858 matches
-
apă rece... ceva cataplasme... Nu? Sânt folositoare, foarte folositoare... [ȘTEFAN] O, doctore... în măsura aceea... [DOCTORUL] Și-ntr-una mai mică de vrei... Numai să vrei!... Jean! [ȘTEFAN] Ce? [DOCTORUL] Chem să te ducă la duș... să te răcorească puțin. [ȘTEFAN] Tot glumeț, doctore. JEAN Domnul doctor a chemat? D[OCTORUL] Da, copilul meu... Du-te la băi și zi c-am poruncit să-i toarne câteva cofe de apă-n cap... M-ai auzit! JEAN (rîzînd) Bine, d-le doctor. (apart) Ciudat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
peste măsură, își fac azi concurență între ei, se dau pe față unul pe altul; albeața care a acoperit ochii spiritului nostru public de la 1858 și până azi a început a se lua binișor; nimeni nu mai crede în povestea glumeață a unui progres de pe saltea, fără corelatul muncii musculare și intelectuale. Asta a început a înțelege Burtă verde cum am zice și de-aci discreditul mărfii patriotismului subliniat în piață, căci nu mai are trecere și nu se mai ia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Johansson născut acolo să vorbească în primul rând despre resurse. - Exact asta doream și eu să vă propun, domnilor. Să sistăm cercetările noastre în spațiul îndepărtat... - Nu se poate! Trebuie să fie o șmecherie aici! protestă Barna pe un ton glumeț. Voi, Johanssonii, vă facilități unul altuia surprizele! Parcă jucați mereu într-o afurisită de piesă de teatru. Presimt o veste proastă! Sala se cutremură de hohotele unanime de această dată ale bărbaților. Iarăși unanime... - Să mulțumim, domnilor, prietenului Stefan Barna
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
doilea volum. POSTFAȚĂ S-au scurs zece ani de la publicarea acestui curs, care nu scapă defectelor genului. Curs, adică un expozeu oral ținut în fața studenților. Care nu rezistă fără digresiuni și spontaneitate, în lipsa bibliografiei alăturate și a abuzului de formule glumețe, care fac imaginea cursului și îl fac accesibil. Expunerea în linii mari a principiilor era programatică, și nu i-am adus aici nici un retuș. S-a tot bătut monedă pe ele, în cadrul unor analize concrete, care le-au susținut pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se însoțește cu theia mania. Nu se întâmplă același lucru cu erosul socratic nici la Xenofon, și nici la Platon (și, încă, nici la Eschine Socraticul în fragmentul 11 din Alcibiade). Socrate, spune Vlastos, este, în eros, calm, echilibrat, vesel, glumeț și, mai cu seamă, „cu tot dinadinsul întreg la minte”. Adevărat că Alcibiade vede zei sub masca lui Socrate, sub masca silenului vede statui divine și „belșug de cumpătare” înlăuntrul lui, prin urmare - sophrosyne. Nici vorbă de angoasă în erosul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și analiza lui i se pare prea complexă, el insistă o dată, dar nu de două ori. Și lasă cartea ermetică fără a insista, și fără complexe. Asta pentru că nu-i place filosofia pură și dură. Preferă textele plăcute, facile și glumețe, cu care învață să se simtă mai bine, să trăiască mai deplin, să se obișnuiască cu ideea morții. însă niciodată mai mult de o oră... Notează pe coperta interioară câteva cuvinte de sinteză, date ținând de momentul lecturii, iar apoi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe seama unuia sau a altuia se clarifică în lumina contextului antiplatonician. într-un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca interpelator glumeț și pe care nu-l interesează să viziteze adâncimile unor peșteri ipotetice. Antistene, Diogene și Aristip împărtășesc aceeași repulsie teoretică și fizică pentru Platon. Cum îl întâlnesc, îl critică, își bat joc de el, îl ironizează, îl agresează - la care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trebuie spus unor oameni care, știindu-se vinovați, nu vor să-l recunoască. De aceea, pentru a fi ascultat, Înțeles sau admis de către aceștia, el trebuie prezentat, cel puțin pentru Început, fie Într-un mod aluziv, fie sub o formă glumeață, care să-i mai atenueze duritatea: „Când lansezi săgeata adevărului, Înmoaie-i vârful În miere”.) Adevărul umblă cu capul spart. Cine cutează să spună adevărul poate lesne umbla bătut ca mărul. Pentru că, de cele mai multe ori, adevărul exprimat rănește, fiind „urma
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
suferă Însăși politețea elementară a salutului.) Vorbele cele ferite În piață sunt auzite. Pentru că vorba de rău este mai lesne spusă și crezută: „Vorba rea merge din gură În gură, ca fulgerul”.) S-a găsit Păcală cu Tândală. (Adică istețimea glumeață, dar punitivă, cu farsele grosiere, chiar nătângi.) Timpurile: trecut, prezent, viitortc "Timpurile\: trecut, prezent, viitor" Viitorul este continuarea prezentului. (Când, Într-adevăr, acțiunea prezentă se desfășoară după un plan bine articulat și, totodată, realist, atunci timpul care se va scurge
