1,798 matches
-
ascult Și albul maiestos Va fi stăpân deplin Peste întreg pământul Când iar va ninge lin Și-n puritatea lui Lăsată peste lume Ne va aduce poate Din ceruri gânduri bune Și va spăla pustiul, Mizeria și ura Cu-atingerea gingașă Ne va schimba făptura... Și vor veni în gând Uitate amintiri Cu-atâtea ierni frumoase De când eram copii... Cu Pruncul dintr-o iesle Și steaua minunată Cu magii ce-au pornit Pe calea arătată... Va fi din nou o iarnă
VA FI DIN NOU O IARNĂ.... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367861_a_369190]
-
oricui m-aș lăuda, În fiece dimineață cu drag te-aș săruta, Lumea ar afla că-i cumințenia finuță, Știind că ești Tu cuminte de nobilă viță. Ca o primăvară crudă ce nu-și are vară, Ființa Ta atât de gingașă se înfioară, Pentru acele valori de Frumos, dreptate, Cine nu te vede Superbă are cecitate ! Mereu Tu ai să fi frumoasă ca acum, Că nu treci totul prin gândul nebun, Ba că drăgustețea-ți crește mai mare, Cu cât te-ndrăgește
CÂT DE FRUMOASĂ … de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367956_a_369285]
-
încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie! Încât, la lansarea cărții „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu”, scrise în cuvinte ca o umbră
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
cele cu haz, pentru valoarea lor sentimentală. Aici prinde viață și rădăcini, probabil, tumultul vieții care crește odată cu obrăzniciile cele mai nevinovate ce încep croirea destinului uman, pentru fiecare...! Când încep a fi străvăzuți zorii aspirațiilor de domnișoară, blondă, frumoasă, gingașă și tot pe atât de temperamentală? La doisprezece ani, tentația discotecilor de la țară era sinonimă cu prima aventură de... domnișoară. Într-o seară cu lună plină, am plănuit escapada împreună cu verișoara Carmen. Am sărit pe geam înșelând vigilența părinților și
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
ca să se păzească și să se ierte lor (Sfântul Isaac Sirul). Iar awa Agaton zice: Aș fi voit să aflu pe un bubos și să iau trupul lui și să-i dau lui trupul meu (Pateric). Dragostea adevărată, respect, milă gingașă față de făptură, pe de o parte, refuzul lumii, ura neîmblânzită față de lume, pe de alta. Este, după cât se vede, antinomia clară, crucea vie din care trăiesc marii însingurați. Și, într-un fel, o adevărată enigmă, omenește de nedezlegat. Dar, în
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
acele în inimile înfocate ale voinicilor. Iar graiul?... Să vă spun și graiul? Cuvântul ei era ca șopotul cel moale al valurilor pe nisip, ca adierea vântului în nopțile de vară sau ca mireazma îmbătătoare a florilor de pe câmpie.” Este gingașă, simțitoare, dornică de mângâiere. Pentru că de ea se îndrăgosteau toți cei care o vedeau, împăratul a izolat-o într-un palat de o frumusețe unică, înălțat special pentru ea. De ea se îndrăgostește Gheorghe, un flăcău frumos, îndrăzneț, voinic, iubit
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
unui naufragiu. Pentru a putea ajunge în lumea lui acceptă un mare sacrificiu. Cu ajutorul farmecelor unei vrăjitoare coada i se transformă în două picioare. Numai că transformarea este foarte dureroasă „parcă o sabie cu două tăișuri îi spinteca trupul cel gingaș. A leșinat și a rămas acolo întinsă ca moartă. Când a răsărit soarele deasupra valurilor, s-a trezit și ea și a simțit o durere pătrunzătoare”. De câte ori calcă pe pământ picioarele o dor și sângerează. De asemenea, vrăjitoarea îi cere
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
în mare goana. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sârmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine să îi vadă în veac de măști rânjite. Nu-i timp de gingașii și nici de brațe-ntinse, Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc, Cu toții au probleme și vise neatinse, Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc. Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > STRADA MEA Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Strada mea Din loc în loc, văd cum răsar gingașii ghiocei, Și mi-amintesc buchetele voioase ce-mi făceai din ei. Primavara iarăși a venit, cerul mi-i senin, S-a șters dorul de tine, s-a stins al meu venin. Frunzele verzi îmi răcoresc din nou sufletul, Răcoarea lor
