2,466 matches
-
sfârâia în pahar, așaaa pentru digestie, dar numai simpatica Hildegarde (buna mea prietenă, cam proastă ea, da’ tare sufletistă, cum o prezenta Timona), pentru că soțul avea de șofat, ce să vezi?! La poarta fericiților părinți ai Timonei se adunaseră toți gospodarii din Fâlfani, cu neveste, copii, unii mai răsăriți, alții ținuți în brațe, alții cu mustăcioară, dar toți cu ochii numai după furat, nu cumva să plece bogătanii din Germania și să nu le dea ceva bani, sau cadouri, sau și
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și sau îndrăgostit unul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toata istoria sa medievală. Statul muntean se întindea de la Munții Carpați până la Dunăre, de la Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane și părțile tătărești și cu cetatea Dârstorului [1]. Vrednic gospodar al țării, Domnitorul Mircea cel Bătrân s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale, inițiind mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negustorilor transilvăneni și polonezi. S-a preocupat de exploatarea bogățiilor subsolului. A mărit capacitatea de apărare a
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Vremuri > LA CULESUL VIILOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când natura freamătă în livadă și-n vie, viața e îmbelsugată de-a Toamnei rodnicie. Vine-o vreme când se-ntrec gospodarii satelor, în muncă și în cântec. La culesul viilor. Drumul la mustărie, cu dus-întors, repetat, din orice podgorie răsună de rod bogat. Soarele-și toarce raze în fire de mătase și își țese topaze în frunze grațioase. Doar struguri lăcrimează
LA CULESUL VIILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416295516.html [Corola-blog/BlogPost/377900_a_379229]
-
cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural strigătul lui monoton Geamuri! Geamuri de sticlă! Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și hodorogită trecu pieziș piața din fața cinematografului și opri mai încolo, la o vilă, descărcând scânduri și saci de ciment. Iată, trecu și un boier într-o caleașcă spațioasă trasă de cai falnici, aprig
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească... Și... credea că în această noapte „umblă strigoii”... să fure „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”, iar unele femei rău-voitoare fură chiar și „mana vacilor, ” adică laptele, mult și gras, al vacii unui gospodar. Împotriva acestor rele, părinții foloseau usturoiul pisat cu care ungeau casa, cotețul păsărilor, cușca câinelui, târla oilor, grajdul, ușile și ferestrele acestora pentru a ține departe, de oameni și animale, duhurile rele...Nouă, ne dădeau să mâncăm un cățel de
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ursitul_din_pahar_.html [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
roșie etc.], amenzi pentru afectarea spațiului verde, amenzi pentru maltratarea minorilor și femeilor, amenzi pentru afectarea arborilor și pomilor din spațiul public etc. 38] In mod tradițional, sfatul obștii românești n-a fost plătit, ci o îndatorire de onoare a gospodarilor care voiau să se sfătuiască cu primarul în probleme de interes general. Politrucii de după 1989 au introdus consilierii plătiți, de la primării comunale și până la județe, cu scopul de a-și crea clientelă politică pe care să se bazeze în alegeri
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pavel_corut_program_de_prevenire_a_ge_pavel_corut_1354523278.html [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
buba: De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și până în clipa de față, atât de bogata societate românească în omenie și frică de Dumnezeu, a cunoscut seria neagră a unor epurări/încercări (planificata decimare a intelectualității interbelice și a gospodarilor satelor în perioada teroarei bolșevice, expatrierea evreilor și sașilor, fuga în Occident a românilor sătui până peste cap de „raiul” comunist, uriașul exod postdecembrist), toate aceste hăuri de inteligență și moralitate fiind la repezeală umplute cu lichelism și bădărănie. A
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1477558793.html [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
la înmormântarea sa, Preasfințitul Părinte Episcop Emilian Birdaș al Alba Iuliei îl evocă în cuvinte deosebit de frumoase și de emoționante, reflectând și subliniind statura și personalitatea duhovnicească a Părintelui Dometie Manolache: “Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din belșug, ca unul care toată viața a ars
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434615748.html [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ - BALAURUL DIN COCHIRLEANCA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului (după o știre transmisă la radio) Luni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului, creșterea șeptelului, depozitarea grânelor și altele, strict
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
locuri. Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
rând cele ale lui Dimitrie Leonida care este autorul unui proiect pentru hidrocentrala de la Bicaz, aplicat în anul 1960. Care sunt sarcinile actuale ale conducerii „Apelor Române”? Sunt complexe. Cea mai importantă este activitatea de promovare, specializare, perfecționare în rândurile gospodarilor tineri, specialiști, tehnicieni, muncitori precum și promovarea cercetării și dezvoltarea domeniului gospodăririi apelor, fundamentate pe studiere științifică, aprofundată și aplicată a resurselor de apă la nivel național. Iar în perspectivă? În perspectivă, în domeniul gospodăririi apelor, toate activitățile sunt corelate menținerii
EMIL VAMANU: PROBLEME DE CONŞTIINŢĂ ÎN RAPORTUL APĂ-LUMEA VIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Emil_vamanu_probleme_de_cons_aurel_v_zgheran_1385144967.html [Corola-blog/BlogPost/372328_a_373657]
