16,018 matches
-
pe care o avea mami de la mama ei și pe care o întindeau numai cînd venea unchiul Tibi și unchiul Sandu și urcă lume multă și Măricica freca tacîmurile de argint cu cenușă. La capete se aflau două platouri cu grîu încolțit, în care risipiseră ouă galbene și roșii. Era o iarbă moale și mîngîioasa și mi-ar fi plăcut s-o clipesc cu genele, dar nu mă spălasem. În mijlocul mesei, făcuseră loc pentru pasca grăsana, cu brînză de vaci și
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
să la Hitler din noiembrie 1940, l-a anunțat, fără a se fi consultat cu nimeni, aderarea României la Axa, deși, de fapt, Germania hitlerista n-avea nevoie din partea țării noastre decît de un regim politic favorabil ei, petrol și grîne. Și a fost o aderare (adică o alianță) fără a cere nimic în schimb, inclusiv un necesar tratat de alianță. Și tot o gafă a fost angajarea țării în război dincolo de Nistru, pîna departe la Stalingrad și în Caucaz, angajînd
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
cu multă măiestrie, Grigore Vieru face să se profileze lângă mamă și icoana lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
măiestrie, politicienilor români le vine greu să conceapă că în România se poate muri de foame. Pentru că ei câștiga în orice situație: dacă se întărește leul, se întăresc și ei. Dacă crește dolarul, cresc și conturile lor. Dacă se exporta grâu, exporta tot ei, iar dacă se importă, comisioanele sunt ale lor. Și atunci, de la înălțimea astrala a mișmașurilor în care s-au dovedit doctori, își închipuie că achiziționarea câtorva camioane rezolva problemele, de fapt nerezolvabile, ale acestor nenorociți. Numai la
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
hartă. Recentul diferend de la Arad mai stârnește o dilemă, de rezolvarea căreia depinde maturitatea de mâine a României și, eventual, chiar platformă psihologică de integrare a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul de neghina și să ăntrebăm deschis, bărbătește, cât spațiu de manevră șanț dispuși să lase românii patrioți maghiarilor din România? Avem voie să ne cultivăm morții, cultura, valorile simbolice? Ni se ăngăduie să ridicăm capul cu demnitate, sau ni se
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
ce ne depășește. Și aș vrea să închei cu un exemplu furnizat de operă unui autor îndeobște considerat producător de ficțiuni speculative: Ray Bradbury. Mă voi referi la povestirea lui "Cosașul". Ce se întâmplă aici? Un fermier constată că, secerând grâul, afectează un alt plan al realității și aduce astfel moartea a mii și mii de oameni. Misterul deschis pur și simplu ne amuțește. Faptul că orice gest al meu se poate repercuta în ambianța cosmică determinând mutații ontologice mă smulge
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
se va mulțumi cu simplul act al aderării, ci va fi, de asemenea, gata să lupte cu arma în mînă cu puterile Axei pentru victoria civilizației". Hitler a rămas plăcut surprins. De fapt, el avea nevoie, din partea României, exclusiv de grîne și petrol, neavînd prea mare încredere în capacitatea de luptă a armatei române. Antonescu a plusat, în raporturile sale cu Hitler, necotenit, cu un zel inutil și dăunător. Antonescu a vorbit mereu de necesitatea alianței cu al treilea Reich, opțiune
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
Pe o treaptă intermediară sunt rechinii care, în virtutea unor garanții simbolice, obțineau sume la care muritorul de rand nu putea nici măcar să viseze. Ei dețineau și informația și capacitatea să investească aceste sume în afacecri rentabile (de pildă, exportul de grâu subvenționat!), care li se întorceau, în timp record, însutit! În fine, sus de tot, marii șacali: elită infracțională care nici nu se ostenea să mai prezinte garanții pentru milioanele de dolari pe care, serviabile, băncile se înghesuiau să le depună
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