STRADA MEA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367665_a_368994]
-
Sonetul V traducere adaptată Mihaela Tălpău Aceste ore îmbrăcate-n căldură gingașa a vietii ți-au dăruit în ochi privire încântătoare în răsturnarea timpului, în vârful otrăvit săgeții cu mască nedorită îți vor umbri în suflet al tau soare așa cum vară - tânără mireasă -, e dusă-n în păcat de timpul hain și
ACESTE ORE ÎMBRĂCATE-N CĂLDURA GINGAȘĂ A VIEȚII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367689_a_369018]
-
din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului ,,Veșnicia s-a născut la sat" Din jaru-ncins ce flacăra o ține, Din zumzet propagat de-albine Și roșu-ntins al câmpului cu mac. Ruinele ce-amprenta vieții poartă, Din sângele vărsat iese gingașul mac ; Lui Hypnos și Thanatos cununi pe cap și-n soartă, Creat de zeul Somnus, spre-a fi zeiței leac . Purtând mesaj divin albina că făptură, Cu pulbere de soare din floare adunat, Simplă-i înțelepciune luată din scriptură O
,,VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367697_a_369026]
-
Ianchel Mendelovici din Pardes Moshe i s-a întâmplat ceva extraordinar: dimineața, imediat înainte de rugăciune, pe când își clătea mâinile cu apă stătută peste noapte, a simțit așa, ca o adiere pe față, ca și când ar fi avut o piele fină și gingașa, ca de fată mare. Aproape instinctiv și reflex, și-a atins cu mâinile jilave obrazul și, dacă nu a leșinat și nici nu a strigat să-l audă tot cartierul, înseamnă că dumnealui este o fire deosebită. Pentru că lui reb
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
câteva ore își produce o învelitoare jur împrejur, ca un sac de dormit. Trece din stadiul larvar în cel de pupă în două săptămâni, timp în care are loc marea transformare somatică în fluturi. De la oul din palmă până la fluturele gingaș cu aripi frumos colorate galben portocalii cu nervuri negre a trecut o lună. Noua generație nu pierde timpul în California și fără vreun fel de ghizi sau marcaje o ia direct spre Nord, spre Canada, zbor de aproape două mii de
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu dragoste-i privesc. Am pus bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie floare galbenă îmbie gingașă, frumoasă floare, într-o zi de sărbătoare să-i dea Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe. Este din nou primăvară, am primit și ghiocei parfumați ușor și gingași, așa cum e gestul ei. Roșii frumoase lalele, șapte inimi mititele, fiindcă Săptămâna
VIAŢA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367081_a_368410]
-
florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie floare galbenă îmbie gingașă, frumoasă floare, într-o zi de sărbătoare să-i dea Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe. Este din nou primăvară, am primit și ghiocei parfumați ușor și gingași, așa cum e gestul ei. Roșii frumoase lalele, șapte inimi mititele, fiindcă Săptămâna are și ea șapte zilișoare. Suzi și Joseph, desigur, mi-au adus și-un mărțisor un trifoi micuț din aur - parte din norocul lor. Mi-a adus și
VIAŢA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367081_a_368410]
-
copil?! Cum să nu te-nfrățești cu sufletul nevinovat al sublimei făpturi, să te proșterni apoi în rugăciune, să mulțumești necontenit Cerului și să dai mâna fără ezitare, cu Dumnezeu? Mămici, tătici, bunici - cei ce-ați adus pe lume aceste gingașe mlădițe, trăiți din plin cu ele-alături, mirajul frumuseții de- a fi mereu copii! Să nu lăsați în suflete decât Lumină și bucuria inocenței s-o retrăiți mereu! Copile drag, e ziua ta și îți urez din suflet „La mulți ani
RĂMÂI CA UN COPIL! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367196_a_368525]
-
