798 matches
-
mea trebuie să-i ajute la instruire. Și cu un an în urmă făcuse la fel. «Să vii și anul ăsta», i-au spus șefii. În ziua de dinaintea atacului, duminică, 19 martie, am fost să-i cumpărăm fiului meu un ghiozdan, pentru că începea școala. Eu cu soția, părinții și cei doi copii, toți șase am mers la cumpărături. Ne-am dus la un supermarket din apropiere pe la prânz și am hotărât să luăm cina împreună. Am mers la un restaurant de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o luăm, dar Uriașul ne dădea afară. Într-o zi, am reușit pentru că Uriașul a dormit așa de adânc, că nu ne-a văzut. Avea un somn uriaș în el. Da, da. Și a trebuit comoara s-o ascundem în ghiozdane, am ascuns-o în buzunare, chiar și în gură am ascuns-o. Era formată din diamante, aur, rubine... Și ne-am dus cu ea acasă și am arătat-o mamelor. Și Uriașul când s-a trezit, a văzut că pietrele
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
nu m-ar fi văzut de o viață, mă lua de braț și mergeam împreună la cantină. După cum v-am mai spus, ne alesesem o masă a noastră din prima zi de școală și chiar dacă ne umbla foamea rău prin ghiozdane, așteptam să ni se elibereze locul. La acea masă, buna dispoziție începea de la ora șase dimineața. Era rece afară și eu priveam bruma de pe iarbă cum strălucește ca un praf magic de vise în lumina palidă a unei dimineți de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
chinuitoare, purtând triumfător un baton Eskimo, un baton Dove și alte trei înghețate asortate. Spre a acoperi toate fronturile. Posacă, Candace a acceptat batonul Eskimo și a stat într-o rână pe scaunul înalt, cu bărbia în piept, băgând la ghiozdan. Arăta ca un urangutan care fusese lăsat afară în ploaie. Acesta a fost, desigur, momentul când Ariella, care își petrecea weekendul la niște prieteni în East Hampton, ne-a onorat cu prezența. Situația n-arăta prea bine. Din fericire, Ariella
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
contradictorii? Incidentul m-a marcat psihic și emoțional, doar pe mine. Insatisfacția a fost de partea celor care mă voiau aspru pedepsit și nu am înțeles de ce? Seria de șicane pe care mi le-au făcut; manuale, caiete scoase din ghiozdan, aruncate pe jos și călcate în picioare, geanta de școală aruncată la etaj, apostrofări și jigniri de felul „Mai lasă-ne cu prostiile astea, ciudatule!”, când încercam să vorbesc despre cărți de curând citite, au făcut să mă închid în
“Ah, aceşti adolescenţi”. In: ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
un fel de milă. Pentru femeia omului aceluia, pentru Mărgeluța, care văzuse toate acestea, pentru Sulache. Milă până și pentru zăpada aceea din fața porții unde oprise mașina. Îmi dăduse mama mea două mere pentru recreația mare. Le-am scos din ghiozdan. I-am dat unul Mărgeluței. Am mers spre școală mâncând mere. Abia începuse lecția, că mi s-a făcut rău. Amețeală, transpirație, apoi am căzut cu capul pe bancă. Până să vină învățătoarea, am vomat tot ce mâncasem. M-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și închide,) învață, învață! Și ce dacă învață? Trebuie să mă milogesc trei ore să-mi dea un ajutor prietenesc... colegial? (privind ceasul) Poftim e șase, de trei ore mă căznesc... Halal colegi! Unul nu s-a deranjat... (Șerban deschide ghiozdanul , și așează pe masă cărți, maculatoare, caiete,). Aoleu, la geografie am ceva de învățat... Nu mai e o clipă de pierdut. Ia să citesc. (Își pune capul între mâini, telefonul sună prelung. Șerban sare Ia aparat.) Noroc. Alex! Ai terminat
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
a sosit Când va fi iar primăvară, vom ieși din nou afară S-așteptăm cu nerăbdare PASĂRILE CĂLĂTOARE! PROBLEMA COPIATĂ Acțiunea se petrece într-o sală de clasă oarecare. Costumele elevilor pot fi uniformele școlare. Recuzita de scenă - cărți,caiete, ghiozdane, cretă de scris la tablă, buretele de șters tabla, catalog. SCENA I NINETA, SORIN, VICTORIȚA și VALERICA (La ridicarea cortinei elevii sunt în clasă. Ei așteaptă sosirea doamnei profesoare, ca să înceapă lecțiile. Până la sosirea doamnei profesoare, școlarii vorbesc între ei
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