cu arborescenta sufocanta (sau cu ezitarea interminabila) prin care se caracterizează poezia la modă azi. Se poate presupune că așa va arăta poezia românească la începutul secolului douăzeci și unu: "Eram o fiara/ Pe marginea drumului;/ M-a vânat altă fiara.// Eram grâul/ Râzând pe câmp/ Dar m-a secerat destinul/ De la capăt până la pământ.// Eram necuprinsul/ Dar m-am pomenit deodată/ ăncăpută într-o privire." (Eram) Atuul principal al acestei poezii este faptul că nu depinde de istoria poeziei (așa cum se întâmplă
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
divulgă... vârstă. Iată, ca exemplu, poemul S-a întâmplat: "S-a întâmplat într-o zi/ Să ningă cu soare;/ Furnicile să se transforme în fluturi,/ Codrii/ Să se lase cuprinși de gânduri.// S-a întâmplat într-o zi/ Să rasară/ Grâul din lumina,/ Florile din zâmbet;/ Să ne lăsăm cuprinși de somn,/ De frică,/ De paginile codrului,/ De visul cerului,/ De norii de pe clapele curate ale apei,/ De lumină stinsa/ Că speranța." an afară de sintagmele "paginile codrului" și "norii de pe clapele
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
agricol necultivată era de circa trei milioane de hectare, informează . Ne făceam mari probleme nu atât că erau necultivate, ci de faptul că ele provoacă costuri în plus și mai ales atenuează calitatea celor cultivate, a producției agricole cultivate, la grâu, de pildă, buruienile sunt gazde de boli, de dăunători ", a spus Tabără. Ministrul Agriculturii a adăugat că, în ultimii ani, a scăzut suprafața de teren necultivată, astfel încât acum se pune problema igienizării terenurilor necultivate. N-a mai fost cazul să
Tabără: Proiectul legii de sancţionare a celor care nu îşi curăţă terenurile va intra în dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/25488_a_26813]
-
Producția de grâu a României a depășit 7 milioane de tone, deși raportările din teritoriu arată în prezent doar 6,8 milioane de tone, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără. Este cert acum că producția de grâu a Romaniei a
Valeriu Tabără: Producţia de grâu a României a depăşit 7 milioane de tone () [Corola-journal/Journalistic/25569_a_26894]
-
Producția de grâu a României a depășit 7 milioane de tone, deși raportările din teritoriu arată în prezent doar 6,8 milioane de tone, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără. Este cert acum că producția de grâu a Romaniei a depășit bine 7 milioane de tone, chiar dacă scriptic, ce avem noi acum după raportările fermierilor și ale direcțiilor agricole, producția este de aproape 6,8 milioane tone. Cred că avem peste 1,5 milioane de tone de
Valeriu Tabără: Producţia de grâu a României a depăşit 7 milioane de tone () [Corola-journal/Journalistic/25569_a_26894]
-
a Romaniei a depășit bine 7 milioane de tone, chiar dacă scriptic, ce avem noi acum după raportările fermierilor și ale direcțiilor agricole, producția este de aproape 6,8 milioane tone. Cred că avem peste 1,5 milioane de tone de grâu în plus față de producția anului trecut", a spus Tabără. Acesta a precizat că de multe ori raportările din teritoriu nu sunt la nivelul producției obținute ceea ce îngreunează luarea unor decizii privind valorificarea producției în piață. "Trebuie să rezolvăm această problemă
Valeriu Tabără: Producţia de grâu a României a depăşit 7 milioane de tone () [Corola-journal/Journalistic/25569_a_26894]
-
fermieri deoarece mecanismul actual, poate, nu le oferă această încredere de a raporta exact sau poate mai există pârghii de a comercializa producția la negru, ceea ce iar nu este bine", a explicat ministrul Agriculturii pentru Agerpres. În privința calității recoltei de grâu din 2011, șeful MADR a adăugat că, deocamdată, se iau probe din toate zonele țării, iar în momentul în care va avea analizele pentru 10% din acestea se vor face publice rezultatele. Recent, Valeriu Tabără estima că 80% din recolta
Valeriu Tabără: Producţia de grâu a României a depăşit 7 milioane de tone () [Corola-journal/Journalistic/25569_a_26894]
-
2011, șeful MADR a adăugat că, deocamdată, se iau probe din toate zonele țării, iar în momentul în care va avea analizele pentru 10% din acestea se vor face publice rezultatele. Recent, Valeriu Tabără estima că 80% din recolta de grâu din acest an este panificabilă, "60% din producție fiind de o foarte bună calitate".
