1,314 matches
-
-l întâlnim în vocabularul altor popoare. Și nu spun asta din patetism ieftin, ci din convingerea simțămintelor mele. Și atâta vreme cât dorul ne va anima sufletele, vom putea simți și trăi patriotismul, dragostea de neam și de țară, dragostea necondiționată de glia strămoșească. Eu, unul, nu puteam da uitării locul de unde am plecat. Nu puteam uita că acolo m-am născut și acolo am învățat ce este dragostea de părinți și de frați, că acolo am învățat să scriu și să citesc
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
2014 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
întregit iar România Mare ! Pe un colț de piatră pusă-i amintire . Deasupra numai cer nemărginit . De ogorul nostru au avut iubire și pentru asta viața și-au jertfit . Cu fier ei au clădit pe tare stâncă măturisirea dragostei de glie sădită-n inimi pură și adâncă , nemuritoare pentru o Românie . Privind la ea , vezi faptă și credință . Vezi moșteniri de daci păstrate-n vreme , puterea de a aduce biruință . Iar patria nu are a se teme ! Dușmanilor ! Să vă apuce
CRUCEA DE PE CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370459_a_371788]
-
înger ce se-nchină ca-n ramuri verdele-cuminecare. Arome și miresme din mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă Floare. Literele sfinte țes slova divină ca-n Psaltiră, ruga, cerul necuprins. Sfintele oseminte odrăslite-n tină, Glia strămoșească pururi au aprins: Candelele Cerului-Grădină. Gătite-n surâs și-n straiul frumos literele grăiesc divinul: MARIA! N-au stat niciodată atât de duios decât în rostirea Domnului Hristos ce-a brodat cu ele VEȘNICIA. Cu ele încep să rostesc
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
au lepădat frumoasa-ți ie, Ei au uitat, că tu ești mama ce-și așteaptă fiii Și cum tu i-ai hrănit, cu pâinea dulce din câmpie. Sunt mulți, dar nu-s destui, Acei, ce ti-au uitat graiul, portul, glia Nu mai jeli, o alta mai frumoasă-n lume nu-i Tu poartă-ți cu mândrie, marama și cu ia. Versuri scrise , cu câțiva ani în urmă, când eram departe de țara mea. Referință Bibliografică: Mi-i dor de tot
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor să le doinească valurile focul viu pân-la mare să-ți cânte numele în zbor pe cer acvilele din Carpați în cele patru colțuri de zare
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
Statul național unitar român. Cuza, domnul iscusit, A făcut multe reforme, Pas cu pas a reușit, Noua țară s-o transforme. Nouă, ne-a rămas menirea, Să dăm toți mână cu mână, Să slăvim ce-a scris Unirea, Să iubim glia străbună! Referință Bibliografică: Mica Unire / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MICA UNIRE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370531_a_371860]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înalță azi făclie Și în inimi de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
2012 (poeme religioase și confesiuni) „Pinteni cu năluci”, Ed Singur, Târgoviște, 2012, (vers clasic), „Pe igliță”, Ed. Singur, Târgoviște, 2013, (sonete) „Epigrame.Pocăite”, Ed. Mirton, Timoșoara, 2013 (epigrame, carte de buzunar) ,,Poeme într-un stih”, Ed.Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014, ,, Glia de aur|”, Ed. Singur, Târgoviște, 2016 ( poezie socio-patriotică în vers clasic) 1 carte în proză pentru adulți, cronici și interviuri ,,Ani de Canada”, Editura ,,Singur”-Târgoviște, 2016 * e-mail: mel rus@hotmail.com **************************************************************************************************************** Referință Bibliografică: Melania Rusu Caragioiu / Melania Rusu Caragioiu : Confluențe
MELANIA RUSU CARAGIOIU de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370539_a_371868]