că nu i plăcuseră pumnișorii pe care i-i „spusese” Viviana la ureche. Excursia Ca un zefir de primăvară, blând și vesel, intră pe ușă Viviana, îmbrăcată în uniforma cu picățele, cu șorțuleț albastru, cu guler alb și apretat, cu ghiozdanul în spate. Era elevă în clasa întâi și anul școlar era pe sfârșite. Săru’mâna! Bine ai venit! îi răspunseră părinții. Cum a fost la școală? A fost frumos. Tovarășa învățătoare a spus că vom merge în excursie, vom vizita
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
aceea din interiorul lor în care sunt așezați miejii și de aceea e păcat să-i mâncăm. Da, bunico, uite că am ajuns acasă. Angelina ciuguli puțin la masa de prânz apoi, în timpul când ceilalți se odihneau ea își pregăti ghiozdanul pentru a doua zi, își înveli caietele, le puse etichetă și se semnă frumos pe ele. Când termină, sosi tanti Dora, sora tatii care locuia în oraș, cu cei doi copii ai săi, Simina și George. Curând ieșiră cu toții în
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
se strecură în camera bunicii, se urcă pe scaun să ajungă la icoană unde pusese bunica mănunchiul de flori și busuioc sfințit adus de la biserică, din buchetul de pe cruce. Rupse o crenguță de busuioc și o așeză cu grijă în ghiozdan, s-o apere de rele și să-i poarte noroc în noul an școlar. Mai târziu, când bunica o pieptăna și-i împletea părul pentru noapte, Angelina o întrebă: Bunico, de ce unii oameni spun că omul se trage din maimuță
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
D’Artagnan mi s-a tras din pricină că interveneam fără ezitare, ripostând la fiecare violență verbală sau fizică, fie unde era pericolul de-a fi bușită de băieți, fie la joacă, atunci când se îngroșa gluma. Odată, lovită în cap de un ghiozdan aruncat de la etaj de un coleg dintr-o clasă mai mare, am urcat treptele cu viteza fulge rului și i-am tras cu picioarele pe unde am putut, l-am lovit probabil unde nu trebuia. El a căzut, leșinând de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
te-ai învățat cu guvernantă? Am mers cu tine de câteva ori, ca să-nveți drumul și să te familiarizezi cu atmosfera liceului: la înscriere, la examen, la deschiderea cursurilor, dar n-o să te conduc tot anul! Așa că, băiatule, ia-ți ghiozdanul și umblă! Tata credea că-mi pare nespus de rău că nu mai merge cu mine, și eu abia mă stăpâneam să nu săr în sus de bucurie! În sfârșit, acum puteam să privesc în voie la vitrinele care-mi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
spuse cu severitate: ― Să nu cumva să caști gura la fleacuri pe stradă sau să te-nhăitezi cu cine știe cine, că-ntîrzii, și dacă te prind cu vreo absență, îți rup urechile! Bucuria întrezărită o clipă se spulberă. Îmi iau șapca și ghiozdanul, și o pornesc! Așa de scorțos cred că n-am mers niciodată. Uniforma, șapca și ghiozdanul, toate ― noi-nouțe! Puțin lucru, la un băiat de 10 ani și jumătate? Mi se părea că toată lumea se uită la mine. Dacă doi trecători
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-nhăitezi cu cine știe cine, că-ntîrzii, și dacă te prind cu vreo absență, îți rup urechile! Bucuria întrezărită o clipă se spulberă. Îmi iau șapca și ghiozdanul, și o pornesc! Așa de scorțos cred că n-am mers niciodată. Uniforma, șapca și ghiozdanul, toate ― noi-nouțe! Puțin lucru, la un băiat de 10 ani și jumătate? Mi se părea că toată lumea se uită la mine. Dacă doi trecători își aruncau vreo privire furișă și neînsemnată asupra mea, din întîmplare, și-apoi își continuau vorba
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
își aruncau vreo privire furișă și neînsemnată asupra mea, din întîmplare, și-apoi își continuau vorba, eram convins că spun: "Ăsta a reușit la liceu! A intrat la "Lazăr"! Vezi ce frumoasă uniformă are?" Iar celălalt completa: "Și șapca... și ghiozdanul!" Da, da!" Numai cărți nu aveam încă! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" și un caiet gros, botezat "de notițe"! Ni se spusese la deschidere c-o să ne dea lista azi sau mâine. Am ajuns la liceu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
