587 matches
-
atacat frontal legitimitatea epocii moderne, susținând că dezvoltarea ei trebuie interpretată ca un triumf al gnozei. Filozofi decisivi pentru modernitate precum Hegel, Marx și Nietzsche ar trebui considerați "gnostici" în măsura în care în gândirea lor ar opera o schemă speculativă de sorginte gnostică. Dacă la Hegel, procesul în cadrul căruia spiritul ajunge, pornind de la o stare de alienare, să se regăsească pe sine însuși, pentru Voegelin acesta este analog peregrinării prin intermediul căreia scânteia înstrăinată (pneuma) a gnosticilor se întoarce din exilul său în cosmos
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a Evului Mediu târziu, care separă în mod radical lumea de Dumnezeu. Modernitatea, așadar, nu este triumful, ci a doua, și definitivă, înfrângere a gnozei 185. Ceea ce ne interesează aici dincolo de metamorfozele moderne ale gnozei este faptul că paradigma dualistă gnostică ne permite să vedem nihilismul contemporan dintr-o perspectivă diferită, mai amplă și lămuritoare. Dacă gnoza, considerată nu ca fenomen istoric, ci ca un model de gândire, poate fi interpretată în același mod cu un nihilism existențialist ante litteram, care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
poate fi fi citit la rândul său ca un gnosticism modern și ateu: orb la orice formă de transcendență, acesta se concentrează pe o descriere tragică a dezrădăcinării și a exilării existenței muritoare. În solitudinea sa cosmică, existența repetă interogația gnostică, știind că va rămâne fără răspuns: cine suntem?, de unde venim?, încotro ne îndreptăm? Hans Jonas, elevul lui Heidegger și Bultmann la Marburg, a avut mai ales meritul de a fi adus la lumină conexiunile structurale dintre gnoza antică și existențialismul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gnostic drept cheie de interpretare pentru a înțelege criza existențială și nihilistă a omului de astăzi. Jonas realizează o reconstrucție istorică aprofundată a gnozei antice, derivând de aici un profil tipologic, pentru a arăta în ce mod confruntarea cu paradigma gnostică eliberează problemele puse de nihilism și de existențialism din temnița absurdului și le iluminează cu un sens mai amplu 186. Dar chiar și Jaspers și Émil Bréhier au observat importanta analogie care subzistă între existențialism și nihilism, pe de o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
întorcându-se la aceasta. Ei bine, dacă în povestire începutul și sfârșitul devin obscure, se obține întocmai secvența temporală a existenței finite în dinamica de inautenticitate și autenticitate, așa cum o descrie Heidegger. Analitica existențială ar fi așadar expresia unei atitudini gnostice și nihiliste care nu mai cunoaște unitatea divină originară, nici nu mai crede într-o întoarcere, ci se consumă cu totul în orizontul vid și dramatic al finitudinii. Această paradigmă de lectură luminează dintr-un alt unghi nu numai opera
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
inconfundabil de a fi care se transformă în lipsă de ființă, așadar în nimic. Concluzia lui Sartre este coerentă: omul este o pasiune inutilă. Apare aici, deși neexplicitat, motivul nihilismului gnostic. Cel care în schimb are pe deplin prezentă structura gnostică subîntinsă propriei reflecții existențialiste și nihiliste este Camus. Această conștiință nu surprinde dacă avem în vedere faptul că în teza de licență Metafizică creștină și neoplatonism (1936), unde în centrul argumentării se află figurile lui Plotin și Augustin, Camus se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de gândiri. Acest lucru semnalează un interes nu doar istoric, ci și tipologic, în lumina căruia nu putem elimina ca o simplă coincidență faptul că titlurile pe care Camus le alege pentru unele dintre operele sale sunt tot atâtea metafore gnostice: Străinul, Căderea, Exilul și împărăția. Din această perspectivă apare de altfel cât se poate de clar orizontul metafizic al nihilismului pe care Camus îl analizează și îl desfășoară de-a lungul firului călăuzitor al celor două motive care îl obsedează
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care o amenință în fiecare clipă. Meditațiile lui Cioran ne împing până în acel punct în care fiecare dintre noi stă dezgolit în fața destinului său dezgolit. În Căderea în timp (La chute dans le temps, 1964) un titlu de clară proveniență gnostică se spune: Nu suntem cu adevărat noi decât atunci când, punându-ne în fața noastră înșine, nu coincidem cu nimic, nici măcar cu singularitatea noastră 191. Omul este în concluzie un nimic cu conștiință de sine, este "cel care nu este": astfel susține
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fi definit ca "defetism filozofic": indiferență absolută față de ceea ce este existent, ros de cariul decadenței, opoziția inflexibilă față de orice ideal, respingerea apodictică a oricărei transcendențe și ordini, obsesia catastrofei și a morții. Singura religie pe care o acceptă este cea gnostică: Dacă aș fi întrebat în ce cred, m-aș declara gnostic, și am fost astfel de când am început să gândesc și să simt204. Este vorba despre o credință pe care timpul o consolidează: Cu cât îmbătrânesc și cu cât timpul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
