607 matches
-
Mi se pare un om deosebit acest Mihalache, mărite Spirit. Nu l-a uitat pe Statie „neguțitoriul” de la care a primit în dar viile.Așa erau unii oameni pe atunci...Dar să ne urmăm drumul. Mănăstirea Cetățuia, ca orice om gospodar, a folosit cu dobândă bună banii pe care i-a agonisit. La 12 aprilie 1671 (7179) avem o mărturie a arhiereilor și a marilor boieri, care spune: „Au venit înaintea lor starețile de la Socola, Anesie și Elisafta și Anesie starița
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Târgul de Sus să găsească la 29 feb. 1742 (7250) dreptate în fața voievodului Constantin Nicolae Mavrocordat. Egumenul mănăstirii Cetățuia însă, a făcut o „jalobă” împotriva lui Cârste „Pentru o pivniță cu dugheană deasupra” de pe locul mănăstirii. Cârste, ca un om gospodar, a lărgit pivnița, care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ajunse și în acest fund de vale, prin dările foarte mari ce trebuia date la stat, ca impozite, produse agricole și alte munci cerute de stăpânire, ce se folosea în acțiunile ei de persoane care nu erau agreate de oamenii gospodari, și cu atât mai mult de cei ce aveau venituri și din alte surse decât forța de muncă proprie. Săndel și-a explicat mai bine gestul făcut de profesoara de limbă franceză de-a se duce la schit pentru rugăciuni
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Ioan C. Marcu pe ogorul de ridicare a acestei comune merită toată lauda și se certifică cu Foarte bine”, preciza inspectorul școlar N. Bibiri în iulie 1943. Evenimentele politice au îngreunat din ce în ce mai mult activitatea sa ca director, cadru didactic și gospodar al satului. În 1942 înscris la gr. I este nevoit să amâne susținerea inspecției și a lucrării fiind concentrat. În 1944 pleacă în refugiu în județul Ilfov. Fiind deja mobilizat, soția sa Maria Marcu primește ordin de împachetare și predare
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
plantelor, a rosturilor vieții, iubirea naturii și a lucrurilor bine făcute, aveau să determine, peste ani, orientarea spre cursurile Facultății de Științe ale Naturii și Agricole din Bacău, pentru ca, ulterior, prin întoarcerea la casa părintească, să se perpetueze tradiția bunului gospodar, înrădăcinată încă din timpul copilăriei, prin munca alături de părinți. Ulterior, ca profesoară de biologie, strădania de a transmite cât mai multe cunoștințe elevilor se va îmbina și cu aceea de a-i învăța să iubească locul unde s-au născut
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De aici privesc satul; un sat mare și vesel, sat de țărani - în cea mai mare parte, cu oameni gospodari și harnici, care știu să mânuiască lucrul de dimineața devreme până seara târziu, dar care știu și să se veselească în zilele când se adună împreună de sărbători. Era în ziua de Sânziene. Bunicul ne-a împletit coronițe din florile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de azi și pentru viitorime este că a fost o vreme în care cântecele feciorilor, doinele risipite pe ulițele satului când se întorceau din șezători sau de la drăguțele lor, cu care se hârjoniseră-n portiță, îi făcea pe mulți oameni gospodari să deschidă geamul în miez de noapte ca să se desfete cu cântecul acestora. A fost o vreme în care pe hotarul satului și pe luncă era risipă de cântece, care-l opreau pe om în loc să le asculte și să-l
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de Limba Română și Filozofie, Remus Budac se trage după ambii părinți din Cârțișoara noastră, el fiind unul din cei opt copii ai notarului din Cârța, Maximilian Budac, originar din Cârțișoara, ce descindea din trunchiul budacilor prin Coman Budac, om gospodar care a înțeles de mult că una din căile de a se ajunge la un trai mai bun este învățătura de carte. Unul dintre copiii pe care acest Coman a reușit să-l școlească a fost acest Maximilian, care după ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se știe; se știe însă că peste numai cinci ani va fi înființat un nou comitet, pentru același scop. Nu se știe nici dacă părintele avea buzunare largi se bănuiește doar; se știe sigur, în schimb, că era un om gospodar. La 20 iulie 1922 se adresează prefectului, atrăgându-i atenția asupra următoarei situații: în vara anului 1921 s-a făcut cărămidă la mijlocul distanței dintre cele 2 sate Ipotești și Cucorăni, pentru școala din Cucorăni și, pentru că era avantajos, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
