2,459 matches
-
05 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți. Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
fă-i muiere, nu mai sta afară, să închidem ușa, că se face frig. -Nu intru mă, că e fum de tutun și nu-mi face bine. Stau mai bine afară. -Apăi stai acolo, că doar nu or ieși acești gospodari afară, să fumeze, că ești tu borțoasă și năzuroasă. Bună dimineața, oameni buni!spuse țăranul după ce lăsă papornița după ușă și se apropie de sobă, să se încălzească. -Mai pune un lemn în sobă, să nu se potolească jarul, și
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
Încă odată, porțile Drobetei sunt deschise. Vă așteptăm! Dragi prieteni vâlceni, câte nu ar mai fi de povestit! Pentru sărbătorile care ne așteaptă, vă doresc numai bine. Văinvit mai întâi la Drobeta...”. Iată câteva cuvinte pentru noi, rostite de un gospodar de excepție, primarul Constantin Gherghe, care după avatarurile muncii de edil șef al orașului, știe să-și premieze valorile, oamenii care fac și au făcut ceva pentru comunitate. Iată că, orașul, unde frumosul își leagănă dorurile în apele Dunării ostoindu
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice și strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceșe, pelinul
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă. Să ne cântărim pentru a fi viguroși și sprinteni În ziua praznicului oamenii se cântăresc. De secole, ritualul se împlinește an de an, iar cei care-l respectă sunt convinși că vor fi viguroși și
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
destinul, dar este împăcată cu tot ce i-a menit Dumnezeu. La nevoie, are sprijinul fratelui Vasile. Cu patru ani mai tânăr, și Vasile a trecut printr-o cumpănă cu sănătatea. Dar e încă plin de vigoare, se ține printre gospodarii de frunte din Tereblecea, bucurându-se de dragostea soției Domnica, a fiicei Elena și nepoatei Maria-Cornelia. Nu putem încheia această tristă istorie de viață fără să ne oprim asupra unei surprize extraordinare: acum câteva luni, sora și fratele i-au
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
chiar lângă ea o gospodărie, iar fiul acestuia, bunelul Onufrie, a lucrat ani de zile în Canada, agonisind astfel o frumoasă avere. Le-a cumpărat celor doi băieți și două fete câte 4 hectare de pământ și i-a făcut gospodari la casele lor. „Tata, Dumitru Ciocălău, era cel mai mare fecior în familie și s-a străduit să înmulțească averea. Și-a cumpărat cai, căruță, oi, vite, de toate. Însă am sărăcit după ce ținutul nostru a fost ocupat de ruși
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
vede că este fericit, dar niciodată nu o spune direct. Știe că fericirea trebuie ținută doar în sufletul său. Iancaidul, unde s-a născut în 26 iulie 1951, este un sat bănățean, pe vremuri fiind un loc falnic, rostuit de gospodari, care aveau în sânge hărnicia și grija de familie. Familia Ungur este una dintre cele mai numeroase din sat, în care membrii acesteia se ,,caută” și respectă reciproc. Nunta care a lăsat satul pustiu - În localitatea natală am terminat școala
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
le prețuiesc jertfa”. AU AVUT O SINGURĂ DORINȚĂ - SĂ TRĂIASCĂ PE PĂMÂNTUL LOR ROMÂNESC La amintirea rudelor deportate și pierdute în iadul stalinist, eroilor crucificați, nu-și poate stăpâni lacrimile ce-i umple cu amar izvorul durerilor, nici patriotul român, gospodarul de frunte al localității, Sain Mândrescu, cel care, împreună cu soția-i Mărioara, a pus cea mai darnică mână de ajutor la înveșnicirea martirilor, prin înălțarea respectivului semn comemorativ. Cu ochii scăldați în lacrimi și inima plângând de durere, a evocat
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
referit la un alt caz îngrozitor, la tragedia familiei lui Vasile Mândrescu, care, în zorii zilei de 22 mai 1941, a fost prevenit de câțiva slugoi NKVD-iști că urmează să fie deportat. Convingându-i că nu poartă nici o vină, gospodarul a încercat să fugă, însă glonțul vrăjmașului l-a rănit grav și el a căzut, fiind arestat și încarcerat. Peste câteva ore a venit un camion după soție și copii. Servilii regimului sovietic din localitate i-au încărcat, nelăsându-i
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
se face, pentru dumneavoastră cum să nu? Măi Mircea, l-am lăudat, curând după instalarea noastră într-un separeu al grădinii de vară, cu vedere spre pârâul îndiguit curgând în valuri înspumate, se observă ceva nou aici, o mână de gospodar, vreau să spun. Felicitări! Oamenii au o impresie bună despre tine! Oamenii, a râs strâmb primarul, după ce mi-a mulțumit pentru cuvintele de laudă, ce știu ei! Nu bănuiesc măcar cu cât sacrificiu se face totul, cu câtă umblătură. Dacă
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
