1,235 matches
-
pe mama, pe tata, pe mine, și ne-au dus În ghetou, care se afla la fabrica de cărămizi. Dar ceilalți frați? Cei doi frați erau deja În detașamentele de muncă din nordul Transilvaniei. Nu erau acasă. Caracteristica fundamentală a ghetourilor era mizeria absolută. Dar ceilalți frați - că ați zis că ați fost șapte frați? Una murise, doi au murit Înainte de nașterea mea și unul a murit când aveam 12 ani. Deci sub cerul liber, că puținele locuri acoperite erau, ocupate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
forță de exterminare care era Auschwitz. Și chiar dacă știam, ce puteam face? Oameni nenorociți, epuizați, bolnavi, bătrâni, copii, femei, nemâncați, nespălați, distruși, fără arme, cum să ne revoltăm? Era totuna că mori Într-o răscoală din ghetou, ca răscoala din ghetoul din Varșovia, sau mergi și mori acolo. Le-am spus: „Nu ne bateți, că nu suntem noi vinovați, nici voi nu sunteți vinovați, dar n-am știut nimic despre acest loc”. Eu trebuia să-l iau jos pe tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
evreimii maghiare de la Budapesta despre ce se Întâmpla la Auschwitz. Asta nu s-a dat publicității, bineînțeles, ci a rămas la cunoștința evreimii maghiare din Budapesta. În aprilie 1944, la sfârșitul lui aprilie, Înainte de a se face concentrarea evreimii În ghetouri, Înainte de deportare (care a ținut foarte puține săptămâni, două-trei În unele locuri), am fost chemat la o companie de muncă. La Baia Mare era un centru al companiilor de muncă evreiești. Nu știu dacă erau și românești, dar acolo nu erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pierdut, pentru că a ajuns În altă companie de muncă decât mine... El mi-a spus În mod concret, nu știu de unde știa, ce se Întâmplă În Polonia și În Auschwitz. Așa că mai târziu am văzut la Baia Mare cum evreii din ghetourile formate doar cu două-trei săptămâni Înainte am fost luați și Încărcați În vagoane de marfă pentru vite. Asta am văzut cu ochii mei. La câteva zile după acest eveniment am fost transferați de la Baia Mare În Ungaria și pe drum am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
americanii cu care are el legături. Pe tata l-au luat că are legături cu rușii. Fratele mamei deja era Într-un detașament de muncă În Ungaria. În mai, 20 sau 22 mai, ne-au urcat În vagoane. Dar În ghetoul de la Cluj ce făceați? Nu făceam nimic. Tata era interogat, bunicul era interogat, iar eu nu făceam nimic - stăteam pe acolo, ce puteam să fac, că aveam pe atunci 11 ani. Acolo am lucrat la niște cărămizi, că n-aveam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ca și În multe alte orașe din Ardealul de Nord, după ce au intrat nemții, pe 19 martie 1944, s-a declanșat această mare vânătoare de evrei - și În câteva zile a trebuit să purtăm steaua galbenă, ne-au concentrat În ghetouri... O parte a orașului era Înconjurat de garduri mari de scândură, ne-au Înghesuit câte 16 Într-o cameră ca asta, o cameră de 25 mp... Vă Închipuiți ce bine era! Totuși era mai bine decât În lagăr, unde Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o dată cu ocuparea Ungariei de către hitleriști, În aprilie 1944. Imediat după câteva săptămâni s-a Înființat ghetou la Oradea, Într-un cartier locuit cu precădere de evrei. O mică șansă În acest mare necaz era că locuința noastră era pe perimetrul ghetoului, așa că n-am fost evacuați din casă - dar aveam două camere, bucătărie și dependințe, unde au fost aduse vreo 30 de persoane și am stat Înghesuiți acolo. - Poate vă opriți puțin și la perioada ghetoului... - Îmi amintesc În special de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
locuința noastră era pe perimetrul ghetoului, așa că n-am fost evacuați din casă - dar aveam două camere, bucătărie și dependințe, unde au fost aduse vreo 30 de persoane și am stat Înghesuiți acolo. - Poate vă opriți puțin și la perioada ghetoului... - Îmi amintesc În special de două episoade. Și din ghetou am fost luați la această muncă forțată de premilitărie. Odată am fost duși cu colegii mei Într-o cazarmă de husari, unde aveam sarcina să vopsim caii albi, care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
