625 matches
-
tematice uriașe pe care se desfășoară ideile compozitorului. Despre „programul” ei se spune că este asemănător Genezei pentru că se desfășoară în șase mișcări asemenea zilelor Creației, iar partea a VII-a folosit-o ca final în următoarea simfonie ( Viața cerească ) glorificând prin vocea sopranei ( Jennifer Johnston-Cano ) viața angelică în spațiul sideral, departe de nimicnicia terestră. Frumusețe, dramă, lumină, surâs, natură... fără sfârșit... Gauthier Capuçon / Semyon Bychov/ Die Münchener Philharmo- niker au concertat în seara zilei de 17 septembrie având în program
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
astăzi sub forma unui tumul, situat la la 50 m spre nord, mausoleul, plasat la 250 m est de monument, și cetatea Tropaeum Traiani, pe Valea Urluiei, la 1,5 km sud-est de trofeu. Ridicat între 106-109, monumentul trebuia să glorifice și să comemoreze victoriile repurtate de către împăratul Traian împotriva dacilor și a aliaților lor în primul război dacic. Imensul soclu de piatră cu acoperiș tronconic care susține statuia trofeului, stereobatul, a fost conceput de arhitectul Apollodor din Damasc. În 170
Agenda2006-20-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284968_a_286297]
-
exagerările romantismului francez și german" și că "Grigore Tocilescu... a fost, prin calitățile, ca și prin defectele sale, unul din cei din urmă reprezentanți la noi ai școlii romantice apusene." Această școală romantică, din justificate idealuri naționale, a ținut să glorifice istoria unui popor, destinul său în lume, a creat o întreagă literatură înflăcărată și extatică, populată cu eroi de legendă, ideali și invulnerabili. Această "strălucitoare lumină" se obținea însă adeseori prin eludarea unor date ale izvoarelor istorice sau prin hiperbolizarea
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
altele, doar îmbogățite cu salbe de blocuri, care constituie cartierele mărginașe de astăzi. Mai tîrziu, de la periferie, blocurile au înaintat spre centrul orașelor. Ceaușescu a definitivat, astfel, oroarea urbanistică de care și-a legat numele Dej și pe care o glorifica, în articolele menționate, autorul Bietului Ioanide. Aceste orașe desfigurate reprezintă una dintre cele mai grele moșteniri ale comunismului. Nu se mai poate face mare lucru. N-am învățat nimic din experiența altora. Probabil, peste cîteva decenii, oribilele cartiere vor fi
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
pentru militari din fosta URSS. Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuință și plata soldei pe cei 8 ani petrecuți în închisoare. "Un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate și unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni" a caracterizat Azerbaidjanul șeful statului armean După ce primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofițerul își va ispăși restul pedepsei în țara sa, Erevanul a anunțat vineri că rupe
Război iminent la marginea Europei by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/57636_a_58961]
-
carte, iar ironia cu care-l scrutează Judt („ca mulți alți contemporani, mă mobilizam ușor contra nedreptăților comise la mii de kilometri distanță”) e nu doar o benefică demitizare (deși pe la noi nu se găsesc prea mulți care să-l glorifice), ci și o înțelegere afectuoasă; avîntul revoluționar e pus în echilibru cu ridicolul propriu într-o scenă memorabilă: participînd la o revoltă împotriva războiului din Vietnam, tînărul Judt descoperă că i s-a spart, în haină, sticla cu vopsea roșie
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
celor care ,n-au nici un Dumnezeu". Despre Caragiale, Noica spune (ca și despre Moličre sau Aristofan) că și-a ,cheltuit geniul și inteligența ș...ț spre a denunța prostia altora"8. În sfârșit, Sorin Vieru notează undeva că Noica îl glorifica pe Eminescu cu o intensitate egală aceleia cu care îl detesta pe Caragiale 9. Dragomir se situează deci în răspărul acestei idiosincrazii noiciene și vrea să arate că la Caragiale nu zeflemeaua este fundamentală și că acest autor poate fi
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
școlii monografice, H.H. Stahl amintește de dizidența legionară din cadrul școlii creată de grupul D-tru Amzăr, Ernest Berna, Ion Ionică, I. Samarineanu. Aceștia se constituie în grupare dizidentă și editează, în 1937, revista Rînduiala (sub formă de caiete), în care se glorifică Legiunea, Căpitanul (un articol al lui D-tru Amzăr din Caietul 5 se intitula Căpitanul întregului neam) și, în general, noul tip de rînduială preconizată. Tot pe atunci devine legionar și Traian Herseni care, prin această atitudine, se auto-exclude din școala
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