o inundație, că s-a prăbușit un zid, că au năvălit barbarii, mă rog, s-a ivit un cataclism, pentru că țipetele zburau departe, până în șosea și, chiar dincolo, în curtea bisericii (vis-a-vis de școală) unde trebăluia părintele Băluță cu niște gospodari. Precis că părintele Băluță a crezut că a luat foc școala. Așa ne-am pomenit cu dumnealui în clasă, având în mână un strujan gros de floarea soarelui Când a văzut care e pricina “cataclismului”, a început să croiască în dreapta
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
specifică vârstei. Dar, mai bine, să vă povestesc despre o astfel de faptă din acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile cu acele boabe de smarald pe care le ajutau să crească, pompând în ele seva lor de grijulii „părinți
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se joace neîngrădit în acel rai care era curtea școlii. Ei, dar ramurile caișilor, pline de acei
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
la anul să...mai vin, boieri mari să vă găsesc!” Repet răspicat : Unu! Unu! De dincolo... câinele lătra mai înfuriat. Înciudat și îndârjit, strig din răsputeri, dând cu bățul în poartă : -N-auziți, băăă! Sunt unu! Unuuu! După un timp, iese gospodarul înfuriat : -Care ești, mă, acela...unu? -Eu sunt, eu sunt! Sar imediat, bucuros că am reușit. -Măi, dar amarnic mai ești, mă! Unu, dar faci gură cât patru! -Îmi dați bolindete? insist eu. -Îți dau, mă, îți dau! Dar...du
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Unu, dar faci gură cât patru! -Îmi dați bolindete? insist eu. -Îți dau, mă, îți dau! Dar...du-te acasă, că te așteaptă mă-ta și te bate dacă întârzii! -Nu mă bate! Nu mă bate! -Du-te, mă, acasă! insistă gospodarul. Că iese vreun câine și te rupe! După ce am luat bolindetele, reflectai la spusele gospodarului : -Să plec acasă? Dar nu s-a umplut traista! Și-apoi nu colind pe unde am venit? Adică spre casa mea? Asta înseamnă...că mă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
dau! Dar...du-te acasă, că te așteaptă mă-ta și te bate dacă întârzii! -Nu mă bate! Nu mă bate! -Du-te, mă, acasă! insistă gospodarul. Că iese vreun câine și te rupe! După ce am luat bolindetele, reflectai la spusele gospodarului : -Să plec acasă? Dar nu s-a umplut traista! Și-apoi nu colind pe unde am venit? Adică spre casa mea? Asta înseamnă...că mă duc acasă! Eee! Iar mă îndârjesc, urlând din poartă în poartă cu...unu, unu! La
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Am plecat de la poartă puțin cam îndoit, nehotărât: chiar plânge mama? Atunci... să mă duc acasă! Ba, nu mă duc! De unde știe ea? Și nici traista nu s-a umplut! Așa că...am continuat cu colindatul. La altă poartă a ieșit gospodarul cu bolindetele. S-a mirat și el : -Ce-i cu tine, mă? La ora asta mai stai singur pe drum? Du-te acasă imediat! Am pipăit traista. Nu se umpluse. Așa că, nu prea eram convins. Gospodarul a insistat : -Bă, eu cu
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
La altă poartă a ieșit gospodarul cu bolindetele. S-a mirat și el : -Ce-i cu tine, mă? La ora asta mai stai singur pe drum? Du-te acasă imediat! Am pipăit traista. Nu se umpluse. Așa că, nu prea eram convins. Gospodarul a insistat : -Bă, eu cu tine vorbesc! Pleacă imediat acasă, că mă superi! Am mormăit, bosumflat, cu capul în jos : -Da... ce? Nu s-a umplut traista! -Nu s-a umplut traista? S-a înfuriat omul. Stai că-ți dau
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
omul. Stai că-ți dau eu câțiva bolindeți după ceafă, să umpli traista! Și s-a luat după mine. Am rupt-o la fugă, convins definitiv că trebuie să mă întorc acasă. după ce obosesc, mă uit înapoi și observ că gospodarul intrase demult în curte. Mă opresc. Gândul rebel iar îmi juca în scăfârlie ca un drăcușor: -Da’...de ce să plec acasă? Iote, mă! Mă răzgândii : dacă omul stă pitit după gard și iese iar la mine? După multă reflectare, am
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nr. 1800 din 05 decembrie 2015. NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți. Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
și fără cuibul lui. Citește mai mult NUIAUA FERMECATĂDecembrie nouă sute douăzeci...În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți.Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat.Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei:-Băieți , (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
se urnea. Cu Încetineală, se Întoarse spre ea. Pomeții ridicați sub pleoapele alungite de machiaj Îi confereau o expresie indescifrabilă, pierdută Într-un spațiu și Într-un timp Îndepărtate. Își aminti că, odinioară, văzuse un chip asemănător, În grajdul unui gospodar care găsise o sculptură pe câmpurile lui răscolite de plug. Se spunea că era capul unei nobile doamne aparținând poporului etrusc, care Îi precedase pe romani. O compară pe Antilia cu toate femeile frumoase pe care le cunoscuse, cu doamnele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]