venit nemții și au ocupat Ungaria. Tot orașul era Îndoliat, nu numai evreii. (către soțul ei) Ce-i, tati? Nimic. Te ascult. - Și am știut că acum nu se mai iartă nimic. S-a pus programul, restricții neînchipuite... În Satu Mare ghetoul a fost În casele oamenilor. Le-au scos lacătele, le-au repartizat locuințele de unde am ieșit noi și noi ne-am dus În locuințele lor. Pe noi ne-au dus cu primul transport. Prima stație a fost Auschwitz, Birkenau. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și așa vi le vor lua. De ce să lăsați pe mâna nemților una-alta - cu toții sunteți unguri, nu-i așa?”. Vă Îndemna la patriotism... Jandarmul care ne preda nemților apela la patriotismul nostru! Poate vă mai amintiți ceva din perioada ghetoului, Întâmplări trăite de dumneavoastră și de familia dumneavoastră... Au apărut multe cărți despre felul cum s-a făcut ghetoizarea, cum a fost organizată viața În ghetou. La această Întrebare - ca de altfel și la altele - doresc să răspund prin trăirile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
numai noi - erau toate familiile din comună. - Toți Într-o căruță? DAVIDOVICI: Nu, erau mai multe căruțe și mergeam mai mult pe jos decât În căruță, pentru că era departe și era greu pentru animale. A treia zi am ajuns În ghetoul de la Gherla. - Spuneați că asta s-a Întâmplat noaptea. Oamenii se treziseră, În sat? Știau ce se Întâmplă? A Încercat cineva să facă ceva? DAVIDOVICI: S-au trezit, ce puteau să facă? Erau Înarmați. Nu aveam lumină electrică - noi aveam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au adunat pe parcurs până la Gherla și, cu care trase de vaci... Și am ajuns la Gherla, tot Într-o fabrică de țigle, și am stat acolo un timp, știu eu, opt-nouă zile, până când ne-au adunat pe toți În ghetoul de la Cluj. Și În ghetoul de la Cluj ne-am Întâlnit cu toții, cei din jurul Clujului: Dej, Gherla... - Dacă am putea insista asupra ghetoului din Gherla... DAVIDOVICI: Mai puțin despre Gherla... Mai mult la Cluj. Era cam la fel ca la Cluj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Gherla și, cu care trase de vaci... Și am ajuns la Gherla, tot Într-o fabrică de țigle, și am stat acolo un timp, știu eu, opt-nouă zile, până când ne-au adunat pe toți În ghetoul de la Cluj. Și În ghetoul de la Cluj ne-am Întâlnit cu toții, cei din jurul Clujului: Dej, Gherla... - Dacă am putea insista asupra ghetoului din Gherla... DAVIDOVICI: Mai puțin despre Gherla... Mai mult la Cluj. Era cam la fel ca la Cluj. Ce pot să spun este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
țigle, și am stat acolo un timp, știu eu, opt-nouă zile, până când ne-au adunat pe toți În ghetoul de la Cluj. Și În ghetoul de la Cluj ne-am Întâlnit cu toții, cei din jurul Clujului: Dej, Gherla... - Dacă am putea insista asupra ghetoului din Gherla... DAVIDOVICI: Mai puțin despre Gherla... Mai mult la Cluj. Era cam la fel ca la Cluj. Ce pot să spun este că acolo, fiind mai aproape de comuna natală, veneau sătenii din Matei, ne aduceau de mâncare, tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
iar mama cu tata... Și noaptea ne trezeam, pentru că erau oameni care zbierau, fiindcă erau bătuți și chinuiți, să dea bijuteriile și banii. - Cine Îi bătea? DAVIDOVICI: Jandarmii unguri. - Exista un loc special pentru asta? DAVIDOVICI: Da. - Cum arătau aceste ghetouri? ADLER: Erau un fel de șoproane fără pereți laterali decât la o anumită Înălțime, ca să aibă aerisire cărămizile, să se usuce mai bine, cu un fel de acoperiș... foarte Înalte... - Latrinele unde erau? Ziceați că se făcea mâncare la comun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
seama câte persoane, dar eram un convoi destul de mare. Domnul Adler a spus un lucru foarte important: se țin minte șocurile avute, trecerea de la o etapă la alta, adică dezrădăcinarea de acasă, trecerea În ghetou - nu mai faci deosebire Între ghetouri, Cluj și Gherla - apoi Îmbarcarea În vagoanele alea de vite, sosirea la Birkenau și despărțirea de părinți, când am coborât din vagon, după zile și nopți Întregi de mers În vagon, unde era și W. C.-ul... Astea erau șocurile și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