esențiale, viața satului românesc, justificându-se încă odată părerea lui Lucian Blaga că la sate este și rămîne veșnicia, lucru de care rămânem convinși citind și paginile semnate de una dintre personajele cărții, doamna Marcela Badea, fiică de mare om gospodar și nu numai, care referindu-se la satul natal, parcă preluând dar și aprofundând spusele autoarei portretului său, subliniază : « Familiile comunei Călugăreni Prahova au avut înălțătoarele trăsături morale, sentimentale, probate prin munca cinstită, organizare, chibzuință, devotament pentru glia străbună chiar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ar fi fost alături de dânsa: "Măi Vasile, fetele-s mari... Pe Verona, care-mplinește îndată 18 ani, am s-o mărit la toamnă, după un om tânăr și frumos, Cosatche Grecu, din Sasca Mare; e om de treabă, harnic, cinstit, gospodar și ține la dânsa; și-n toate câșlegile, numai cu dânsa joacă; și-i tare dragă și se potrivesc de minune!... Ce zici tu, s-o dau, ori să mai aștept?"... Avea o filozofie țărănească, ancestrală și ideală, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a orașului, spre a căpăta în locul funcției sale de partid și de stat, o destinație nouă în rândul instituțiilor culturale? 4 Maestrul a intervenit. A stăruit. A revenit. N-a fost tocmai ușor. Primarul urbei, Costică Artenie, un om vrednic, gospodar, răzbătător, care-a fost ales și reales în mai multe legislaturi, s-a lăsat înduplecat cel dintâi. Ba chiar s-a declarat entuziasmat de-o astfel de idee. Câte orașe din țară și chiar din străinătate se puteau lăuda cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 6 mai 2004. Articolul 14 Proprietarii de păduri la care se referă prezenta secțiune își pot gospodari pădurile ce le aparțin în condițiile art. 12 alin. (1) sau pe baza contractuală prin Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. ------------ Art. 14 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
nu, m-am înșelat. Discut cu unul dintre bărbați, care părea a face parte dintre liderii grupului. Mărturisește, franc, fără urmă de ipocrizie: „Noi suntem un grup de cetățeni așa, mai cu dare de mână, da’ nu bogați, oameni mai gospodari, știți dumneavoastră cum e la țară, unul are, altul mai puțin... și ne-am gândit noi așa, mă, de ce să nu facem și noi un bine, mă, dacă putem ? Am închiriat mașina asta de la un văr care are firmă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 6 mai 2004. Articolul 14 Proprietarii de păduri la care se referă prezenta secțiune își pot gospodari pădurile ce le aparțin în condițiile art. 12 alin. (1) sau pe baza contractuală prin Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. ------------ Art. 14 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121576_a_122905]
-
datorită faptului că te-ai născut evreu ai fost deportat și a trebuit să treci prin toate prin care am trecut... Așa cum au avut unii de suportat consecințele luptei de clasă, tot așa, numai din cauză că a fost fiu de om gospodar, așa-zisul chiabur sau, cum Îi spuneau rușii, culac, să te ducă În Siberia sau În Bereni... În perioada comunistă ce atitudine aveau autoritățile față de dumneavoastră, care erați victime ale fascismului, dar și evrei? Eu am avut o situație mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a învățat și Ion Creangă. Născut (în) 1828, decedat 1893, ian. 12 (65 ani). A decedat „în deal la Lovinescu” venind de la Fălticeni. Zvonul public, otrăvit de evrei, din Fălticeni, pentru prozelitismul ce-l făcea, mărita fetele evreilor - cu băieți gospodari din Rădășeni, le boteza, bune gospodine, torceau, țeseau, la câmp etc. Primar, ani de-a rândul. Prieten cu Alexandru I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. Corespondență cu M. Kogălniceanu. O scrisoare a fost publicată de pr. Ilie Anisescu în Rev. Mitropolia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de pământ și se compară cu proprietarii Țiriac, Năstase, Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Patriciu și, ieșit din pălărie, Popoviciu, ginerică de Te-leagă. În perioada de dinainte de ambele războaie, la țară, în satele