Valeriu Tabără: Producţia de grâu a României a depăşit 7 milioane de tone () [Corola-journal/Journalistic/25569_a_26894]
-
să se drăgălească sub plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific, după standard („Pe sub poala cenușie/ A doi plopi ce nu mai tac,/ Drum din sat și drum din vie/ Se-ntîlnesc și cruce fac.// La o parte-i grîul verde,/ Presărat cu flori de mac,/ Legănat de vînt se pierde/ Cîntecul de pitpalac” etc.), numai ea, amărîta, se duce singură: „Iar de cîntă pitpalacul,/ La răscruci cu doru-mi greu,/ Cînd se scutură-n grîu macul,/ Singură mă duc mereu
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
fac.// La o parte-i grîul verde,/ Presărat cu flori de mac,/ Legănat de vînt se pierde/ Cîntecul de pitpalac” etc.), numai ea, amărîta, se duce singură: „Iar de cîntă pitpalacul,/ La răscruci cu doru-mi greu,/ Cînd se scutură-n grîu macul,/ Singură mă duc mereu” (La răscruci). Visări însă își face frumoase (se vede că-s din amintiri, deci creditabile), propunînd idilă hieratică în aceleași peisaje aproape narcotice, cu natură de alint (e, fără îndoială, un transfer de tandrețe în
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
esențiale pentru descifrarea personalității complexe a scriitorului cu rădăcini brăilene. Câteva poeme (ca în Amour-Amour) surprind imagini din „frumosul Bărăgan” și „câmpurile înmiresmate ale Valahiei la vremea secerișului. Căpițele se înalță ca niște cetăți de aur împrejmuite de marea de grâu și secerile fulgeră cu așa un avânt și așa o vigoare, încât, dacă ar fi noapte, iar nu zi, ar fi doborât până și stelele”. Cititorul român, la prima întâlnire cu Embirikos, are la dispoziție toate reperele necesare pentru a
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
zărea înaltă și peste orașul ale cărui zgomote se auzeau până la mari depărtări. până departe. Începuse secerișul. În miezul zilei, coborî pe o * * * tarla unde combinele își croiseră primele brazde. Tot vecinii fură aceia care telefonaseră la spital Boabele de grâu risipite prin miriștea înaltă, îi potoliră după salvare. Când sanitarii se apropiară cu targa, foamea. Pepita îi opri lătrând furioasă. Nici vorba bună, nici Un tractorist se apropia hoțește să-l prindă. Mai amenințările nu reușiră s-o potolească. Numai
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
brațe și ofta, mângâind-o. potolească foamea. Ferită parcă din calea lor, într-un Mâinile lui erau ca o curgere liniștită și dureroasă, colț al terasei, erau o farfurie cu apă și câteva boabe unduindu-se pe spinarea sârmoasă. de grâu amestecate cu firimituri de pâine. O înțelegea și încerca tot el s-o potolească. Între Neîncrezător mai întâi, porumbelul se apropie de ei se stabilise un fel de simbioză a neputinței. Odată, colțul acela. Ciuguli din firimituri, apoi când se
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
până la un punct, o lasă alți poeți din generații mai vechi sau mai noi). Ceva din asociativitatea lexicală intratabilă a autorului Florilor de mucigai e în toate aceste secvențe, fără-ndoială, dar e imposibil de spus ce anume: „nu adulmec grâul în pârg/ nu ascult pitpalacul/ și-n zori nu mai stau răsucită-n cearceafuri/ ca o șerpoaică sătulă între nuferi/ citind în oglindă ce-mi scrie pe frunte/ Ceasul stă-n trup/ Eu încerc să-l conțin/ cum aș încerca
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Boboteaza, mici grupuri de băieți intra în curțile oamenilor și înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fan, sunând din clopoței și talăngi, rostind în cor: "Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificații. În alte zone, copiii poartă colăci și lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
colindelor. În ajun sau chiar de Boboteaza, mici grupuri de băieți intra în curțile oamenilor și înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fan, sunând din clopoței și talăngi, rostind în cor: "Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificații. În alte zone, copiii poartă colăci și lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificații. În alte zone, copiii poartă colăci și lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an. Începutul acestei sărbători datează cel puțin din secolul al III-lea, ea fiind atestata pentru prima dată la Alexandria, de Clement Alexandrinul. "Constituțiile Apostolice" o menționează printre primele sărbători creștine. O altă scriere, "Testamentum Domini" (sec
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]