ce se săvârșește azi în România, sub conducerea Partidului Comunist Român, în fruntea căruia veghează încordat la bine și la fericire, la independența și la suveranitatea națională, destoinicul bărbat Nicolae Ceaușescu, vrednic urmaș al marilor noștri conducători pe care îi glorifică memoria neamului românesc". (Vezi: "Facla", nr. 2771(1), Serie Nouă, nr. 5, iulie 1990). Cum se poate vedea, stilul autorului rămăsese același, numai geniul Conducătorilor se schimbase... 1) Consulatul german Brașov, nr. 311. Referitor: Ordinul din 25.8.33. 2
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
doar în perimetrul unui județ. Desenează în orice condiții, folosind un creion ieftin sau un calculator sofisticat. Dacă o pasionează ceva, nu observă când se face noapte și lucrează în continuare, până în zori. Numai Nichita Stănescu mai practica această risipă, glorificată de Lucian Blaga într-un vers celebru („Risipei se dedă florarul”). Îi sfătuiesc pe iubitorii de cărți să le caute în librării pe cele care poartă mențiunea „Coperta de Mihaela Șchiopu”. Alături de alți mari graficieni care au ridicat la un
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
puternică a lumii terestre în absența zeilor. Eroii wagnerieni ne pot părea supuși voinței unui compozitor suveran, ce controlează toate aspectele operei sale, de la libret și muzică până la înscenare. Mai greu se observă delicatețea unui creator ce umanizează deitățile și glorifică tandru muritorii, empatia sa și grija pentru fiecare caracterizare, explicațiile pentru public venite sub forma leimotivelor pregnant expuse în momentele cheie, confortul indus de momentele de tutti, captarea atenției în cele camerale. Am înțeles încă o dată toate acestea prin extraordinara
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
pus la zid; condiția umană apare în toată exactitatea ei cînd nu mai poți da nici un pas înapoi, cînd trebuie să te sacrifici pentru că nu ai altă soluție. în viziunea modernă și contemporană asupra literaturii, tot ceea ce - în epocile îndepărtate - glorificase viața, speranța, încrederea în posibilitatea fericirii (idila, pastorala, ecloga, poezia ceremonială, oda etc.) este astăzi considerat literatură de calitate îndoielnică, dulcegărie depășită. Chiar și specia comediei (fortificare sufletească prin rîs compensatoriu) a dispărut complet sau s-a transformat în specii
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
care dovedesc „atitudinea dușmănoasă” a poetului. Poemele vizate, Colind pentru Vânătorii de Munte și Țara nu puteau dovedi, în fapt, decât patriotismul poetului, fiind scrise în maniera versurilor adunate în volumul de la începuturi Din Țara Zimbrului și alte poezii, unde glorifica eroismul ostașilor din primul război mondial. Țara este o autentică poezie patriotică, îndemnând la unitatea românilor: „Feciori semeți cad iarăși din belșug,/ Scriind, hrisov, cu sângele lor clisa,/ Toți laolaltă să-mplinească scrisa / Cei de la Olt cu cei născuți la
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
deznodământul acestuia. Și nu este vorba doar despre o reparație morală, ci și despre necesitatea de a păstra vie memoria eroilor noștri. Cultul eroilor, cândva la mare cinste între români, a fost estompat ani mulți de ceremonialele epocii comuniste, care glorifica mai cu râvnă conducerea contemporană sau trecutul foarte îndepărtat, decât faptele de arme de dată recentă. Renașterea României pe fundamentul martiriului Timișoarei din decembrie 1989 a trezit și sentimentul că suntem datori eroilor din toate timpurile cu reverență adâncă și
Agenda2005-23-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283781_a_285110]
-
se îmbogățește intelectual și sufletește”. Și nu în ultimul rînd are loc o „depersonalizare” a poetului, o discretă glisare spre figura Celuilalt, din imboldul unei obiectivități. Bunăoară această manevră, instinctiv „clasică”, de conviețuire, la începuturi, cu cerințele proletcultiste: „Constrîns să glorific mineri, zidari, oțelari și alte categorii de «oameni ai muncii», eu mă proiectam într-o imagine statuară a lor - fără a fi neapărat conștient de această substituire”. Dincolo de un atare episod, avem în aceeași direcție o veritabilă profesie de credință
O natură clasică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4753_a_6078]
-
pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cînte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: - Adunarea se cîntă, boule! Sergenții și locotenenții lui Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenent de rezervă, învățătorul Toderici își mînă trupa de "premilitari" la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii, vesel sînt și eu... În schimb, legionarii din Bietul Ioanide mărșăluiesc pe cîntece
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da, a subliniat Mariana Nicolesco, acesta este cuvântul, căci arta ne revelează deopotrivă adevărul și frumosul, comori inestimabile pe care suntem chemați să le prezervăm și să le glorificăm. Nicio carte nu ne va învăța vreodată să cântăm. Transmiterea directă de la maestru la elev a legilor și a valorilor eterne ale acestei arte va fi întotdeauna garanție că acestea nu se vor pierde în vreun fel. Și ar fi