românești, dacă cineva voia să se facă gospodar, numit în perioada comunistă chiabur, trebuia, cu hărnicia lui și a familiei, să muncească pe brânci vreo 30 de ani, ca să aibă ce? câteva hectare de pământ, vite, ceva utilaje, o casă cu acareturile din jur, pentru care trebuia să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fost câteva cazuri) erau readuși în închisoare. În vacanța mare am avut misiunea să reconstitui și să păstrez legătura cu cuiburile de legionari din comunele vecine. Primarul comunei Ciorani pus de legionari după 6 Septembrie 1940, Nicolae Ghinea, ponderat și gospodar, era croitor de meserie, foarte iubit și respectat în comună. După îndepărtarea legionarilor fusese arestat de șeful postului de jandarmi, Trifan. Din actele de dosar rezulta că nu e vinovat de nici o dezordine pentru a fi deferit justiției și a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dar și din cei slăbiți, bolnavi sau neobișnuiți cu munca câmpului, care ajutau la bucătării, unde aveam hrană îndestulătoare. Celor rămași în închisoare li se aduceau fructe și zarzavaturi, lapte, pâine, căci, înstăriți sau mai puțin avuți, dar în general gospodari, țăranii erau binevoitori și darnici. La câmp tăiau viței, berbeci sau păsări: No, domnișorilor - deși eram robi, deținuți, știau cine suntem și ne respectau - luați, mâncați și duceți și la fârtați că și așa om rămâne fără de ele dacă or
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pădure, cu plata în natură și bani. În 1947 deveniserăm bogați în produse alimentare, contrar situației generale din țară unde seceta făcea ravagii, datorită dezorganizării produse de sovietici prin inflația monetară, deși vinovăția era aruncată regimului burghezo-moșieresc. Cotele impuse țăranilor gospodari (chiaburi) și micilor proprietari, negustorilor, marilor proprietari și la urmă chiar și celor săraci, și jefuirea țării în contul armistițiului prin sovromurile care umpleau măsura jafului, toate creau o stare de panică generală. Trenul foamei, plin cu muribunzi, circula din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului, în vederea creșterii contribuției pădurilor la îmbunătățirea condițiilor de mediu și la asigurarea economiei naționale cu lemn, cu alte produse ale pădurii și cu servicii specifice. ... (2) Regia Națională a Pădurilor poate gospodari, pe baza principiilor enunțate la alin. (1), si suprafețe de fond forestier proprietate privată sau aparținând unităților administrativ-teritoriale, pe bază de contract. ... Articolul 5 (1) Regia Națională a Pădurilor are ca obiect de activitate aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii
REGULAMENT din 18 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132469_a_133798]
-
a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 6 mai 2004. Articolul 14 Proprietarii de păduri la care se referă prezenta secțiune își pot gospodari pădurile ce le aparțin în condițiile art. 12 alin. (1) sau pe baza contractuală prin Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. ------------ Art. 14 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147964_a_149293]
-
de zile."*) ------------------ *) Termenul curge de la data publicării prezenței legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. 6. La articolul 14, alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 14. - (1) Proprietarii de păduri la care se referă prezenta secțiune își pot gospodari pădurile ce le aparțin, pe baza contractuală, în condițiile art. 12 alin. (3), prin Regia Națională a Pădurilor." 7. La articolul 14, litera b) a alineatului (2) va avea următorul cuprins: "b) obligațiile Regiei Naționale a Pădurilor de a asigura
LEGE nr. 75 din 16 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139793_a_141122]
-
Cel ce se bea la zile mari Spre a vierilor cinstire. M-aplec în fața ta, butuc, Cu rădăcinile fibroase Ce spre bobițe dulci aduc Substanțele miraculoase. Și soarele e la Cotnari Mai dulce ca oriunde-n lume Acolo-s oameni gospodari Ce și-au creat de mult un nume. Lucrează chiar și zi lumină, Se odihnesc doar când e ploaie, De pe orișice colină S-ajungă vinul în butoaie. Din butoaie în pahare, Degustătoru-i conștient, Viața lui e trecătoare, Dar Cotnariu-i... permanent
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]