imitație, afectivitate, prin comunicare verbală, gestuală, grafică. SCRIERI: Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice), București, 1916; ed. București, 1925; Contribuțiuni la filosofia magiei, București, 1916; Frumosul ca înaltă suferință, Oradea, 1921; Zvonuri din necunoscut, București, 1921; Sub nimbul familiar, Arad, 1925; Casa cu nalbă (1915-1916), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
putem identifica motive și procedee diferite de la un stil la altul: în pictura abstractă se folosește limbajul vizual al formei, culorii și liniei pentru a aduce în existență o compoziție ce poate exista independent de referința vizuală a lumii. Abstracția gestuală folosește pata de culoare sub impulsul actului. Actul pictural este un act esențial ce intră în compoziția picturii. Fotorealismul duce la identificarea fotografiei cu pictura, prin intermediul folosirii culorii și întră în opoziție cu expresionismul abstract. Suprarealismul folosește elemente ale neașteptatuluii
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la diferite situații impuse chiar de la începutul vieții. El afirmă că „acești copii au venit pe lume cu incapacitatea biologică înnăscută de a stabili contact afectiv cu oamenii.” De asemenea el evidențiază trăsăturile de introvertit, la acestea adăugându-se stereotipii gestuale și verbale, și tulburări de limbaj. Astăzi autismul este înțeles, ca patologie, într-un sens mult mai larg, găsindu-se și structuri autiste asociate altor patologii. Autismul infantil este o problemă controversată și dezbătută din ce în ce mai mult. Întrebări multiple ce nu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
superior capacitățile sale de exprimare); vocalizare (gângurit) limitată, în timpul perioadei de sugar părinții descriu adesea acești copii ca fiind tăcuți; repertoriu limitat de sunete consonante; posibile dificultăți de alimentație; erori în pronunția vocalelor; pot dezvolta o comunicare non verbală sau gestuală complexă; deși repetiția sunetelor izolate poate fi adecvată, discursul concret e mai puțin inteligibil decât e de așteptat pe baza rezultatului de articulare a unui singur cuvânt (cu alte cuvinte copilul poate fi capabil să producă sunete perfecte în ele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
cred că trebuie să le permită copiilor să aibă un comportament dur pentru că acest fapt i ar întări. Chiar dacă uneori nu pare, dar comportamentul tachinant și ostracismul social afectează foarte tare persoanele cu autism determinând apariția automutilării și a stereotipiilor gestuale. Uneori se ajunge spre depresii profunde și chiar sinucidere. Atitudinea severă, dură nu sunt de neglijat, ele pot avea consecințe foarte grave. Persoanele cu autism doresc aceleași lucruri pe care persoanele normale le fac Mulți oameni încearcă să judece viața
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a îndemnat pe unii dintre artiști spre o altă viziune. In perioada anului 1940 se lansează artiști ca: M. Gorky, W. de Koo‑ ning, M. Rathko, Y. Klein, R. Mortherwell, H. R. Newman. În anul 1951 apare action painting, pictura gestuală a lui J. Pollock care simbolizează după părerea lui, vitalitatea geniului american. Această denumire aparține criticului de artă H. Rosenberg 6. Datorită acestor situații resimțite în toată lumea, Franța și alte țări europe‑ ne și în special Parisul orașul marilor revoluții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de conformare la normele vârstei atinge acum un apogeu. Este „paradoxul” pe care îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse, de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înțeles exact?”, „este X atent la ce i-am spus?”). La fel, același act comunicativ poate fi referențial, operațional și atitudinal. Spre exemplu, la cerința verbală: „Enumerați cât mai multe asemănări și deosebiri între fenomenele x și y”, profesorul indică, gestual, maniera rezolvării așteptate (două coloane, una pentru asemănări, alta pentru deosebiri) și prin ton Ă importanța deosebită a sarcinii solicitate în acel moment elevilor și încrederea că ei sunt capabili să rezolve bine cerința. 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbaltc
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înțeles teatral, devenind, sub lumina rampei, "vedetele" momentului. A pune în scenă, pentru discursul narativ, presupune și momentul punerii în prim-plan, în relieful faptic, a personajelor: văzute și auzite, acestea se nutresc din reprezentarea sui generis. Devin, dialogal sau gestual, ceea ce le predestinează "luminilor rampei", adică interesul epic și economia momentului. Istorie constituită secvențial, șirul aparițiilor personajului în fața cititorului trebuie înțeleasă și ca desfășurare în fața altor ochi, spectatori intermediari ai scenei vizibile. Privitor, de(s)criptor, posturi cu care romanul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
