658 matches
-
m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin altitudine, dar și prin caracteristicile geografice ale peisajului, podișurile din România se înscriu fie în treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
intense, cu numeroase orașe mari (plus capitala), cu o industrie specifică resurselor de sol și subsol. Aceste unități morfologice constituie cele mai recente formații geologice pe care s-a dezvoltat cel mai tânăr relief. Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
sau Pileaților și ordinul Capeluttilor sau Comaților. A cultivat în rândul geților astronomia și agricultura. A construit altare noi și edificii sacre. E posibil să fi urmat canoanele arhitectonice din Egipt (unde trăise), precum și din Orient. O informație din Iordanes (Getica:XI,67) indică venirea lui Deceneu la putere, inițial, ca vicerege, Burebista acordându-i o putere aproape regală. Strabon spune: "Burebista ... și-a luat ca ajutor pe Deceneu, un bărbat vrăjitor, care umblase multă vreme prin Egipt, învățând acolo unele
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
cerului, Soarele vrând să atingă regiunea orientală, este adus înapoi în regiunea occidentală. Getul se linistește de îndată ce primește explicația acestor lucruri. Aceasta și multe altele, învățând Deceneu pe geți, prin știința sa, a strălucit în mijlocul lor ca o adevărată minune." (Getica;XI;69—70) " În felul acesta Iordanes ne înfățișează seriozitatea și priceperea cu care cel puțin clasa sacerdotală privea preocupările științifice, iar mai departe "pe bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți pe care i-a învățat teologia, i-
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
sacerdotală privea preocupările științifice, iar mai departe "pe bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți pe care i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și dându-le numele de pileați"" (Getica;XI,71) Deceneu a înlăturat cultul bahic sau dionisiac asociat cu cultura viței de vie și cu orgii. El este cel dintâi care s-a opus viguros pătrunderii în Dacia a cultelor străine. De aceea nu este întâmplător că a
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din amonte în aval, pe masura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton și cristalinul getic, cunoscut sub numele de “Linia Rudăria”, accident tectonic de mare amploare, soldat uneori cu mari inundații așa cum au fost cele din primăvară anilor 1910 și 1941 sau cele din toamnă lui 1827 și 1955 care au provocat mari pagube materiale
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
vest-est sprijinindu-se spre sud pe slabă treaptă anticlinală de șisturi care separă depresiunea cu sare de anticlinalul de la Ocnele Mari. Făcînd parte din regiunea dealurilor din sudul Carpaților Meridionali, aceste depresiuni slab cutate ce coboară spre sud către Podișul Getic, zona comunei Păușești-Măglași nu poate fi socotita decît un teritoriu prin excelență de dealuri. Această caracterizare este pusă în evidență și de felul cum este repartizata suprafață comunei, având peste 75% dealuri. Etajarea unui relief așa cum este cel de la Păușești-Măglași
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Văleni-Dâmbovița este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Mesteacăn și Văleni-Dâmbovița (reședința). Este situată în partea de nord-est a podișului Getic, la poalele Munților Bucegi, pe valea Dâmboviței. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ723, care leagă valea Dâmboviței și DN72A de valea Argeșelului și DN73D. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Văleni-Dâmbovița se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
Localitatea Bucu are un trecut atestat cu aproape 5 secole în urmă, dar urmele arheologice arată existența unei așezări încă din perioada veche. Astfel descoperirile arheologice au pus în evidență existența unor așezări de tip hallstattian (sec. X-VIII î.Chr.), getic (Latene, sec. IV-III î.Chr.), apoi străromânească de la începuturile Evului Mediu (sfârșitul sec. XVI). Întâia sa mențiune apare într-un hrisov al voievodului Mihnea al III-lea "Turcitul", la 20 martie 1580, când i se întărea vornicului Dragomir "Bucul cu
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
si Runcu - Șovarna de Sus) și Ohaba, care se ordonează pe cursul văii pârâului Șovarna. Studina este un sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
Albota este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albota (reședința), Cerbu, Frătești, Gura Văii și Mareș. Comuna se află în zona centrală a județului, în Podișul Getic, pe malurile râului Teleorman (acolo unde acesta primește apele afluentului Albota) între zona de unde izvorăsc râurile Dâmbovnic și Neajlov și culmile ce marchează limita bazinului hidrografic al râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
m, sunt: Berindești, Vărzaru, Talia, Berta, Oeasca și Valea de Câmp pe marginea stângă a Argeșului, și Cacova, Obia, Starescu, Rotunda, Mătușilor, Seaca și Varnița pe partea dreaptă. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formațiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului.Este importantă subliniarea că, în formațiunea paleologică, grosimea calcarelor și a gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m. Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
