KorAP: Find »[drukola/base=gnostic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...36 >

888 matches

Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

atît de scăzut În ochii gnosticilor dintr-un motiv fundamental: acela că, potrivit exegezei lor, trebuia să nu-l fi cunoscut pe adevăratul Dumnezeu și pe Logosul/Sophia acestuia. Unul din episoadele celebre din Cartea Genezei asupra căruia le place gnosticilor să speculeze este 3:9-11, care are loc după ce Adam și Eva au mîncat din fructul oprit al Arborelui Cunoașterii. Dumnezeu se plimbă pașnic prin Rai, „În răcoarea zilei”, iar cei doi oameni se ascund din calea lui, mai degrabă

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Părintele universului, care „este nemărginit și nu se află Într-un loc”, ar putea umbla prin Paradis. Cel care a stat de vorbă cu Adam ar fi fost Logosul lui Dumnezeu (pe care Teofil Îl numește alternativ Sophia)269. Pentru gnostici, episodul nu putea avea altă semnificație decît că Demiurgul nu este omniscient și omnipotent. El se preumblă liniștit prin Paradis și ignoră nu numai unde se află Adam, ci și faptul că acesta a gustat din fructul oprit 270. Dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
fructul oprit 270. Dacă Demiurgul este cu adevărat ignorant, atunci, chiar dacă s-ar putea ca el să fi crezut că Arborele Cunoașterii nu era bun pentru oameni, adică chiar dacă n-ar fi un Înșelător cum l-au considerat mulți dintre gnostici, Arborele Cunoașterii s-ar putea să fi fost bun, la fel și Șarpele. Am văzut mai Înainte că majoritatea gnosticilor cred că Arborele Cunoașterii reprezintă Pleroma, cu excepția EvPh, unde este considerat a fi Legea care-i ucide pe cei ce

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Arborele Cunoașterii nu era bun pentru oameni, adică chiar dacă n-ar fi un Înșelător cum l-au considerat mulți dintre gnostici, Arborele Cunoașterii s-ar putea să fi fost bun, la fel și Șarpele. Am văzut mai Înainte că majoritatea gnosticilor cred că Arborele Cunoașterii reprezintă Pleroma, cu excepția EvPh, unde este considerat a fi Legea care-i ucide pe cei ce Își caută hrana În ea271. Bricolajul executat de gnostici pe baza textului Genezei este circular, În sensul că servește mai

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
bun, la fel și Șarpele. Am văzut mai Înainte că majoritatea gnosticilor cred că Arborele Cunoașterii reprezintă Pleroma, cu excepția EvPh, unde este considerat a fi Legea care-i ucide pe cei ce Își caută hrana În ea271. Bricolajul executat de gnostici pe baza textului Genezei este circular, În sensul că servește mai Întîi pentru a stabili că Demiurgul este ignorant, iar apoi dovedește acest lucru prin metodă exegetică. Dar oricît de multe ar explica acest procedeu, trebuie căutate alte motive pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
textului Genezei este circular, În sensul că servește mai Întîi pentru a stabili că Demiurgul este ignorant, iar apoi dovedește acest lucru prin metodă exegetică. Dar oricît de multe ar explica acest procedeu, trebuie căutate alte motive pentru multiplicarea de către gnostici a entităților divine și pentru Înverșunata apărare a liberului arbitru, combinată cu polemica Împotriva astrologiei. Hans Joachim Krämer analizează formarea Pleromei gnostice ca pe un proces din interiorul „metafizicii platonice a Spiritului”272. Noi cercetări asupra platonismului mediu, pe direcțiile

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
analizează formarea Pleromei gnostice ca pe un proces din interiorul „metafizicii platonice a Spiritului”272. Noi cercetări asupra platonismului mediu, pe direcțiile atît de rodnice trasate de John Dillon și Robert Berchman, ar putea să aducă noi surprize. În ceea ce privește polemica gnosticilor contra astrologiei, care este În același timp o puternică afirmare a liberului arbitru uman, explicația este iarăși simplă, dacă Îi vom căuta pe gnostici În cercurile creștine - ipoteză luată recent În considerație și de Elaine H. Pagels 273. Gnosticii au

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
rodnice trasate de John Dillon și Robert Berchman, ar putea să aducă noi surprize. În ceea ce privește polemica gnosticilor contra astrologiei, care este În același timp o puternică afirmare a liberului arbitru uman, explicația este iarăși simplă, dacă Îi vom căuta pe gnostici În cercurile creștine - ipoteză luată recent În considerație și de Elaine H. Pagels 273. Gnosticii au exagerat În mod categoric aversiunea paulină față de influențele astrologice care limitează liberul arbitru, „stihiile lumii” (stoicheia tou kosmou) din Epistola către Galateni 4:3

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
polemica gnosticilor contra astrologiei, care este În același timp o puternică afirmare a liberului arbitru uman, explicația este iarăși simplă, dacă Îi vom căuta pe gnostici În cercurile creștine - ipoteză luată recent În considerație și de Elaine H. Pagels 273. Gnosticii au exagerat În mod categoric aversiunea paulină față de influențele astrologice care limitează liberul arbitru, „stihiile lumii” (stoicheia tou kosmou) din Epistola către Galateni 4:3, al căror caracter astrologic este mai precis definit În Gal. 4:10. Lupta Împotriva astrologiei

