870 matches
-
dicționar cu definiția restrictivă "a explora prin intermediul unui scaner"); sensul cu care îl găsim în multe contexte actuale poate proveni direct din engl. to scan ("a examina, a scruta"), dar nu fără contribuția computerelor, mai ales în evoluțiile figurate și glumețe: "Omul a stat probabil numai cîteva zile în România și imediat a scanat situația" (EZ 3411, 2003, 19); "patru personaje care își Ťscaneazăť inimile și sentimentele" (eva.ro); "o întreb pe Nadine ce dorește. ŤScaneazăť totul, știți cum sunt copiii
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
Rodica Zafiu Destul de multe sunt, în limbajul familiar-argotic românesc, denumirile băuturilor alcoolice de proastă calitate: foarte ieftine, obținute prin amestecuri sau prin fabricație artizanală dubioasă. Categoria, nediferențiată, e caracterizată pur și simplu, glumeț, prin efectele ei devastatoare, evocate cu ajutorul unor hiperbole dramatice. Formulele sunt umoristice mai ales prin contrastul între aparența de denumire serioasă, care poate fi folosită în deplină liniște de către consumatori, și conținutul terifiant. Denumirile sunt tipice disfemisme, care accentuează efectul
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
beau pufoaică translucidă" (Adevărul, 25.11.2007); "Rachiul din pufoaică se vinde bine în sezonul rece" (Adevărul, 9.02. 2006). Într-un astfel de reportaj, se explică originea - legendară sau realistă - a băuturii; textul mai adaugă o serie de denumiri glumețe la lista permanent deschisă: "În Ťprocesul de fabricațieť pot fi utilizați electrozi de sudură, pufoaice puse Ťla maceratť sau chiar găinaț, pentru o fermentare mai rapidă. Trebuie să ai un stomac de tablă ca să nu suferi după asemenea Ťtrotilť dubios
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
fronda cu ajutorul praștiei din care azvîrle subtilități antipoetice. De cele mai multe ori poetul își toarnă decepția într-o manieră ironică, deci într-o indirectitate care e o (involuntară) protecție. Dispoziția insurgentă se proiectează pe un evantai de asociații a căror edulcorare glumeață, fie și persiflată la rîndul său, reprezintă o detentă prin ambiguitate formală. Degradeul e suficient de ingenios, întrucît poza romantică trece într-una romanțioasă iar aceasta devine în cele din urmă obiectul unei îngînări ricanate: „Anii trec ca filele dintr-
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
aștepta mai puțin: în limbajul non-conformist al tinerilor și în textele destul de agresive ale unor grupuri muzicale. Nu știu dacă această extindere a fost provocată de popularitatea vechilor formule, sau dimpotrivă de aerul lor ușor desuet, potrivit pentru un uz glumeț. Prima impresie e că invocarea respectului - mai ales în combinația nouă respect maxim, care reprezintă o formulă de salut destul de răspîndită - ar fi ironică. Impresia e contrazisă cel puțin parțial de faptul că formulele conținînd cuvîntul respect apar în contexte
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
diferit de cel tradițional, apropiindu-se mai mult de tiparele actuale ale jurnalismului de scandal. Nu e greu sa deduci, dincolo de diferențele individuale, trăsăturile programatice ale acestor texte de bîrfa scrisă, care trec în revistă, pe un ton lejer și glumeț, cît mai multe detalii din viața privată a vedetelor și a personalităților politice la modă: ele își propun să fie spumoase, inteligente, amuzante, surprinzătoare. Reflexul lingvistic al acestei proiecții ideale (foarte rar materializate în producții de moderat bun gust) e
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
inspirat de Werner Söllner.Aventura aceasta poate continua, s-ar cuveni să continue, poetul ar trebui să-și joace șansa până la capăt. Un critic nu e interesat de batistele Desdemonei - acolo unde îl trimite Dinescu să scotocească într-un poem glumeț -, ci tocmai de posibilitatea unei voci încă puternice a poeziei românești de a atinge o rezonanță universală. Mai trimite spre publicul românesc și străin poemele tale. Bună seara!
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
de pildă pus pe același plan cu un cuvînt familiar mai vechi, pentru a sugera contextual amestecul balcanic dintre Orient și Occident: "indivizi... încarcați de ghiuluri și celulare" - "România liberă" 2294, 1997, 3). și mai semnificativă e apariția unui termen glumeț, colocvial, construit prin analogie cu (nu tocmai transparentul) celular: "un VIP care nu are ămoleculară" (EZ 2054, 1999, 2).