prin dispariție lăsăm loc liber unei alte prezențe. 1 iunie. Zi de vară. Zi în care se sărbătorește această minunată perioadă a vieții pe care o numim copilărie. Este „Ziua Copilului”, ziua copiilor noștri născuți din dragoste de viață, ființe gingașe care vin pe lume, aprind și întrețin în noi acel foc al iubirii. Primul surâs gingaș, primul cuvânt rostit, prima strângere de mână, sunt gesturi care ne fericesc și care nu se uită toată viața. Și-apoi este farmecul atâtor
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
se sărbătorește această minunată perioadă a vieții pe care o numim copilărie. Este „Ziua Copilului”, ziua copiilor noștri născuți din dragoste de viață, ființe gingașe care vin pe lume, aprind și întrețin în noi acel foc al iubirii. Primul surâs gingaș, primul cuvânt rostit, prima strângere de mână, sunt gesturi care ne fericesc și care nu se uită toată viața. Și-apoi este farmecul atâtor întrebări puse de ei ... În această zi soarele va străluci și îngeri din cer vor coborî
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
doar un cățel, și cerceta orașul; Îmi vine să-i rup lanțul, mi-atâta milă!... Vreau libertatea să-i redau, și să-l poftesc la cină. Ce tare mult aș vrea, ca din nou, mic să mai fie: Un cățel gingaș - cu ochi vioi, la mine să mai vie, Și să mă bucur ca-ntrecut, să fiu alăturea de el, Că-n suflet dorul mi-a aprins - micuțul meu cățel! Referință Bibliografică: CĂȚELUL / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
parcă este fructul unei caise imense înmiresmat adânc și frust umplut cu miere de albine, luminoasă și dulce iar eu sunt sâmburele lui care-l gust, când îmi mișc mâna prin aer te mângâi pe dinlăuntrul tău ești atât de gingașă că te-aș mângâia până la ... Citește mai mult O, IUBITO !O, iubito,Ești răspândită în aerul din jur până departeAmestecată ziua cu luminaCosmos de întuneric înstelatMirosind a mereCând e noapteStrăbătută de mângâierile vântuluiDinspre adâncul din mine înspre moartePlină ca
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
boare n-a pregetat să deie sărut gingaș pe-o floare dar tulburând înaltul un șturlubatic vânt i-a risipit cobaltul strivindu-l de pământ se trece vântul famen și-n urma lui tresare pătată fin de galben o prea gingașă floare *** Referință Bibliografică: s-a prăvălit o umbră / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
S-A PRĂVĂLIT O UMBRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363631_a_364960]
-
poet. Iar dacă se va întâmpla ca poeziile mele să placă multor suflete, îmi voi aminti mereu de această pildă: Îngerul florilor coborî într-o zi la tămâioară și îi spuse: -Tămâioară dragă, ce floare frumoasă ești tu! Ce petale gingașe ai! Și ce parfum plăcut mirositor răspândești! Dumnezeu m-a trimis să te întreb ce cadou ți-ai dori din partea Lui. După ce se gândi puțin, tămâioara răspunse: -Puțină iarbă, să mă pot ascunde. Florin T. Roman Referință Bibliografică: Ce am
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
puterea Zâmbind,mai face minuni În dragoste. Iubirea ei de tămâioară, Delicat se ascunde în dorința De parfum al echinocțiului, Cu el vestește primăvară universului. Doar o rază de lumină Admiră in curcubee umilii toporași, Ea vede desavârșita frumusețe Ale gingașelor cinci petale Ce in brațe stau iubindu-se mov,ocrotite De frunza ce seamăna cu-o inimioară. Deși e mic Și nebăgat in seamă, Lipsit de justă apreciere, Toporașul va rămâne "Viola odorata" Ce își cunoaște a lui baladă! Referință
BALADA TOPORAŞULUI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363695_a_365024]
-
care a suflat și i-a dat viață...». Apelând la „franjele lirice“ ale frunzei („frunză / foaie verde“ din debutul oricărui cântec popular românesc) și la sinecdoca „supraetajată“, Nichita Stănescu înlătură orice dubiu referitor la „unitatea de loc“ și la descinderea gingașei, virginalei făpturi edenice, Ea / „Eva“; doar Ea se poate ivi „dintr-o frunză verde, pală...“. Epitetul „pală“, „paliditatea“ frunzei, paloarea reverberează „păcatul originar“, păcatul de a fi mâncat din pomul din mijlocul raiului, pom al cărui rod ispititor dă știință
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]