spre deosebire de existențialiști, care afirmau că omul este în esență un captiv întraceastă lume). Narhaniel Deutsch este de părere că ceea ce l a apropiat pe tânărul Culianu de eans gonas ar fi fost statutul amândurora de refugiați, identificându-se “cu figura gnostică centrală” cunoscută drept “Omul străin”/ “Străinul”, amândoi având parte de soarta străinului (singuri, neprotejați, neînțeleși...) Așa se explică de ce Culianu îl consideră pe mentorul său drept “FĂOăuză pentru propria sa explorare”, apreciind că eans gonas “a conferit gnosticismului antic inteligibilitate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din punct de vedere moral și ontologic, pentru că natura umană se deschide înnoită mereu și mereu în relația cu Necreatul și Infinitul. Și în lucrarea sa teologică Capete gnostice (teologice), 89, Sfântul Maxim se ocupă de problema stării sufletelor și trupurilor în viața de apoi, dacă acolo există mobilitate și progres, ori va fi o stare stabilă de uniformitate. Făcând aluzie directă la o aserțiune din opera De principiis
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
și memebru al Academiei din Atena, cunoștea o largă răspândire 176 în vremea apariției creștinismului. Discursul său ridică discuția despre creație la nivelul viziunii Bisericii creștine, care în perioada propovăduirii dogmelor sale se confrunta, pe de o parte, cu accepțiunea gnostică, conform căreia lumea și creația erau atât de dominate de rău, încât nu ar fi putut fi opera lui Dumnezeu, ci a unor intermediari între Acesta și lume, respectiv cu viziunea total opusă, a platonismului, potrivit căruia întreaga existență era
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
În planul activității pentru folosirea ulterioară. Acest lucru solicită de la specialist o analiză atentă a lecției efectuate, sinteza separată a factorilor, găsirea răspunsului la Întrebările apărute În literatura științifico-metodică. Astfel, orice activitate profesională constă dintr-un set de activități specifice: gnostice, de dezvoltare, de proiectare, organizaționale, comunicative (N. V. Kuzimina, 1970). La această enumerare O. V. Petunin (1980), și I. P. Iliin (2000) adaugă componentul specific pentru activitatea sportivă - motorie. Activitatea de cunoaștere a instructorului implică cunoașterea: analiza conținutului și metodelor aplicare În
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pronunțate, componentele Încep să crească, În timp ce altele, predomină anterior, pierd rolul de bază, are loc procesul de restructurare a activității. Potrivit lui S. I. Kudinova (1978) pentru un profesor cu o calificare Înaltă un loc de bază este ocupat de componenta gnostică, iar la un profesor cu competențe reduse de componenta comunicativă. Sprijinul antrenorului-profesor pe cele mai puternice părți ale activității sale Îi determină formarea propriului stil de lucru. Astfel, stilul este un mijloc eficient de adaptare individuală la cerințele obiective ale
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pentru a efectua exerciții fizice. Abilitățile se caracterizează prin cunoașterea metodelor practice de aplicare a acțiunilor individuale sau, În general, deprinderilor specifice regulilor și scopului activității (E. P. Iliin, 2000). Abilitățile specialistului În domeniul fitnessului sunt Împărțite În constructive, organizatorice, comunicative, gnostice și motorii. Abilitățile constructive se manifestă prin proiectarea și planificarea activităților, capacitatea de a selecta și de a realiza complexe de exerciții, de a realiza o planificare obiectivă și actuală; abilitatea de a planifica achiziționarea de noi echipamente (aparate, dispozitive
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
trebuie să dețină cunoștințe, cultură și capacitate de exprimare. abilitățile de a convinge sunt determinate de cunoașterea de către profesor a fiecărui executant, cât și grupa ca un tot Întreg, bazate pe analiza situațiilor pedagogice și rezultatele activității sale. Astfel, abilitățile gnostice sunt legate de procesele de percepție și se bazează pe abilitățile perceptuale, ceea ce Înseamnă abilitatea de a urmări, de a observa erorile În timpul efectuării exercițiilor fizice. Abilitățile de a convinge includ capacitatea de a se folosi de literatura științifică (pedagogică
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „Dacă darul este ceea ce se dă celor ce mai înainte n-au adus nimic, putem spune că mintea cunoscătoare (gnostică) primește ca daruri, din contemplarea lucrurilor, rațiunile care alcătuiesc (susțin) credința fără nici o demonstrație rațională și care sunt aduse prin ea Domnului. Căci pentru credință nu aduce nimeni nimic mai înainte. Fiindcă mintea Îl privește în chip firesc și fără
