728 matches
-
beznă, lăcașul lui Irkalla; Cel ce-a intrat în casa lui n-o părăsește niciodată; Cel ce-a găsit calea spre ea nu află drumul înapoi; Cel care-n casă a pătruns mereu rămîne-n întuneric. Se ospătează cu țărînă și glodul este hrana sa; Acolo nu mai e lumină și toți sălășluiesc în beznă; Ca păsările se-nveșmîntă, avînd, în loc de straie, aripi Și huzurește pe zăvoare și pe canatul ușii, colbul.... Zeița Iștar, orgolioasă și neînfricată, ca orice divinitate stăpînitoare care vine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
varianta „anterioară”, sumeriană: Pe loc se-ngălbeni la față, precum un tamarisc tăiat; Se-nvineți la buze ca o strivită trestie kuninu. -Ce-mpinge inima-i spre mine? Ce-i mînă cugetul? Nu beau eu apă numai cu zeii Anunnaki? Nu glod mănînc în loc de pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iarna mai putea trece câte o sanie, Dumnezeu avea grijă să niveleze gropile, iar vara sau toamna, dacă mai și ploua, înotam prin noroaie. Ajuns la cișmea, umpleam căldările, le prindeam în cârligele jugului și, orbecăind pe întuneric, pășeam prin glodul care ajungea până dincolo de glezne. Câte odată alunecam cu ambele picioare și cădeam pe spate, gălețile se trânteau de sol în răspăr și dacă nu ploua, tot murat ajungeam acasă. Ajuns în fața ușii, lăsam gălețile jos și în timp ce mă spălam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oamenii la domiciliu și când descoperi, după ce ai reușit să te dai jos la a treia stație dincolo de cea normală că îți lipsește un nasture de la haină, fapt banal, de fapt. Ca un galoș părăsit acum două toamne într-un glod din marginea orașului, după ce ai căutat fără rezultat o jumătate de zi adresa fostei iubite, ca să-i spui că încă o mai iubești, așa arătam când m-am dat jos din tramvai. Cu pași șovăielnici m-am apropiat de o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
clopotelor de moarte [îl] covîrșia înfiorător. În toate părțile se întindea bolnavii, cerând agiutor, mame despletite strângând copiii lor morți, scene de deznădăjduire, chihote drăcești prin crâșme și birturi, mulți arși de sete se târâiau la fântâni, se culca în glod, mulți murea, câțiva se ducea sănătoși. Înfricoșat lucru e boala prin orașe. Pe toate ulițele cară [care] pline de trupuri, cu picioarele, mînele și capitile în toate părțile bălăbănind, după umbletul nepotrivit. În zilele liniștite, auzirea morței de-abea-ți lasă o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de trupuri, cu picioarele, mînele și capitile în toate părțile bălăbănind, după umbletul nepotrivit. În zilele liniștite, auzirea morței de-abea-ți lasă o impresie tristă, dară să vezi cum duce la groapă sute și mii, să vezi oameni tăvălindu-se în glod, să simți că pier familii întregi și, uitîndu-te împrejuru-ți, să nu mai întîlnești un prieten măcar sau o cunoștință, este peste închipuire de a spune; și ce e mai de jale, poate că astăzi nici nu ne mai aducem aminte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să le mai curățe. Nu era vreme. Apa se scurgea lin mângâind duios frunzele care își făceau loc spre pământ. Aveau să putrezească, cine să le plângă pe ele, însă. Se lăsau călcate în picioare și purtate aiurea, amestecate cu glodul de pe uliți, duse prin ogrăzi și ogoare. Cui să-i pese de ele? Din înaltul copacului privi roată împrejur și lăsă să se scurgă picătura. Privi ogoarele negre și brăzdate, apoi gardul de nuiele, de unde nu ieșise vreodată, și poarta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
veselia ta proastă lumea ruini tu! Însă-a popoarelor blonde de stele guverne-îndărătnici Vai! nu făcuse șosea cum se cade pe câmpii albaștri Și se răstoarnă carul și rău se-nglodează bătrânul. Mai că era să-i rămîe ciubotele-n glodul de nouri. Hei ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a poreclit <venin>, Cînd harul tău desfată și-nfierbîntă?! Fii binecuvîntat, Mărite Vin, Tăria ta de-a pururi fie sfîntă. În fața ta cucernic mă închin și mă întrec cu gardurile-n trîntă; De dorul tău nu știu de unde vin, Nici care gloduri pasul meu frămîntă. Fii binecuvîntat, Mărite Vin! Și poate îmi spui cine a meșterit acest imn închinat „Măritului Vin”? Versurile aparțin poetului Vasile Filip. Să nu zici acum că te bântuie regretele... Mare mehenghi mai ești, vere! Mă duci în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, (Hlincea) au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsîndu-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lebădă” sau “tăcerea mi-este duhul”. Această dispoziție este Însă responsabilă de capacitatea sa de a surprinde tîlcurile lucrurilor. Discernămînt care dezavuează Înțelesurile rudimentare, simplist deduse din consecințe logice sau pragmatice: “TÎlcul florilor nu-i rodul, TÎlcul morții nu e glodul, TÎlcul flacării nu-i fumul, TÎlcul vetrei nu e scrumul, TÎlcul frunzei nu e umbra, TÎlcul toamnelor nu-i bruma” și le resimte pe cele din planul profund al unei realități mult mai bogate: “Dar al drumului e dorul, TÎlcul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