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
l’espérance.” Vedem analogia cu veșmântul lui Pietro: „purta o mantie albastră, încheiată cu șireturi aurite, care îi cădea până la călcâie”. Îl regăsim deghizat, mai apoi, în însuși Thomas, precum și, uimitor, în tabloul La Primavera, căci descoperim că, la modul glumeț, printr-un fel de „perversitate auctorială”, Culianu i-a făcut tabloului un horoscop aproape identic cu al lui însuși (pentru astrograma lui IPC, a se vedea excelenta analiză întreprinsă de Silvia Chițimia, în „Dilemateca” din iunie 2011), de combinație Capricorn-Balanță
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
un biet chatist care te-adoră", agonia.ro). Ca numeroase alte formații de la cuvinte și expresii englezești ("Conglomeratul new-age-ist", "ghiveciul new-age-ist", danionvasile.ro), cuvîntul chatist ridică unele probleme de scriere și pronunțare. În jargonul computeristic sînt frecvente enunțurile pe jumătate glumețe, caracterizate prin abuzul de neologisme, precum fraza de mai jos, în care apar un substantiv și un adjectiv formate de la numele unor sisteme informatice bine cunoscute: "eu una mă gândeam că linux-iștii ar fi tentați să îl considere prea �windows-ist
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
poate indica un sincer efort al autorului de a atenua greutatea unei acuzații (e vorba de suspiciunea unui asasinat), dar e cel puțin la fel de posibil a-i atribui intenția ironică de a sublinia insinuarea. într-o acumulare cu evidentă intenție glumeață și parodică - la Creangă - , cam apare ca unul din elementele excesului de bîrfe și aluzii incerte: "îi spunea cumva cineva câte ceva de pe undeva, care era cam așa și nu așa (...)" (finalul la Povestea lui Stan Pățitul). în folosirile "serioase", imprecizia poate
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
respectivelor instrumente; în această accepție îl aflăm, de pildă, la Odobescu: "un sunet de corn răsuna de pe malul opus al rîului și repeta de cîteva ori de-a rîndul una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngîna cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce le produce..." (Psevdo-kinigheticos) De la "fanfară" cu înțelesul de melodie la acela de formație muzicală, trecerea s-a făcut prin metonimie, iar sensul secund l-a ocultat pe primul
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
Nina Cassian, poeta m-a întrebat pe neașteptate: - Nu erai și dumneata în fanfara care ne-a salutat la sosire? - Mă tem că, pentru o muziciană ca dumneavoastră, fanfara suna destul de prost. - Dumneata însă erai în nota justă, a replicat, glumeț, poeta. Mai există undeva, în lumea de astăzi, vreun oraș unde poeții, la coborîrea din tren, sînt întîmpinați cu muzică de fanfară? Dacă da, sînt dispus să le împărtășesc celor de acolo experiența mea în materie, în speță repertoriul integral
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
perfectul simplu: "Da ce s-a întâmplat de îl banară și pe FMTV?" (forum.softpedia.com); "te banară ăshtia din nou? sau uitashi parola?" (forum.computergames.ro). Ultimele exemple pot reprezenta autentice uzuri regionale, dar și (chiar mai probabil), formulări glumețe, parodice, imitînd uzul oltenesc al timpului verbal. Anglicismele recente preluate din limbajul internetului se răspîndesc rapid, jargonul utilizatorilor de calculatoare trecînd ușor în registrul colocvial comun. Verbul a bana nu pare a fi intrat deocamdată în circulația mai largă, de
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
România literară, nr. 3, 1999); acesta se folosește curent și pentru persoane care nu mai sînt la vîrsta copilăriei, dar rămîn copii ai părinților lor. în aceeași serie intră odor și progenitură. Termenul odor - pentru care DLR înregistrează un uz "glumeț", în vreme ce DEX indică doar sensul neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins să-și ia odorul de la terasa complexului" (EZ 2482, 2000, 3
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela de care-și rîde măscăriciul Vălătuc, al lui Păstorel) survolează Bucureștii. Din balon, același cîntecel cu refren glumeț spune c-o să cadă "rostogoală/ Goală, goală, goală, goală, goală, goală." Și, într-adevăr, din înalt încep să cadă haine. Ce s-a întîmplat? Altă poveste...