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
diluat puterile executivă, legislativă și juridică, amalgamate cu "stupefiante spirituale și vizuale" și, în fine, savanții, care construiesc noi mitologii, similare structural cu cele păstrate din timpuri imemoriale, și care nu beneficiază de audiență în prima fază, având o activitate "gnostică".194 Trebuie însă operată o riguroasă demarcație între mistificare și mit, pune Durand un semn de exclamare care subliniază cauza celor mai multe confuzii teoretice și metodologice, dar și admis faptul că "a încerca să demitizezi conștiința este suprema încercare mistificatoare." Pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
biblice, pariul fiind existența lumească a lui Iisus Hristos. Comentatorii își exprimă stupoarea în fața credulității creștinilor, care continuă să rămână credincioși, în pofida stadiului actual de cercetare, bazat de confruntarea dintre "minciunile" vehiculate de evangheliile canonice și adevărurile dezvăluite de evangheliile gnostice și alte texte vechi, în număr de peste cincizeci. De pildă, profetul creștinismului primitiv n-a fost Iisus, ci Ioan Botezătorul, marginalizat în chip vădit de Noul Testament, ca și Maria Magdalena. Există chiar o superioritate a Mariei Magdalena nu numai față de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o hierodulă, o preoteasă păgână, urmașa zeiței Isis. Iisus și Maria s-au supus unui ritual "tantric", în sensul imnurilor din Cântarea Cântărilor. Ea l-a uns pe Iisus pentru îngropare și înviere, cel uns devenind Crist 288. În evangheliile gnostice, Maria Magdalena este numită "Femeia care știe Totul", prin "actul sexual curat" (Evanghelia după Filip). După răstignire, Maria a fost aceea care i-a readunat pe ucenici, redându-le încrederea în misiunea lor, în calitate de conducător spiritual, până ce apostolii Petru și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu ar fi torturați sau arși pe rug, cum procedau ei cu cei bănuiți de erezie, ci s-ar fi bucurat de un tratament mult mai omenos. Întotdeauna dogma și gândirea închistată au constituit piedici majore în dezvoltarea unor sisteme gnostice bazate pe precepte raționale. Dacă putem ierta comportamentul aberant și inuman, crimele și tortura practicate de Biserică în Evul Mediu împotriva celor care propuneau idei gnostice și raționaliste diferite de acel „crede și nu cerceta” propovăduit de ei, în schimb
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
omenos. Întotdeauna dogma și gândirea închistată au constituit piedici majore în dezvoltarea unor sisteme gnostice bazate pe precepte raționale. Dacă putem ierta comportamentul aberant și inuman, crimele și tortura practicate de Biserică în Evul Mediu împotriva celor care propuneau idei gnostice și raționaliste diferite de acel „crede și nu cerceta” propovăduit de ei, în schimb ar fi o mare eroare să uităm vreodată acele fapte abominabile, practicate cu devotament „creștinesc” în numele „dreptei credințe”. Și ca să vedem cât de dreaptă ar fi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
model. Este cazul experienței autoscopice care ne determină să conferim imaginii mai multă realitate decât are ființa ce se oglindește în ea. Narcis este un exemplu clasic pentru această experiență în care dublul sfîrșește prin a lua locul ființei. Interpretarea gnostică atribuie crearea lumii proiectării unei imagini arhetipice a omenirii, care a rămas prizonieră ca urmare a unei fascinații pentru reflexul său. Imaginea tinde să-și piardă identitatea, nu numai în cazul abaterii sale de la model, ci și în momentul producerii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
manifestă și el o anumită logică internă și o articulare modulară, chiar dacă este străbătut, precum un teritoriu, de granița dintre cele trei zone care îl compun (laic, divin, demonic). Fiecăreia îi corespunde un tip de cultură - laică sau religioasă (canonică, gnostică, eretică) -, precum și anumite manifestări specifice, pe care le putem pune în relație cu pivotul central, puterea. Intervine decisiv în organizarea lumii medievale, respectiv în imaginarul colectiv, discursul religios, concentrat asupra exemplarității și asupra restricțiilor vieții creștine − ele se regăsesc inclusiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și redefinește noțiunea de oikonomia, reelaborând planul de guvernare, dar în dublă cheie: de administrare a bunurilor simbolice ale spiritualității creștine și de organizare a vieții comunitare în așteptarea Judecății (implicit de supraveghere a acestei așteptări, cu toate abaterile ei gnostice sau eretice). "Imaginarul așteptării" se combină însă, de la un moment dat, cu cel al "lumii de dincolo", preluând printre altele și reprezentările populare creștine ale demonicului și rafinând mult complexul pedepsei și pe cel al răscumpărării păcatelor. Doar că, în afară de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]