1993 340 14. Graham Edward M., Transatlantic Investment by Multinational Firms, A Rivalistic Phenomenum, Journal of Post Keynsion Economics, Vol. 1, 1978 15. Gogoneață C., A Gogoneață, Economie politică. Teorie micro și macroeconomică,Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1995 16. Glod Alina. Investițiile străine directe - motorul revitalizării economice// Revista Finanțe Publice și Contabilitate. - București, 2005, 6 17. Hennart Jean F., A Theory of Multinational Entreprise, The University of Michigan Press, 1980 18. Hood N., Young A., The Economics of Multinational Entreprise
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al numelui compus, nesudat, al județului bănățean Caraș-Severin, cu reședința la Reșița. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bogdan; pe unul din dealurile din Istanbul se afla Bogdan-Serai „palatul Moldovei“. Moldova ca ținut și țară este moșie, de unde moș, moșnean, a moșteni etc., precum și baștină. Cf. rs. volostĭ „regiune, ținut“, lat. vaste „pe o mare întindere, vast“, rom. glod și engl. mud „noroi“; rom. olat, sl. vlastĭ „stăpânire“ și rom. a moșteni; germ. Welt „lume, univers“, magh. világ „ib.“ și alb. vis „loc, ținut, cuprins“, sl. vesĭ „sat, țară“, rom. moroșan și moșnean; germ. Mold „pământ“ și lat. modus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic din estul Europei. Perceperea realistă a acestui peisaj impune să considerăm pe gordin produs al limbii române, cum sunt și goldan, holdă, plod, rod, norod, grunz, grăunță, glod, glonț și multe altele, ferindu-ne în același timp de tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
francez, 45 frate, 164 frăție, 164 fruct, 130 gabjă, 44 gali, 68 galeș, 45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
făcut cruce și ne-am închinat Sf. Ioan să ne ocrotească. când ne-am avântat, în atac, de sus de pe redută, turcii ne-au întâmpinat cu o ploaie de gloanțe. Uzi până la piele, pe pământul alunecos, cu opincile încărcate de glod, și prin întuneric, cu greu ne târam spre înălțimile de acolo și, ca să răzbim, ne sprijineam în baionete, în coate și‟n genunchi. Cu unghiile eram în stare să ne câțăram până la redută!... Anton se opri pentru o clipă, iar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Se opri și oftă din tot plămânul. ...Mi-aduc aminte, că la un alt atac, gornistul turc nici n-apucă să ducă goarna la gură, și căzu străpuns de o baionetă, dar dorobanțul ... și el împușcat, alunecă, cu fața în glod, tăvălindu-se în vale, iar peste dânsul un alt turc, mătăhălos, căzu și el străpuns de o baionetă, pană‟n gardă. Din urmă, ceilalți dorobanți veneau năvală, ca aduși de-o vijelie... înaintau neînfricați, orbiți de setea biruinței în fața morții
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
aprindeai o lampă cu gaz la etajul doi, asemănătoare cu aia pe care-o aprindeam mai tîrziu la dispensarul unde-am fost azvîrlit - așa al unsprezecelea pe țară cum terminasem facultatea -, la Gura-Bărbuleț, lîngă cimitir, un sat apatic Într-un glod galben și gazda nu pricepea de ce mă enervez, păi noi sîntem obișnuiți cu lampa de cînd eram mici, zicea, mirat, Îmi venea să-l gazez ori să-i Înfig o seringă Guyon În bulb, și-l Înjuram pe Ceaușescu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
alta femei și bărbați veseli, baruri, săli cu jocuri de noroc, cinematografe, loterii, scâncioburi, păpuși pe sârme, concursuri de muzicanți și câte și mai câte învăluite într-un vacarm dorit, dar continua să meargă pe drumul prăfuit și plin de gloduri, ca și cum n-ar fi văzut, deși le vedea, toate câte se înșirau de o parte și de alta, pe care și le dorise și la care s-ar fi oprit oricând oricât, însă acum incapabil să se oprească, atâta vreme cât drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe care nu le suportă hârtia, îi smulge fetiței pâinea de sub braț și cu un gest brutal o îmbrâncește spre poartă. Biata de ea, cade în genunchi și începe să plângă sfâșietor. Roua lacrimilor se amestecă într-o clipită cu glodul drumului. Contrariată, strig spre monstru câteva cuvinte de reproș, dar mă aleg la rându-mi cu o cascadă de vorbe grele și renunț.. Mogâldeața stă prăbușită în drum, sub răpăiala rece, care îi îmbrățișează firavul trup, ca într-un gest
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Charlie cel dinainte, când era un regizor ce se lupta cu viața în LA. Se auzi un zgomot de tocuri și o femeie atrăgătoare, între două vârste, intră în bibliotecă. Purta pantaloni de călărie bleumarin, cizme de călărie pline de glod și o cămașă albă bărbătească. Părul ei șaten era prins într-o plasă la ceafă. Părea desprinsă dintr-o reclamă Ralph Lauren, doar că era mai șic. —Eu sunt Caroline, mama lui Charlie. Tu trebuie să fii doamna de la adăpost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
om ca și într-un cărăbuș. Dintre profesorii colegi se lipi de mine cel de limba și literatura română, autor al unui volum de versuri publicat înalte de război de către un editor generos din Sighișoara, volum intitulat în mod ridicol Glod și empireu de-azur. Omul însă nu era deloc ridicol, avea în el ceva dramatic sau mai exact spus se afla aproape tot timpul într-o stare acută de indignare. Împotriva cui? La început mi s-a părut că împotriva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]