729 matches
-
De asemenea, menționăm că alcătuirea geologică, condițiile climatice și celelalte aspecte ale mediului au condiționat o mare varietate de ape subterane - sub presiune și libere - și de suprafață - râuri și lacuri. Cercetările efectuate asupra Colinelor Tutovei arată că pe Valea Gloduri, din bazinul Berheci, linia de izvoare apare la 60m sub nivelul interfluviilor, situație valabilă și pentru Valea Dunavățului și a comunei Filipeni. Colinele din comuna Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vechiul sat Secuieni (sat colonizat de locuitori veniți din actualele județe Covasna și Harghita, între ei fiind și mulți români), ajungând pe înserat în vârful dealului numit Glodișoare, unde drumul se bifurcă: unul duce în valea pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau miere de albine și apă rece, apoi, după un schimb de amabilități și vești, pleca în plimbare. Din fosta lui vilă nu s-a ales nimic: mobila a fost luată, biblioteca încărcată în căruțe și dusă undeva (la Botez - Gloduri era centru), probabil s-a pierdut, a fost arsă sau prăduită de oamenii nepricepuți. Țin minte ziua în care au fost încărcate toate lucrurile și cum cădeau cărțile în noroi. Mai târziu, un an-doi, un activist de partid cu ceva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum s-au mai întâlnit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de despăgubire a proprietarilor pentru pământul primit și a fost luat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei o amploare mult prea mare și a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-a împărțit moșia la urmași, Dobreana a revenit fiicei Elena, căsătorită cu locotenentul Mihail Botez, proprietar al moșiei Gloduri. Acest locotenent, potrivit unei vorbe de duh din epocă, despre înaintarea în grad, nu făcea excepție de la regulă: „cărți nu citește, doar le joacă”, așa că la un jocă de cărți a pierdut moșia Dobreana în favoarea fraților Sterian. Petru Sterian a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău. 36 Singura legătură dintre satul Lunca și răscoala din 1907, înafara unei revolte „în genunchi”, însumând cereri și reclamații, constă din vânzarea unor saci cu cereale la crâșma lui Cojocaru, furați din hambarele lui Apostoleanu, de către doi răsculați din Gloduri. Această situație am aflat-o din gura lui C. Donțu din Oțelești care, la 180 1907, era în armată și detașat să-i prindă pe „răsculați”. Îmi amintescă cuvintele rostite de bîtrânul Donțu, când eu aveam 13-14 ani: „Deh, niște
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin arondarea satelor Balaia, Brad și Mărăști care, până atunci, fusese comună aparte sau făcuseră comună cu Gloduri (Izvorul Berheciului) sau cu Obârșia. Rezultatele înregistrate în 1912 pot fi comparate cu cele înregistrate în 1899, când a avut loc un recensământ general: VIII. 3 Populația comunei Filipeni reflectatș în Recensșmântul General al populației României din 1930 Recensământul populației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani a Școlii, a prezentat și Constantin Datcu Jalbă, care, prin soție se consideră luncaș. Între oamenii evocați, care nu mai sunt demult, este amintit Toader Gurău, cel care „parcă umbla pe sus”, nu se murdărea pe opinci chiar dacă era glod. Sunt amintite familiile Romedea, Cucu, Pintilescu, Boca, Bârgăoanu, Ciobaniuc. La adunarea festivă s-au spusă multe cuvinte de apreciere asupra slujitorilor colii, locuitorilor, oficialităților, tot atunci s-a vorbit de o monografie a școlii și a comunei. X. 3 Vechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șezătoare, cu o parte veselă, care ținea de la lăsarea întunericului și până la miezul nopții. La priveghiul vesel nu se bocește, fiindcă în satele comunei Filipeni există credința că, dacă se bocește în partea veselă a priveghiului, mortul va sta în glod pe cea lume. La priveghi, participanții îl pomenescă pe cel mort cu băutură, cu ceva de-ale gurii, dacă se poate, dacă nu, „jocurile” au loc și așa. într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, la priveghi erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la pământ, dând tare la picioare. Altă dată am jucat la Buhoci, tot oficial, două meciuri, unul după altul, leam câștigat (a jucat și inginerul agronom Martescu Ovidiu) și ni s-a dat câte o diplomă. Pe la comunele din jur (Gloduri, Oncești, Ungureni) am jucat amical; ei aveau echipe de maidan, nu știau fotbal, trebuia să te ferești să nu-ți rupă picioarele. Numi amintescă să fi avut la vreun meci asistență sanitară asigurată, dar nici n-am avut nevoie nici unul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de care îmi amintescă deoarece la majoritatea dintre aceste jocuri am participat și eu. Mă bazez pe cele notate de Ilie Vraciu: în luna iulie 1961, pe terenul din Lunca - Filipeni s-a desfășurat meciul dintre Voinșa Filipeni și Mecanizatorul Gloduri, scor: 7-0. A marcat fiecare cum a ajunsă la poara adversarilor. În aceeași vară, echipa din Traian a solicitat un meci amical pe terenul nostru. Majoritatea membrilor echipei erau plecați și am încropit o echipă cu cine nu jucaseră niciodată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că el știe cât este de rău în război; La război au plecat frații Mărioarei, Ignătescu Dumitru și Toader.” Unul dintre elevii lui Gheorghe Postoi, ajunsă învățător, Vasile Cozmescu din Fruntești, era căsătorit cu fata popii Știubei din Băimac, comuna Gloduri (azi Izvorul Berheciului), a făcut războiul ca sublocotenent și a fost prizonier la nemți. Când s-a întorsă și-a găsit soția gravidă. A născut o fetiță pe care a trecut-o pe numele lui! A fost un dascăl bun