-
organizării instituției la nivelul bazinelor hidrografice pe coordonatele cerințelor politicilor agreate la nivel european și mondial. Din această organizare decurg și rezultatele. Cum privește problema de conștiință a fiecăruia dintre noi, în relație cu sursa vitală de apă, pentru toți, gospodarul de ape din bazinul Siret, dr. ing. Emil Vamanu? Conștiința omului în relație cu apa, în special, și cu natura, în general, e caracterizată în primul rând de o individuală analiză cu privire la durata și calitatea vieții personale încorporate celei globale
EMIL VAMANU: PROBLEME DE CONŞTIINŢĂ ÎN RAPORTUL APĂ-LUMEA VIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Emil_vamanu_probleme_de_cons_aurel_v_zgheran_1385144967.html [Corola-blog/BlogPost/372328_a_373657]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BELȘUG Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului numai vântu-adie-n zare peste-un câmp cu miriște gospodarii dorm sub care peste tot e liniște snopii-s strânși și-s puși în claie grâul va pleca la moară au rămas vreo două paie cine de-asta o să moară ? anul e plin de bucate rodul spornic ne încântă și
BELŞUG de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1468903134.html [Corola-blog/BlogPost/382104_a_383433]
-
sămânța de curând îngropată în brazdă. Abia ieșiți din iarnă, sătenii își terminaseră lemnele de foc, ba chiar și cioclejii cei rămași de pe urma vitelor și a oilor, dacă le aveau. Sobele lor de gătit înghițeau întruna mai tot ce ardea. Gospodarii cu mai puțină stare își aduceau vreascurile de la pădurea din coasta satului. Pentru câte o sarcină de găteje se-nțelegeau ei cumva cu paznicii boierului Sturza și-o scoteau la capăt. Dar acum era opreliște mare din partea sentinelelor sergentului cel
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
și metalurgia și flota maritimă a țării și uzinele de mașini și tractoare și alte alea, cu sutele, cunoscute peste mări și țări, pe toate continentele, pe timpul blestematului comunism din România... Căutam, că mai dă fuga la oraș câte un gospodar din comunele ori satele învecinate, din când în când, cu produse din grădina lui, adică din locul pe care-l cultivă cu cele trebuincioase familiei sale, să scoată și el niște amărâți de bani pentru pâine și alte nevoi. Pe lângă
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1455502435.html [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
textul discuției. Vezi tu casa asta?, îmi la un moment dat. Au ridicat-o moșii mei, părinții mamei, pentru că ai tatălui muriseră, el în război, desfigurat de un obuz la Mărăști, iar maică-sa acasă, de friguri. Erau oameni înstăriți, gospodari. Au plecat într-o noapte din Transilvania, cu căruțele și cele câteva lucruri pe care le-au strâns în grabă, amenințați de unguri. Câte au mai pătimit și sufletele lor. Pe taică-meu l-au adus niște rude, unchi din partea
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
am văzut-o executată la cotețul porcilor, din spatele casei (fig.5 ). Prinderea zidurilor casei era identică. Țepușa era mai mare și dintr-un lemn de esență tare, prinsă cu cuie în formă de burghie, pe măsura țepușei. În tinda casei, gospodarul își crea mijloacele necesare reparațiilor care surveneau în gospodăria lui. Gândea asupra a tot ce era bun de folosit din natură la ridicarea vreunei alte încăperi pentru diferite folosințe, la repararea gardurilor care cedau cu timpul intemperiilor, la folosirea unor
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos o poezie. De-i liniște ori de-i furtună, De-i veste rea ori veste bună, De am necaz ori bucurie, Eu
VIATA CA O POEZIE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1491306214.html [Corola-blog/BlogPost/374565_a_375894]
-
tatăl legendarului erou Avram Iancu. Alisandru s-a născut în anul 1787, s-a căsătorit cu Maria Gligor și va moșteni casa bătrânească a familiei. Alisandru Iancu era iobag, la fel ca și toți străbunii săi, însă fiind la fel de bun gospodar ca și aceștia, ajunge să fie "pădurar", fiind astfel un fel de "om al stăpânirii" pentru că datorită atribuțiilor sale venea în contact cu autoritățile vremii. Alisandru Iancu va avea doi copii, pe Ioan și pe Avram. Primul copil, Ioan, s-
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a venit și al doilea copil, un băiat zgubiliu
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455265430.html [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
care le credeam bătute-n cuie. Sună pompos, dar așa este. Începem să ne-ndoim de lucruri care nu demult erau tabu, până și ca subiect de conversație. De exemplu: democrația (clasa politică nu mai face față; alegem afaceriști ca gospodari de țară); valorile morale nu mai sunt univoce (o mână de ajutor acordată unui sinistrat poate fi refuzată, pe motiv că... jignește); iubirea aproapelui transcende limitele sexului-pereche; tema religioasă se ascute (experiența milenară a creștinismului e luată cu asalt de
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
din casă în casă și numărînd picioarele, care se împărțeau la doi, și copitele, care se împărțeau la patru, după formula clasică a recensămîntului inventată de comisia mixtă de specialiști, Cezar se mai oprea la cîte o cafea cu vreun gospodar, sau la o bîrfă locală cu vreo reprezentantă cu două picioare, nu cu patru. Acest numărat îi intrase atît de tare în reflex, încît se trezise numărîndu-i picioarele pînă și colegei lui de la școală, cu care își mai petrecea uneori
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
nr. 1800 din 05 decembrie 2015. NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți. Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]