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
V. 7.35. 27. AJ II. 10.25; vezi Bernard Barc, „Samael-Saklas-Yaldabaot: Recherche sur la genèse d’un mythe gnostique”, În Colloque international, pp. 123-150, citat de la, p. 123. 28. Vezi F.T. Fallon, The Enthronement of Sabaoth: Jewish Elements in Gnostic creation Myths (NHS 10), 1978, p. 31. 29. Mathew Black, „An Aramaic Ethymology”. 30. Iren. I. 30. 4sq. 31. II.103.10. 32. BG 44.14 sq.= II. 13.7sq. 33. BG, p. 117 Till. 34. II.94.21sq. 35

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
mine am căzut de acord că, deși Numenius nu este părintele doctrinei, care Îi era cunoscută și lui Basilide din Alexandria, nu avem motive Întemeiate să ne Îndoim că el Împărtășea varianta ei pozitivă. Astfel Încît, s-ar zice, doar gnosticii ar rămîne ca posibili autori ai teoriei trecerii sufletului prin sfere. Lucrul pare totuși puțin probabil, căci gnosticii ar fi reacționat printr-o inversiune semantică la o teorie platonică prezentată inițial În cheie pozitivă. Cu alte cuvinte, este mai ușor

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Basilide din Alexandria, nu avem motive Întemeiate să ne Îndoim că el Împărtășea varianta ei pozitivă. Astfel Încît, s-ar zice, doar gnosticii ar rămîne ca posibili autori ai teoriei trecerii sufletului prin sfere. Lucrul pare totuși puțin probabil, căci gnosticii ar fi reacționat printr-o inversiune semantică la o teorie platonică prezentată inițial În cheie pozitivă. Cu alte cuvinte, este mai ușor să Înțelegem de ce o asemenea teorie ar fi fost produsă mai Întîi În cercurile medio-platonice, preocupate de astrologia

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
de ce o asemenea teorie ar fi fost produsă mai Întîi În cercurile medio-platonice, preocupate de astrologia hermetică, din dorința de a Înțelege cum anume comunică planetele Însușirile lor sufletelor omenești. Ar fi putut fi interpretată mai degrabă abia atunci de gnostici În cheie negativă. Știm cu certitudine că gnosticii au tratat despre călătoria sufletului prin sfere Înaintea lui Numenius, ceea ce Înseamnă că este mai probabil ca originea teoriei respective să dateze de la Începutul secolului al II-lea, sau chiar de la sfîrșitul

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
mai Întîi În cercurile medio-platonice, preocupate de astrologia hermetică, din dorința de a Înțelege cum anume comunică planetele Însușirile lor sufletelor omenești. Ar fi putut fi interpretată mai degrabă abia atunci de gnostici În cheie negativă. Știm cu certitudine că gnosticii au tratat despre călătoria sufletului prin sfere Înaintea lui Numenius, ceea ce Înseamnă că este mai probabil ca originea teoriei respective să dateze de la Începutul secolului al II-lea, sau chiar de la sfîrșitul secolului I. 82. Pistis Sophia, p. 183 Schmidt-Till

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988, pp. 239-258, citat de la, p. 241. 143. Pan. 38.1.1-5.3. 144. Adversus omnes haereses 2, p. 218 Kroymann. 145. Vezi A. F. J. Klijn, Seth in Jewish, Cristian and Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977, pp. 82-90. Toate celelalte izvoare sînt dependente de Epifaniu și de Anacephalaeoses, descrieri de erezii adăugate la Panarion; Klijn, p. 88. 146. Pan. 40.5.4. 147. Vezi Gedaliahu A.G. Stroumsa, Another Seed: Studies in Gnostic

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977, pp. 82-90. Toate celelalte izvoare sînt dependente de Epifaniu și de Anacephalaeoses, descrieri de erezii adăugate la Panarion; Klijn, p. 88. 146. Pan. 40.5.4. 147. Vezi Gedaliahu A.G. Stroumsa, Another Seed: Studies in Gnostic Mythology (NHS 24), 1984, pp. 57-58. 148. Birger A. Pearson, „Revisiting Norea”, În King (ed.) Images of the Feminine, ed. cit., pp. 265-275, În special, pp. 265-266; Norea derivă din scrierile evreiești (haggadoth) despre Noamah (Gen. 4:22). 149. Pan

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
88.33. 196. TT 89.25 sq. 197. TT 90.31-91.1. 198. TT 91.34-91.13. 199. TT 92.15 sq.; 98.12-21. 200. TT 100.1 sq. 201. TT 101.15-19. 202. Gilles Quispel, „The Origins of the Gnostic Demiurge”, În Gnostic Studies I, pp. 213-219. 203. Ps.-Clem., Recognitiones 2:39. 204. Ipse missit creatorem deum, ut conderet mundum: Ps.-Clem, Recognitiones 2:57; Quispel, op.cit., p. 216. 205. Quispel, ibidem, pp. 217-219. 206. Fossum, The name of