anumite categorii morfologice (articolul). Surzii sunt o minoritate lingvistică pentru că ei se folosesc de limbajul mimico-gestual. Pe baza acestui limbaj care este “vizibil” pentru toți se realizează comunicarea directă, rapidă, fără “înflorituri” a culturii, păstrarea și dezvoltarea sa. Limbajul mimico gestual este “limba maternă a surzilor” în vreme ce limbajul verbal pentru ei este ca o limbă străină pentru auzitori. Unii consideră că impunerea limbajului verbal oral este un “abuz” asupra surzilor care au o motivație scăzută pentru vorbirea atâta vreme cât ei au un
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
cele pe care nu le pot face. Folclorul ca parte definitorie pentru orice colectivitate a fost transmis de la părinți la copii sub forma unor mituri, legende, etc. Pentru surzi există astfel de anecdote, legende, care au la bază limbajul mimico gestual. Valorile sunt idei despre ceea ce poate fi important în viață, ceea ce este potrivit, dezirabil, corect și trebuie să urmărească membrii unei comunități. Ele sunt comune pentru toți, influentează comportamentul oamenilor și servesc drept criterii de evaluare și sancționare a acțiunilor
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
când din nevoia de a recepta labial mesajul poziționarea interlocutorilor se realizează în forme care oferă largă vizibilitate (cerc, semicerc). Timpul este trăit într-un mod diferit față de auzitori aceasta deoarece lectura unui text este percepută ca mai lungă, dialogul gestual are un alt timp față de cel verbal, evenimentele sociale durează mai mult pentru că socializarea în limbaj mimico gestual necesită o durată mai mare de executare și percepere. Viața socială ca relații intra și extra comunitare este foarte importantă. Surzii doresc
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
cerc, semicerc). Timpul este trăit într-un mod diferit față de auzitori aceasta deoarece lectura unui text este percepută ca mai lungă, dialogul gestual are un alt timp față de cel verbal, evenimentele sociale durează mai mult pentru că socializarea în limbaj mimico gestual necesită o durată mai mare de executare și percepere. Viața socială ca relații intra și extra comunitare este foarte importantă. Surzii doresc să petreacă mai mult timp cu cei asemenea lor, au nevoie de sprijin în luarea deciziilor și se
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
din mimi, actori de circ, formații artistice, etc. care participă la activități culturale. Filmul, ca artă vizuală a cunoscut de-a lungul existenței sale regizori surzi, actori surzi, proiecții video despre viața surzilor, chiar cursuri video pentru însușirea limbajului mimico gestual de către auzitori. Site-uri speciale pentru surzi care prezintă probleme interesante pentru comunitatea lor, forumuri și bloguri speciale găzduite pe internet prin care ei comunică. Religia. Nu există o religie specifică surzilor. Nu există un Dumnezeu al surzilor. Nu există
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
religioase, standarde, comportamente, permisivități și interdicții. Biserica în care participă la slujbă surzii este comună cu auzitorii, singura diferență este că alături de preoții cantorii sau pastorii care în mod obișnuit oficiază serviciul religios există interpreți special pregătiți în limbaj mimico gestual și mai nou, în biserica ortodoxă au fost hirotoniți preoți cunoscători ai limbajului mimico gestual. Istoria surzilor ne învață că persoane cu deficiență de auz au existat din cele mai vechi timpuri la început fiind considerate reale poveri pentru societate
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
cu auzitorii, singura diferență este că alături de preoții cantorii sau pastorii care în mod obișnuit oficiază serviciul religios există interpreți special pregătiți în limbaj mimico gestual și mai nou, în biserica ortodoxă au fost hirotoniți preoți cunoscători ai limbajului mimico gestual. Istoria surzilor ne învață că persoane cu deficiență de auz au existat din cele mai vechi timpuri la început fiind considerate reale poveri pentru societate, erau izolați, oprimați și cu șanse foarte mici de a fi integrați în muncă sau
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]