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui Abele De Blasio nu-i lipsește un curios sentiment de bunăvoință și mândrie: la urma urmei, este vorba despre glorii folclorice. În fața napolitanilor săraci, el se comportă ca un entomolog ce vorbește glumeț despre obiceiurile insectelor, antropomorfizându-le. Pe de altă parte, un motiv recurent al acestor pagini ale sale este cel de a compara cultura populară napolitană cu cultura sălbatică a popoarelor exotice. Și, în afara oricărui principiu de valoare, un asemenea punct de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de rezbel 1914-1915 și doine poporale, Brașov, 1916 (în colaborare cu Ieronim Hangea); Munții noștri aur poartă, Budapesta, 1917; Colăcărie care se zice la nunți, Gherla, 1918; Florile Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj, 1931; Cheia viitorului, Cluj, 1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
se află mereu în conflict cu boierii ruginiți, cu stăpânirea, cu toți adversarii înnoirilor. Prima aventură sentimentală e evocată cu detașarea ironică, dar nostalgică, a bărbatului matur. Locurile comune ale literaturii romanțioase la modă primesc aici o nuanță parodică și glumeață, care salvează povestirea de la un idilism desuet. În Fiziologia provincialului în Iași (1844), mijloacele prozatorului au devenit mai sigure, mai echilibrate. Schița, deși are un model francez, rămâne sub influența directă a fiziologiilor lui C. Negruzzi, citat cu admirație. În
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Tom apropiindu-se tot mai tare de centrul ringului de dans. Hai, Îl Îndemn telepatic pe Tom. Pup-o. — Deci lucrurile merg destul de bine? zic. — Draga mea, nici că ar putea să meargă mai bine. Îmi Întîlnește privirea, iar tonul glumeț i-a dispărut. — Serios. O să fim de trei ori cît acum. — Uau. Rumeg vestea preț de cîteva secunde. — O să fim megamiliardari? — S-ar putea, zise el, dînd din cap. Ce cool. De cînd mă știu mi-am dorit să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
reminiscențe” (Din alte vremi) sau istorioare („pățanii”), uneori nostime, mai adeseori fade, cu palide sclipiri de umor. Mici exerciții narative, ele caută să-și coloreze anecdotica prin conturarea câte unui profil (de pildă, „apașul gazetăresc”). Prozele din Schițe-filme (1913), fie glumețe (cu haz sărăcuț), fie duioase ca la carte, se nutresc din întâmplări mărunte, pe care nici surpriza din final, care vrea să spună că aparențele înșală, nu le smulge din sălciu. Rar, schițele acestea se interferează cu literatura (Frunzele veștede
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
sau bucurie, supărare sau frică. Oamenii pot să interpreteze aceasta și să reacționeze (cineva supărat este întrebat: „Arăți supărat, ce ai?” sau cineva care este în conflict cu altcineva va trimite semnale prin „expunerea sentimentelor”, în sensul că o intervenție glumeață a unei terțe persoane nu va fi bine primită); - adaptorii sunt folosiți de indivizi atunci când aceștia se află în situații inconfortabile (spre exemplu, faptul că o persoană aflată la o masă de discuții se apucă să aranjeze hârtiile din fața sa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Rodica Zafiu Folosirile glumețe ale termenilor de rudenie sînt destul de răspîndite în limbajul familiar și argotic, în care apar construcții de tipul nepotul lui... ("nepotul lui Manivelă", "nepotul lui Zmeu"), fiul...( "fiul ploii", "fiul cepei", "fiul lui chiflă") etc. Chiar dacă sursele acestor tipare expresive
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un ton glumeț, caracteristice, de altfel, creațiilor populare. Înșiră-te mărgărite cu dalbe flori aurite, Împărăția Arăpușchii sau Răsplata Sfintei Sâmbete sunt câteva basme semnificative, chiar dacă nu dezvoltă motive inedite. Trei i-au fost traduse în franceză de Jules Brun. Snoavele valorizează același
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
A. I. Odobescu, I. L. Caragiale, I. Creangă ș.a.). Datorită viabilității pe care i-o conferă caracterul ei realist, rămâne una din speciile folclorice răspândite. Surse: Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, București, 1847; D. Iarcu, Efimeride (anecdote) sau Românul glumeț, București, 1857; ed. 2 (Românul glumeț), București, 1874; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D.