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
TT 89.25 sq. 197. TT 90.31-91.1. 198. TT 91.34-91.13. 199. TT 92.15 sq.; 98.12-21. 200. TT 100.1 sq. 201. TT 101.15-19. 202. Gilles Quispel, „The Origins of the Gnostic Demiurge”, În Gnostic Studies I, pp. 213-219. 203. Ps.-Clem., Recognitiones 2:39. 204. Ipse missit creatorem deum, ut conderet mundum: Ps.-Clem, Recognitiones 2:57; Quispel, op.cit., p. 216. 205. Quispel, ibidem, pp. 217-219. 206. Fossum, The name of God, ed. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
precum și (În colab. cu N.A. Dahl) „Philo and the Rabbis on the Names of God”, În Journal for the Study of Judaism 9, pp. 1-28. 212. Nils A. Dahl, „The Arrogant Archon and the Lewd Sophia: Jewish Traditions in the Gnostic Revolt”, În The Rediscovery, 2: Sethian Gnosticism, pp. 689-712. 213. Bernard Barc, „Introducere” la vol. L’Hypostase des Archontes. Traité gnostique sur l’origine de l’homme, du monde et des archontes, ed. și trad. B. Barc, text urmat de

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Ps.-Tert. 2; Epiph., Pan. 38.2.4. 227. Harold Bloom, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983, p. 62. 228. Jules Isaac, Genèse de l’antisémitisme: Essai historique, Calmann-Lévi, Paris, 1956, p. 24. 229. Karl-Wolfgang Tröger, „The Attitude of the Gnostic Religion Towards Judaism as Viewed in a Variety of Perspectives”, În Colloque international, op.cit., pp. 86-98. 230. EvPh 74:5; ApAd 74.1 sq; PSem 29; ST 62.28sq.; Iren. I.25.1=Hipp.VII.32.1. (Carpocrate); Iren. I.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
28sq.; Iren. I.25.1=Hipp.VII.32.1. (Carpocrate); Iren. I.30.9-10 (ofiți); Hipp. VI.35.1-2 (valentinieni); Orig., In Iohann. 19.19 (Heracleon); Iren. I.24.5 (basilidieni); Epiph. 40.5.1-6 (arhontici); Epiph. 16.6.1 (gnostici) etc. 231. Vezi Klaus Koschorke, Die Polemik der Gnostiker gegen das kirchliche Christentum (NHS 12), 1978, pp. 11-15; 21-22; 37-42; 64 sq.; Elaine H. Pagels, The Gnostic Gospels, Random House, New York, 1979, pp. 3 sq., 38 etc. 232. Aceste caracteristici

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
I.24.5 (basilidieni); Epiph. 40.5.1-6 (arhontici); Epiph. 16.6.1 (gnostici) etc. 231. Vezi Klaus Koschorke, Die Polemik der Gnostiker gegen das kirchliche Christentum (NHS 12), 1978, pp. 11-15; 21-22; 37-42; 64 sq.; Elaine H. Pagels, The Gnostic Gospels, Random House, New York, 1979, pp. 3 sq., 38 etc. 232. Aceste caracteristici sînt subliniate În clasica lucrare a lui Harry Austryn Wolfson, The Philosophy of the Church Fathers, 2 vol., Harvard Univ. Press, Cambridge, MA, 1956. Combinarea lor a

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
a putea fi abordată În acest context. 233. Celor care ar putea să obiecteze că Simon Magul se considera un MÎntuitor creștin, ar trebui să li se amintească faptul că Simon candidează În continuare pentru improbabila poziție de „cel dintîi gnostic”. Nu Încercăm nicidecum să descoperim În creștinism rădăcinile gnosticismului. Afirmăm doar că, asemeni gnosticismului, creștinismul se baza pe exegeza biblică de tip platonic. Astfel Încît era mai ușor de realizat saltul de la creștinism la gnosticism, decît unul care ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Epiph. 40.5.1; docetiști: Hipp. IX.6 etc. 235. Epiph., Pan. 33.3.2. 236. EvPh74.5. 237. Pan. 16.6.1. 238. Epiph., Pan. 33.4.14-5.15; vezi G. Quispel, „La Lettre de Prolémée à Flora”, În Gnostic Studies I, ed. cit., pp. 70-102. 239. Epiph., Pan. 6.1-6. 240. Iren. I.31.1; Ps.-Tert.2; Epiph., Pan. 38.2.4. 241. Iren. I.30.9. 242. Hipp. V.25.23. 243. TT 107.10 sq. 244

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
dovezi că Marcion a considerat Într-adevăr Materia drept un principiu, intrînd astfel Într-o contradicție ce avea să fie corectată de discipolii lui (după cum vom vedea În continuare), dar care a fost corectată și de valentinieni și de alți gnostici, după cum s-a văzut În capitolul precedent. O altă problemă ia naștere din admiterea faptului că Răul e separat de Materie, ceea ce Îl va transforma Într-un principiu suplimentar. O serie de discipoli rămași anonimi și-au dat seama că

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]