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a prizonieratului, la fel Dumitru Iacobeanu (fostul deputat) și cel care ne-a lăsat mărturie scrisă, Ghiță D. Iacobeanu. Printr-o întâmplare fericită, Ghiță D. Iacobeanu are ocazia să-și formeze singur unitatea (compania) din soldații țărani din comuna Filipeni, Gloduri, Secuieni, Traian, Prăjești, Săucești, Viforeni și Buhoci. În compania a 10a, luncașii soldați au primit diverse însărcinări, s-a instalat disciplina și ordinea, au luat parte la luptele de la Tulgheș, când s-a trecut granița impusă între frați. Ghi D.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu titluri de boierie, erau însărcinați să strângă salahori (meșteri de prin sate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca, Mărăști, Pădureni (Moara lui Conachi), Știubiana. De asemenea, Filipenii (comuna) au fost supuși permanent schimbării autorităților de plasă, deși autoritatea județeană, după anularea ținuturilor și ocoalelor, a fost la Bacău. 1. Satul Blaia: Sat în comuna Mărăști; Sat comuna Gloduri Sat în comuna Filipeni (Legea din 1906-1912) Sat în comuna Mărăști. Decret din 1925 (Noua împărțire administrativ-teritorială în România Mare) Sat în comuna Filipeni - Decret din 1929 Sat în comuna Lunca - 1931 Sat în comuna MărăștiDecret din 1932 Sat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1906-1912) Sat în comuna Mărăști. Decret din 1925 (Noua împărțire administrativ-teritorială în România Mare) Sat în comuna Filipeni - Decret din 1929 Sat în comuna Lunca - 1931 Sat în comuna MărăștiDecret din 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Glodurile - împărțirea administrativă, 1950 Sat în comuna Mărăștiîmpărțirea administrativă - 1956 Sat în comuna Filipeni - Legea din 1968 2. Satul Brad30: Mărăștii de Josă (moșie) în ținutul Bacău în 1852 Sat în comuna Mărăști, desprinsă din Mărăști în 1865 Sat în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împărțirea administrativă, 1950 Sat în comuna Mărăștiîmpărțirea administrativă - 1956 Sat în comuna Filipeni - Legea din 1968 2. Satul Brad30: Mărăștii de Josă (moșie) în ținutul Bacău în 1852 Sat în comuna Mărăști, desprinsă din Mărăști în 1865 Sat în comuna Gloduri - 1876 Sat în comuna Mărăști - 1887 Cu numele de Satul de Josă - până în 1906 este în comuna Mărăști Sat în comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat în comuna Mărăști - Decret 1925 Sat în comuna Filipeni - Decret 1929 Sat în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Mărăști Sat în comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat în comuna Mărăști - Decret 1925 Sat în comuna Filipeni - Decret 1929 Sat în comuna Lunca - 1931 Sat în comuna Mărăști - Decret 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Gloduri - 1846- 1956 Sat în comuna Mărăști - 1956-1968 409 Sat în comuna Filipeni - 1968-până astăzi 3. Satul Filipeni: Cătun al satului Slobozia - Filipeni; înglobează Pârlituri în 1925; în 1926 pierde cătunul Pârlituri devenit sat Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe Dunavăț în partea de NE a satului Filipeni Dobreana, moșie; ținutul Tecuciului (1803) Cătun al satului Filipeni Sat în comuna Filipeni - Legea din 1892 O parte a satului Lunca a fost arondată comunei Gloduri [1887] Sat în comuna Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei Filipeni - sediul comunei Filipeni 6. Satul Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna Mărăști 1865 - Satul de JosăSatul de Susă Sat în comuna Glodurile - 1878; pierde Godovana, devenit sat Sat în comuna Mărăști - 1887 Sat în comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat în comuna Mărăști - Decret 1925 Sat în comuna Filipeni - 1929 Sat în comuna Lunca - 1931; Sat în comuna Mărăști - 1932 Sat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat în comuna Mărăști - Decret 1925 Sat în comuna Filipeni - 1929 Sat în comuna Lunca - 1931; Sat în comuna Mărăști - 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Mărăști - 1946 7. Sat în comuna Gloduri - 1950 - 1952: Sat în comuna Filipeni din 1968 până astăzi 8. Satul (cătunul) Pădureni (Moara lui Conachi): Sat în comuna Filipeni Sat în ținutul Tecuciului, înglobat în Fruntești Sat în comuna Lunca, 1876 și în 1931 9. Satul Știubiana: Fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]