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
ș.a.). Datorită viabilității pe care i-o conferă caracterul ei realist, rămâne una din speciile folclorice răspândite. Surse: Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, București, 1847; D. Iarcu, Efimeride (anecdote) sau Românul glumeț, București, 1857; ed. 2 (Românul glumeț), București, 1874; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
La Hanu Ancuței, pe vreme de pace, printre necurmatele lupte care pustiesc Țara Moldovei, oamenii zăbovesc împrejurul focului, golesc ulcele cu vin vechi și spun „povești”. Cartea e un Decameron românesc, cuprinzând istorisiri cumplite (Județ al sărmanilor), miraculoase (Balaurul) sau glumețe (Iapa lui Vodă), fiecare fiind o piesă antologică de artă narativă. Într-o istorie zbuciumată, plină de seisme, Hanu Ancuței devine un punct geografic privilegiat, un popas simbolic îngăduit scurtă vreme vieții reflexive, când aducerile aminte umplu sufletele cu o
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
oarecum cizelată de către folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889) reunește anecdote cu o tematică variată. Prostia, îngâmfarea, infidelitatea conjugală sunt câteva defecte satirizate. Merită, de asemenea, amintite ghicitorile, întrebările și răspunsurile, „frământările de limbă” adunate în colecția Din bătrâni (1885), interesul pentru aceste specii fiind întâmplător până atunci
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
apa din vase (cu o sticlă de un litru). Se va vedea că sunt cantități egale și, de asemenea, că „lichidele iau forma vaselor în care sunt turnate”. Cine s-a înșelat, arabul sau călătorii? Concluzie : Știau toți matematică: arabul, glumeț, le-a pus mintea la încercare! 2. La prima lecție din capitolul Înmulțirea numerelor naturale „înmulțirea, adunare repetată de termeni egali”, am prezentat următorul caz pentru captarea atenției: „La un concurs școlar, elevii au avut de rezolvat următoarele exerciții : 2
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
muri. Fie că un om o săptămână n-a mâncat și n-a dormit. Ce trebuie să facă el în primul rând către sfârșitul a 7-ei zile: să mănânce sau să doarme, ca să rămână viu? Deși problema poartă un caracter glumeț, ea are o soluție strictă și unică). Soiuția Problemei 7 Omul nu poate simultan și dormi și mânca. De aceea termen de 7 zile după somn și după mâncare vine în timp diferit. Deci, omul trebuie să facă fix aceea
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
și neajutorate, surprinse de venirea iminentă a iernii. În cadrul viziunii fabulistice se reconstituie un mic univers uman, față de care poetul încearcă sentimentul compasiunii. Dacă întregul discurs poetic e scris cu vervă, cu o anume tentă ironică și un anume ton glumeț, finalul aduce expresia mai limpede a lirismului lui T., care dobândește valori sporite, prin contrast cu restul poeziei: „Gâze, flori întârziate!/ Muza mea satirică/ V-a-nchinat de drag la toate/ Câte-o strofă lirică./ Dar când știu c-o să vă-nghețe
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Ghiveci (1894), Cronicele Doctorului (1898), Verzi și uscate (1900), Factor răspunzător. Decorat! Mica publicitate! (1915), Cu ou și cu oțet (1920), semnate Dr. Urechiă sau Iodoform, alături de care mai utiliza și iscăliturile Aur, Iod, Rigomeț. Popularizând într-un stil agreabil, glumeț, noțiuni de medicină, găsește cu cale să adune în câteva broșuri și mai multe conferințe, rostite îndeosebi la Ateneul Român, după cum ține să publice nu numai în periodice atacuri violente, nedrepte, la adresa lui Lazăr Șăineanu, care își au sursa nu atât
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]