-
de-i vreme rea. Dragostea de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească limba cea păstrată-n țară Să-și păstreze portul, limpede și viu. Să-și dorească viața, liberă și caldă Făurind din brațe viitorul său
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
comori, testamente și urmași ai eroilor din vremurile de mult apuse. În cele 13 capitole ale romanului, parcă și numărul acestora predestinat, se desfășoară o luptă contnuuă între bine- reprezentat de cei cu frică de Dumnezeu și cu dragoste pentru glia strămoșescă și rău - reprezentat de forțele deslănțuite ale întunericului, sub diferitele sale înfățișări. Pentru că trebuie să recunoaștem că dacă autorul a vrut să creeze un roman care să fie citit doar ziua sau de cei curajoși,noaptea, în mare măsură
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
Cei de lângă tine urechi nu au să audă O babă foanfă, știrbă și de un timp nătângă Ce numele-mi rostește, și cu înțelepciune Ei sigur au să creadă că-i doar o rugăciune. Iar eu de mult uitat, sub glie, acolo jos, Voi căuta odihna sub fagul cel umbros. Iar tu, o babă șchioapă și de curând și surdă, Mă vei jeli prin lume și nimeni nu te ascultă. De aceea-ți spun: iubește azi cât poți De mâine, pe
’’CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369373_a_370702]
-
găsesc locul în versurile din primul ciclu al volumului (Joc în Univers), pentru ca versurile dintr-un alt ciclu (Ecoul nemuririi) să devină prinos de recunoștință față de „Nemuritorii” strămoși, față de eroii patriei al căror „stindard nemuritor” a fost „dorința pentru pacea gliei” („Argintul brazilor cărunți”). Fiecare poezie a acestui ciclu devine un imn închinat marilor personalități ale istoriei milenare (Mihai Viteazul, Avram Iancu, Decebal), ale literaturii. Astfel, lui Mihai Eminescu, „Luceafăru-i poartă cununa/cu sufletu-i și-al său penel”, Ion Creangă
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
pierdut. Nu m-ai învățat dacă vreodată pe alt drum vei pleca, Cum să-mi mint inima, care mereu te va aștepta? Gândurile î-mi taie-n suflet o brazdă vie, Le-aș călca în picioare, cît mai adânc în glie. Aș vrea să le leapăd, să le sting din minte, Dar ele se reântorc mereu, în alte veșminte. Durerea mă apasă adânc, suflarea mi-o oprește Mintea se revoltă, din răzbunare sufletul îl biciuește. Înghit în sec speranța, sperând să
OARE CÂND Î-MI VA VENI RÂNDUL..? de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369421_a_370750]
-
cel mai ieftin meu prinos,/ Că omenirea-i mai bolnavă/ Și toate sunt cu susu-n jos. Poetul, /Desprins dintr-o pală de nor/ Ca o picătură de ploaie/, puternic ancorat în realitățile satului său , / Mă simt cu tălpile lipite/ De glia care arde în adâncuri/ De mii de ani atâtea oseminte,/ Ce azi sunt fleacuri și nimicuri./ , trece prin suflet întâmplările și trăirile semenilor săi ca printr-un filtru, iar ce rămâne, ca esență, sunt așezate, pentru eternitate, într-un Album
RECENZIE LA VOLUMUL DE POEZIE ” ALBUM DE SUFLET ” AL DOMNULUI ION PĂRĂIANU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369489_a_370818]
-
Trăim între clipe de onestitate și altele de adversitate. • Statul e al nostru, dar nimeni nu are act de proprietate asupra lui. • Suntem legați de țară ca timbrul de scrisoare. Asta e bine oare? • Uniți în clipe grele, ne apărăm glia și neamul de stihiile rele. • Israel nu-i doar un stat, ci un miracol atestat. • Mulți ne invidiază și pe drept se întreabă: de unde a răsărit această țărișoara vitează. • Deși țara este mică, dușmanii ar voi să rupă din ea
GÂNDURI REBELE (35) – AFORISME: STATUL ŞI NOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369528_a_370857]
-
căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă de viață a părinților săi, implicit și a lui. Cu aparatele sale foto, probabil conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva ochilor odihniți (ai celor fără harul și puterea lui de dăruire) chipul lumii Cerului, așa cum a fost închipuit jos, pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos ca să găsească mărturiile culturii și ortodoxiei românești trecute dincolo de hotarele gliei namului, Pavel Bălan a reușit, după ani mulți de dăruire sufletească și trudă trupească, să-și materializeze muzeul cel născut pe cât în minte, pe atât în sufletul său neostoit de setea împlinirii. Desigur, un alt fel de muzeu. Un muzeu
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
specificul arhitectural ca în fotografiile din Albumul lui Pavel Bălan. Am văzut la față locului Mănăstirea de la Căpriana, dar n-am știut decât vag, până la lucrarea “Rugă pentru Neam”, ce salbă de mănăstiri și biserici au presărat domnitorii pământeni pe glia Basarabiei și, implicit, câtă dăruire și ales meșteșug au făcut posibilă nașterea acestei averi materiale și spirituale a românilor moldoveni, în special basarabeni. Și că, acolo unde domnii vremii nu au avut vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
pe trotuare și prin piețe, nu militari în război, au doborît case, nu uzine militare, nici cazărmi. Morții noștri nu contează, numai morții stăpînilor au valoare. Vai de capetele statului nostru, cînd peste 3 000 de oameni nevinovați zac sub glie fără mormînt, fără de cruce și flori, iar noi păzim monumente închiate unor piloți criminali, doar că sunt ai aliatului nostru strategic. Acești aliați au terminat și economia românească, și Armata română, și demnnitatea națională, au impus președinți și guverne în
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan 3:16) Nu știu ce îmi rezervă mâine, De-o fi să plec sau mai rămân, Nu știu cât mai rămân pe glie, De-o să mai stau, sau mai amân, Plecarea mea în veșnicie. Dar ce spun eu, ce amânare, Ca să decid, cine sunt eu? Sfârsitul meu doar Domnul știe Și timpu-l știe Dumnezeu, Când voi pleca pentru vecie. De-aceea stau în
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
toate le-a creat, Mai e puțin și Domnul vine, Ești credincios, dar ești salvat? Te-ntreb prietene pe tine. Nu știi ce îți rezervă mâine, De-o fi să pleci sau să rămâi, Nu știi cât mai rămâi pe glie, Te rog primește-L mai întâi, Pe Cel ce este Apa Vie! Nimeni nu știe mersul vremii, Dar pot să-ți spun încredințat, Că orice-n viață s-ar ivi, Isus e barca de salvare Și drumul tău spre veșnicii
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
Șandru FIUL PĂMÂNTULUI Dedic această carte părinților mei, Achim și Nichita Șandru, ce au trecut din această viață, la cea veșnică. Cu adâncă prețuire și dragoste! Prefață. Dragă cititorule! Aceasta este povestea mea și a milioanelor de români, dezrădăcinați de glia străbună, plecați cu traista-n băț, slugi la porți străine, departe de tot ce ne este drag, departe de obcina natală și de familia ce am lăsat-o plângând la poartă, pentru un trai mai bun și pentru niște vise
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
fi primită de criticii literari și de „monștrii sacrii” ai literaturii române; este prima mea carte. Poți fi dur și critic cu mine, dar fi drept și cinstit, căci te voi prețui și mai mult. Dragostea de neam și de glia străbună, laolaltă cu ADEVĂRUL, CINSTEA ȘI DREPTATEA, sunt calități cu care Creatorul m-a înzestrat, de la conceperea mea, ca FIU AL PĂMÂNTULUI și tocmai de aceea pe parcursul acestei cărți, nu vei găsi fabulații și ficțiuni, ci doar întâmplări reale, petrecute
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]