și spre nord de (unde se termină tot în DN73). Prin satele din est trece și șoseaua județeană DJ737, care o leagă spre sud-est de Boteni și spre nord-vest de Câmpulung. Zona se află la poalele Carpaților Meridionali, în Subcarpații Getici, la o altitudine variind între 650 și 1000 m. Dealul Matau (1017 m) închide spre sud depresiunea Câmpulungului dintre Râul Târgului și Argeșel și spre nord depresiunea Jugur - Poenari, constituind totodată una din frumusețile naturale ale localității. Comuna Mioarele are
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
documentară. În ARGESIS, Studii și comunicări, Seria Istorie, Vol. X, Muzeul Județean Argeș, Pitești, pp. 477. 14. LEONĂCHESCU, N.P., 2004. Lacrimile Basarabiei. Editura DRIM EDIT, Târgu-Jiu, pp. 237. 15. LEONĂCHESCU, N.P., 1992. Istoria și condițiile la limită tip Dirichlet. În Getica, Tom I, nr. 3 - 4 , pp. 38. 16. LEONĂCHESCU, N.P., 1996. Intelectualul în perioada de tranziție (Cazul lui Mircea Eliade). În Limba Română, Chișinău, Anul VI, nr. 1 (25), pp. 77. 17. LEONĂCHESCU, N. P., 2000. Contribuții la istoria școlii
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
vede încă "Stațiunea de biologie marină a Institutului Bio-Oceanografic" din Constanța, întemeiată de Grigore Antipa, ulterior transformată în cazarmă de grăniceri apoi în tabără de pionieri (clădirea cu un mic turn). Locul a fost întărit întâi de Tirizi, un neam getic, timpuriu elenizat de coloniile apropiate Dionysopolis (Balcic) și Kallatis (Mangalia), sub numele de Tirizis. Cetate succesiv romană, bizantină, bulgară, din nou bizantină, se pare ca ea a fost capitala despotatului Dobrogei (condus de jupânii Balica apoi Dobrotici) între 1346 și
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
din județ prin Dealul Mare - 587 metri și Holm - 556 metri, dealurile Copălăului sunt mai scunde, cel mai înalt fiind Cerbu, cu o înălțime de 262 metri. Comuna Copăiău nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandantive, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde", apărută la Sibiu, în 1880[5]. Piesele au fost prezentate ulterior în "Repertoriul arheologic pentru Ardeal" al lui Iuliu Marțian[6]. Analize succinte ale pieselor din tezaurul descoperit la Șmig se găsesc în cărțile "Getica. O protoistorie a Daciei" a arheologului Vasile Pârvan[7] și "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien" a lui Ioan Nestor[8]. Alte mențiuni ale tezaurului pot fi identificate în lucrările lui Roska Marton, Kurt Horedt și Dorin Popescu etc
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Transilvania înainte de cucerirea romană", în "Materialele și Cercetări Arheologice", II, București, 1956, p. 200, 204, 208-209. [5] Friedrich Teutsch, în "Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde" p. 110-111. [6] Iuliu Marțian, "Repertoriul arheologic pentru Ardeal", p. 666. [7] Vasile Pârvan, "Getica. O protoistorie a Daciei", p. 329. [8] Ioan Nestor, "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien", p. 120. [9] Roska Marton, "Erdely Regeszeti Repertoriuma", vol. I, p. 249-250; Kurt Horedt, în "Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalisches Museum, "IX-X," "Sibiu, 1944
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
medie de precipitații 350-450mm/mp anual Comună Niculițel este situată într-o zonă deluroasa și împădurita. Izvoarele istorice atestă că la începutul sec. IX i.Hr., pe teritoriul actual al comunei și al regiunii în care se află, locuia o populatie getica. Astfel a aparut aici în jurul anului 341 i.Hr. o formațiune politică destul de puternică condusă de un "basileu" pe nume Mokson (datarea s-a realizat pe baza monedelor emise de Mokson descoperite în regiune). Este cunoscută atât pentru vinurile de calitate
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Amărăști este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Amărăști (reședința), Mereșești, Nemoiu, Padina, Palanga și Teiul. Comuna Amărăști este așezată în partea sudică a județului Vâlcea, în zona dealurilor mijlocii ale Platfomiei Oltețului din Podișul Getic, având ca vecini: la nord-comuna Glăvile, la sud-comuna Crețeni, la est-comuna Mitrofani și la vest-comuna Gușoeni. Teritoriul comunei Amărăști, are drept caracteristici dealurile mijlocii cu o altitudine de 300-350 m, culmi înguste, iar regiunea dealurilor mijlocii este tăiată de văi
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
de nord, nord-est a județului Olt, la o distanță de 54 km de orașul Slatina și la 37 km de orașul Pitești. Are o suprafață de 45 km². Comuna Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani. Spre nord, comuna Făgețelu se
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
Olt, Muntenia, România, formată din satele Floru, Icoana (reședința) și Ursoaia. Icoana este așezată la limita de est a județului Olt pe malul drept al râului Vedea, în cursul ei superior, în apropierea zonei de contact dintre Câmpie și Podișul Getic. Vecinii: Numele localității Icoana provine, din spusele bătrânilor, de la icoana fixată într-un stejar bătrân de niște călugări care s-au retras în pădure din cauza turcilor. Stejarul se găsea la hotarul dintre satul Buzești și Icoana și în jurul lor s-
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune, mai ales că în apropiere se afla și râul Olt, unul
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
rutiere existente. Comuna se situează la circa 10 km distanță față de Municipiul Craiova, aflându-se în raza de influență a acestuia. În componența comunei se află șapte sate, dispuse astfel: Teritoriul comunei Breasta este dispus în zona sudică a podișului Getic, în Câmpia Colinară a Bălăciței, localizată la vest de Jiu. Relieful apare sub formă de câmpuri prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]