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
era lumină ca-ntr-un pahar cu ceai în care-a explodat o albină" sau "vara", plecând "târâtă ca un văl de ciocurile cocorilor" - acestea, alese la întâmplare, ar putea, poate, circula independent, după cum s-a reținut și un distih glumeț al meu: "M-am deplasat la fața locului, / fața locului era umflată"... Dar, cum am spus într-un alt interviu, dacă-mi doresc ceva e să fiu citită. Cu orice risc, cu tot riscul de a-mi dezamăgi cititorul, de
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
forme, previzibile, de plural: în -uri („Despre noi, prin «interneturi», fabricadetricouri.ro) și în -e („e foarte probabil ca albumul tău să fie disponibil gratis pe internetele astea”, life.hotnews.ro, 26.03.2009). Prima formă poate fi o încercare glumeață de a modifica termenul omniprezent, poate și sub influența unei modificări ironice apărute în engleză: în Wikipedia, există pluralul atipic internets, descris ca formă utilizată cu intenție comică, cu aluzie la ignoranța cuiva în privința tehnologiei moderne. Forma (în contradicție cu
Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5977_a_7302]
-
sufixul are și valoarea specială de element redundant, aproape asemantic, în prietenar, jupînar, străinar. Limbajul jurnalistic utilizează mult sufixul -ar, în cuvinte preluate din alte surse sau în creații proprii; unele rămîn experimente izolate (am mai citat, între creațiile ad-hoc glumețe, pe iogar), altele se impun pînă la a deveni aproape termeni standard (de exemplu, boschetar). Am înregistrat în ultima vreme și alte formații în -ar; unele serioase: piscinar, folosit cu sensul normal de "constructor de piscine": "piscinarii vor o asociație
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
deveni aproape termeni standard (de exemplu, boschetar). Am înregistrat în ultima vreme și alte formații în -ar; unele serioase: piscinar, folosit cu sensul normal de "constructor de piscine": "piscinarii vor o asociație și o lege" (EZ 3813, 2004, 3), altele glumețe: mîțar apare folosit cu sensul de "stăpîn / iubitor de pisici", nota umoristică provenind atît din ambiguitatea relației, cît și din caracterul popular-familiar al termenului de bază, mîță: "mîțarilor dacă le spui mîțari nu se supără" (EZ 3539, 2003, 7). Oricum
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
etichetă de gen se justifică, mai devreme sau mai târziu. Exact cum își dorise el însuși cândva, Nicolae Ceaușescu are șansa de a deveni - peste noapte & pe sub mână - și critic, și istoric literar, și autor, și grafician, și Dumnezeu-mai-știe-ce. Șansă glumeață, convivială, într-adevăr, dar - până la urmă - șansă și nimic altceva. Că relativismul acesta nu e străin de anume pericole care pot conduce la o mitologie kitsch sau camp mi se pare de la sine înțeles. N-ar fi deloc exclus, într-
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
firul traducerii clasice... învățătorul, neconvențional, Silenele, Satirul fără de seamăn, să aibă uneori un ton haios, în felul învățăceilor săi dragi mai slobozi la gură, ca tinerii de totdeauna, acest lucru făcându-l mai viu... * l După un schimb de cuvinte glumețe cu prietenul Glaucon, Apolodor îi spune că și el aflase de banchet de la Aristodem, care la rândul lui îi povestise cum se întâlnise cu Socrate, care tocmai făcuse baie și își pusese sandalele în picioare, ceea ce nu prea era în
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
etimologică indică o contaminare între ciocoi și fleandură. Cuvîntul e înregistrat de I.-A. Candrea (Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1931) și de Dicționarul limbii române (DA, 1940), pentru că apăruse deja în teatrul lui Alecsandri, în seria ciocofleandură, ciocoroifleandură, ciocorofleac - compuse glumețe, prin joc de cuvinte "exprimând mai mult dispreț decât simplul ciocoi" ( DA). Seria respectivă nu e decît un fragment din procesul de recombinare continuă a termenilor expresivi-peiorativi: i se poate adăuga coțofleandură (pl.: coțoflendere) "cață, gură-rea"; "coțofană" (în Glosarul regional
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
aleagă dintre multele sale însușiri, cu una definitorie: a entuziastului. El rămâne același în calitate de colaborator la diferite publicații transilvănene, "Telegraful român, "Gazeta transilvană, "Foaie pentru minte, inimă și literatură, "Amicul școalei, "Concordia, la publicațiile de la Pesta, "Aurora română, "Umoristul. Foaie glumeață, transformată în "Gura satului. Toate aceste titluri, înscrise în drumurile sale de creator al culturii românești, nu pot fi numite neținând seama de revistele scrise de mână, din perioada școlară, "Deșteaptă-te române ( 1856) și "Aurora ( 1860). Ca toate celelalte
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
acest caz apare contaminarea care atestă pierderea conștiinței etimologice; plămînii sînt tot doi, deci ar exclude determinantul toți; acesta e însă folosit, ca un banal mijloc de întărire, în construcția din toți bojocii. Am găsit de curînd chiar un context glumeț, metaforic, care atestă formula: "niște studenți (...) claxonau din toți bojocii mașinii lor" (Dilema, 384, 2000, 5).
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]