din întîmplare, și-apoi își continuau vorba, eram convins că spun: "Ăsta a reușit la liceu! A intrat la "Lazăr"! Vezi ce frumoasă uniformă are?" Iar celălalt completa: "Și șapca... și ghiozdanul!" Da, da!" Numai cărți nu aveam încă! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" și un caiet gros, botezat "de notițe"! Ni se spusese la deschidere c-o să ne dea lista azi sau mâine. Am ajuns la liceu la ora 8 fără un sfert. În curtea mare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Da!... nu atât lecția... știi... cât povestirea asta cu un călător care... ― Aha! Ei, bine, acum las-o; cred c-o știi! Nu trebuie nici să-ți obosești ochii prea mult. Hai, du-te la culcare! ― Numaidecât, să-mi fac ghiozdanul! Și-n gînd: " Dacă i-aș spune acum? N-ar fi scandalul așa de mare, pentru că mama și soră-mea dorm și i-ar fi teamă să nu le trezească din somn! Dar cum naiba s-aduc vorba? Să-i
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
după o noapte albă de chin, a dat Dumnezeu de-a venit dimineața! Șapte! Dă-te jos... spală-te, îmbracă-te, bea laptele... și pleacă la școală, fără "corespondența către Crăcănel", dacă poți! Mi-am deschis și mi-am închis ghiozdanul de nu știu câte ori, fără nici un rost! Mă-nvîrteam prin casă ca un șoarece în cursă, mă uitam la ceas, iarăși îmi făceam de lucru cu nu mai știu ce... dar de spus, tot nu-drăzneam să-i spun tatii! Se făcuse ora
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
el pe ceilalți, care, surâzând amuzați, moțăiau aprobativ din cap ― că ai răspunde la fel de frumos! Așa că, Băjenarule... la revedere într-a V-a, la toamnă! ― Vă salut, domnilor profesori! am spus eu peste măsură de grăbit, și, băgîndu-mi cărțile-n ghiozdan, claie peste grămadă, n-am știut cum s-o șterg mai repede, de frică să nu se răzgândească vreunul dintre ei și să-i vină chef să-mi pună cine știe ce întrebare, la care să nu mai știu ce să răspund
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
noi, ci mai dădea și meditații, ca să-și poată întreține frați mai mici. Avea o haină întoarsă, roasă și peticită la mâneci și coate și un pulover lucrat din rămășițe de lână. Și-a strâns cu grijă cărțile într-un ghiozdan de pânză gri, și s-a îndreptat încet înspre ușă, de unde s-a întors ca să ne salute. Parcă același fluid electric a trecut prin inima și creierul nostru; toți, dar toți, fără nici o excepție, am fost în același gând exprimat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ea să se desfășoare acțiunea ca să-și ajute eroii preferați. Cu mult înainte de ziua când Mălina urma să devină școlăriță am luat-o la cumpărături. I-am probat uniforma, i-am oferit libertatea de a-și alege culoarea și modelul ghiozdanului pe care l-a purtat în spate până acasă. După o listă afișată de școală, i-am procurat penarul și celelalte obiecte de trebuință școlărească. Încântată de cumpărături, Mălina revenea deseori la obiectele respective, le admira și le așeza în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
învățătoare la fel de frumoasă și bună ca doamna de la grădiniță, pe care trebuie să o asculte și să o respecte. Mălina, cu ghizdanul în spate și cu buchetul de flori în mână (nu acceptase cu nici un preț să-i ducă altcineva ghiozdanul și nici florile) mergea cu fața îmbujorată în compania cetei de însoțitori. Curtea largă și curată a școlii era înțesată de mulțimea părinților, bunicilor și copiilor, fiecare căutându-și locul în careul trasat cu cretă pe asfalt. Cei din clasa
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
D’Artagnan mi s-a tras din pricină că interveneam fără ezitare, ripostând la fiecare violență verbală sau fizică, fie unde era pericolul de-a fi bușită de băieți, fie la joacă, atunci când se îngroșa gluma. Odată, lovită în cap de un ghiozdan aruncat de la etaj de un coleg dintr-o clasă mai mare, am urcat treptele cu viteza fulge rului și i-am tras cu picioarele pe unde am putut, l-am lovit probabil unde nu trebuia. El a căzut, leșinând de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
are unghii și nu are apă”. Cînd suna clopoțelul, curtea școlii era invadată de mulțimea copiilor mînați de foame către case. Se auzeau discuții aprinse. - Da’ ce, temele noastre crezi că-s ușoare ca ale voastre? întreba o fătucă cu ghiozdan pe băiețelul cu care ieșea. La noi e greu de tot. Cîntărind totuși cu obiectivitate faptele, după o pauză, școlărița fu mai concesivă. - Ei, nu-s ușoare nici ale voastre. Pentru voi e destul de greu. În aceeași clasă, premianta era
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]