convoaie? - Nu. - Erau mulți jandarmi? - Nu erau mulți - nu era o pază să nu putem fugi. - V-au zis de ce vă duc acolo? - Nu. Doar că ne duc la Târgu-Mureș la ghetou. Și acest ghetou... La Târgu-Mureș au fost două ghetouri - vorbesc de acela unde am fost eu, la fabrica de cărămidă. Am trecut numai prin zona de populație maghiară. Asta e foarte important. Spre deosebire de Lustig, care spune că de la unele ferestre a primit semne Încurajatoare, eu nu pot să spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ușor acum... Am mers la Târgu-Mureș. La fabrica de cărămidă deja am găsit bunicii, familia unchiului care a fost la muncă... Ulterior au venit, după vreo două zile, și rudele tatălui. - Cât timp a durat transportul? - O zi. - Puteți descrie ghetoul? - Curtea era plină cu șatre, cu corturi, adică improvizații, fiecare cum a fost pregătit. Noi, bunicii, tata era mai pragmatic... Venea ploaie, vânt, ne băgam În cuptor - cuptor de ars cărămidă. Era pază de jur-Împrejur. Maghiari. Care vegheau. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Început să se organizeze... - Exista vreun regulament În ghetou? - Seara să nu circuli... În cursul zilei puteai. Și acolo unii, care le păreau mai suspecți și considerau că nu au depus ce a trebuit, erau chemați din nou la jandarmeria ghetoului, luați la Întrebări și bătuți ca să declare ce au ascuns, eventual bani și aur. Curios, Însă deși noi nu eram dintre cei bogați - eram bine, dar nu bogați -, totuși a fost chemat și tata. Dar au acceptat că nu are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
comunitatea din Târgu-Mureș un tabel cu cei care au fost internați În ghetou. Cei din Miercurea Niraj nu figurează În acest tabel. Dar au un alt tabel, dat de primăria orașului Miercurea Niraj, cu evreii care au fost duși În ghetoul din Târgu-Mureș - figurează și ai mei, cu date, nume, prenume... Dar În tabelul ghetoului nu figurează - și, curios, nici bunicii mei nu sunt trecuți acolo. Deși numele este trecut la monumentul deportaților din Târgu-Mureș. Dar pe tabel nu figurează. Mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din Miercurea Niraj nu figurează În acest tabel. Dar au un alt tabel, dat de primăria orașului Miercurea Niraj, cu evreii care au fost duși În ghetoul din Târgu-Mureș - figurează și ai mei, cu date, nume, prenume... Dar În tabelul ghetoului nu figurează - și, curios, nici bunicii mei nu sunt trecuți acolo. Deși numele este trecut la monumentul deportaților din Târgu-Mureș. Dar pe tabel nu figurează. Mi-au spus că este unul dintre puținele cazuri când o parte din tabel a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
general. De-acum eram lămuriți și eram aclimatizați. Știam să trăim greu, dar știam să ne descurcăm, cu toată legislația asta. Abia din iarna spre primăvara anului 1944 a apărut noua legislație, care obliga purtarea stelei galbene, ne băga În ghetouri și de acolo În lagăre... Ăsta a fost un mare șoc. - Spuneați că, deși nu a fost un șoc foarte puternic, după Dictat a fost mai rău... - Mult mai rău. Îți spun și În ce sens. Prima lovitură a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
anul acesta. Eu nu am putut să mă duc fiindcă a murit nevastă-mea. Au venit băieți de acolo, prieteni de-ai mei, și i-am Întrebat: „Cum a fost?” - „Măi, am făcut și o vizită la ghetou”. Ce este ghetoul? La marginea orașului Cluj, În zona industrială, era o fabrica de cărămidă... - Erați singurul copil la părinți. Ați fost dumneavoastră, mama, tata... - Eu, mama, tata și o mătușă de-a mea - deci patru persoane. Și au zis că această fabrică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai este fabrică de cărămidă, dar oamenii au recunoscut exact locurile respective... Eu n-am văzut și, sincer, dacă aș fi mers acolo, nu mă duceam la fabrica de cărămidă. - Este singurul ghetou care s-a păstrat? - Erau foarte puține ghetouri. De exemplu, În ghetoul de la Cluj erau concentrați evreii de pe o rază de 70-80 de kilometri. Pe vremea aia se pare ca existau 80. 000 de locuitori În Cluj și comunitatea evreiască număra aproape 20. 000 de oameni. Imediat după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cărămidă, dar oamenii au recunoscut exact locurile respective... Eu n-am văzut și, sincer, dacă aș fi mers acolo, nu mă duceam la fabrica de cărămidă. - Este singurul ghetou care s-a păstrat? - Erau foarte puține ghetouri. De exemplu, În ghetoul de la Cluj erau concentrați evreii de pe o rază de 70-80 de kilometri. Pe vremea aia se pare ca existau 80. 000 de locuitori În Cluj și comunitatea evreiască număra aproape 20. 000 de oameni. Imediat după război, când ne-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]