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
politică. Este legitimitatea intelectualilor respectivi." De mână, de picior Ajunsă deja la numărul 11, revista DILEMATECA propune, întâi și-ntâi, un interviu cu eternul adolescent Mircea Cărtărescu. Veți fi surprinși să-l auziți pe cel care la începutul anilor '80 glorifica mașina de scris sau banda de magnetofon pledând pentru savoarea aproape corporală a caligrafiei: "Este direcția artizanală a scrisului meu, faptul că produsele mele sunt unicate, ca niște covoare persiene țesute de mână. Eu consider că adevărata carte pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
de la dezastrul sufletesc programat", vorba lui D. Zamfirescu, este de o rară agresivitate. Numai exponenții săi ar deține dreptul operării axiologiei estetice, ca și a celei etice, restul intelighenților fiind diletanți, intruși, trădători, vrăjmași ai neamului: "Naționaliștii postceaușiști nu mai glorifică geniul autohton exprimat în acte de pionierat cultural. Ei își manifestă patriotismul - cel puțin acesta este mesajul univoc al intervențiilor - prin Ťdenunțareať gesturilor și intențiilor răuvoitoare la adresa poporului român. Dincolo de anumite beneficii de imagine (fiindcă retorica de acest gen are
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
Ceva s-a schimbat însă în atitudinea contemporanilor față de Marin Mincu. Sunt tot mai mulți aceia care-i spun fără ocol că-l admiră, o spun și chiar și o scriu, negru pe alb, iar unii de-a dreptul îl glorifică, îi înalță pur și simplu imnuri. Ne luăm, spunând aceste lucruri, după numărul amintit din Viața Românească. Cineva care semnează Mara Magda Maftei, probabil o tânără discipolă textualistă, scrie acolo următoarele rânduri înfiorate: "în căutarea sinelui textul lui Marin Mincu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
reinterpretat modelele clasice, Val Gheorghiu trece prin prisma persiflării - e una din satisfacțiile d-sale curente - cîteva din clișeele romantice ale ambianței noastre, e drept, compromise de evoluția lucrurilor în real: "Mersul masculinizat al fetelor, atît de departe de cel glorificat pînă și-n Eneida; băieții efeminați; gesturile lor, însă, scenariul lor erotic, pe stradă, e-atît de parșiv-ambiguu, încît nu mă bag...". Ritualul erotic actual apare artificios, mecanic: "în sfîrșit, Ťo perecheť. E trecut de zece, în bătaia felinarelor, fulgi rari
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
Într-un articol publicat la sfârșitul lui 2012, Vladimir Tismăneanu reușea "sacrilegiul", găsind un lider politic al prezentului care să se compare cu țărănistul: Traian Băsescu. 6 ianuarie 2014, contributors.ro - "Batjocorind simțul realității, logica și istoria, Victor Ponta îl glorifica pe Adrian Nastase drept “deținut politic”. Vrea sa-l transfigureze în martir. Îl compară cu Iulia Timosenko. Nu vreau să jignesac pe nimeni, dar cred că avem de-a face cu un caz de autism politic. Crede Victor Ponta că
Pentru Tismăneanu, Băsescu este singurul Maniu al prezentului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33203_a_34528]
-
și rezultatul obținut, în condițiile în care Dumitru Micu, în mod evident, știe carte și își practică profesia cu toată seriozitatea? O vină - dacă se poate spune astfel - are și publicul, din ce în ce mai acultural și mai frivol, mai înclinat să-l glorifice pe un fotbalist decât pe un om de bibliotecă. Chiar și publicul restrâns format din specialiști în literatură este azi mai sensibil la cărțile care șochează prin ceva - fie și prin insolență -, decât la lucrările de sinteză. Dar principala responsabilitate
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
după ce logodnica îi e împușcată pentru spionaj - în folosul comuniștilor, din inerție. Diferența dintre cele două tabere (nordicii comuniști și sudicii pro-americani) nu contează prea mult în ochii eroului, măcelul producându-se în ambele părți, fiecare fiind gata să îl glorifice în funcție de numărul deceselor pe care le cauzează. Ideologia, epuizarea, foametea au animalizat complet oamenii care, când nu luptă pe front, se bat între ei. Lungmetrajul subliniază această agresivitate exacerbată, fără țintă, cu ajutorul unghiurilor de filmare: bătăliile și bătăile de aceeași
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
Nu trebuie neglijat nici faptul că din fiecare participare în operațiuni militare, Statele Unite au ieșit întărite nu doar ca poziție militară, ci și din punct de vedere economic. Urmarea acestui fapt e că „astăzi Statele Unite sunt singura țară avansată care glorifică și exultă forța militară, un sentiment familiar Europei înainte de 1945, dar practic necunoscut astăzi”. În această logică, „pentru mulți comentatori și politicieni mesajul secolului trecut este că războiul rentează. Implicațiile acestei interpretări a istoriei s-au făcut simțite deja în ceea ce privește
Brave old world (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5632_a_6957]