4,325 matches
-
1922, prima carte i-a apărut în 1924, așadar după opt ani de ședere neîntreruptă în Occident. în România va reveni prima oară în toamna 1925, pentru scurt timp însă, a fost o călătorie cu bucluc și s-a întors grăbit și scîrbit la Paris. Și totuși, în literatura lui nu există nimic, dar nimic!, din experiența lui occidentală. Se poate presupune că prin literatură Istrati evadează din prezentul francez al anilor 1920, unde și cînd își scrie opera, în trecutul
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
mecanisme de control care vin, se pare, din ambiția de-a o trăi secundă cu secundă și din groaza de a o pierde, cum se-ntîmplă, de fapt, cînd crezi că o folosești minut cu minut. Parisul nu e un oraș grăbit, deși mari mulțimi se mișcă, zorite de sfîrșitul unui concediu, pe mari bulevarde, trec stopuri periculoase, unde șoferii nu iau seama la nici un fel de prioritate, și foiesc prin terase și braserii. Nu, cu toate astea, oamenii locului sînt calmi
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
Conflictul este urmărit gradual în toate cele douăsprezece capitole ale romanului. O altă tragedie se petrece chiar în familia bulibașei. Him decide să-și căsătorească fiul, pe Alimut, cu iubita lui Kera, înainte de trecerea fluviului (capitolul V), organizând o nuntă grăbită, presimțind că nu va avea o ocazie mai bună. Este ultima petrecere adevărată a șatrei, sărbătoarea de dinaintea dezastrului. În noaptea nunții, Alimut și Kera se retrag într-o pădure, unde Kera devine victima violului unei bande de hoți. Romanul descrie
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
de vedere cultural. Spre deosebire de mass-media, în acest caz există o soluție preferabilă de adaptare, care are suficiente precedente, prin formarea unui plural regulat din curriculum, după modelul memorandum-memorandumuri, referendum-referendumuri. În aceste condiții, singularul curriculă rămîne o formă incultă, de asimilare grăbită și greu acceptabilă.
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
s-a transplantat în memorie. Și știe că, dacă vasul de wc ar fi fost burdușit cu cărți, și-ar fi dat drumul în el. Front capricios E o tristețe noduroasă pe străzi. Ploaia se întinde până-n orbitele pământului, mai grăbită ca un oraș. Acest front capricios e-n mișcare; îmi lipesc fruntea de geam și rămân așa, privind departe. Toate lucrurile din casă sunt stăpânite de un detaliu, ceva rece și demn se strânge în jurul lor; patul ăsta e o
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
greșelile celui care am fost ieri, și alaltăieri, și acum patru ani, și în vecii vecilor... De ce? Treapta a XIII-a Aștept Aștept și încerc să nu fiu singur, dar sunt singur. Numai cuvintele celorlalți mă ating uneori și umerii grăbiți ai trecătorilor cărora le stau în cale, pe străzi. Te-am așteptat de dimineața până seara și toate nopțile. Știu, trebuia să te caut, dar eu te-am așteptat. Acum... cred că s-a făcut târziu. Trupul acesta al meu
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
repede suntem dispuși să facem compromisuri. Desigur voi continua să respir, să umblu, să-mi fac datoria... să te aștept. Da, asta voi face. În rest, vreme trece, vreme vine. 1983 Treapta a XIV-a Iartă-mă! Iartă-mi cuvintele grăbite, privirile reci, respirația obosită. Nu sunt ale mele! Sunt ale neodihnei care mă locuiește, ale întrebărilor fără răspuns, ale durerilor ce-și înăbușă strigătul. Până azi, viața mea a fost masca încercării de a mă apăra. - De cine? vei întreba
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
fără ochi, fără picioare, în viața ce suflă din greu ca un viscol în turbare, dogorind, totodată, ca ger sticlos și ca foc mai sprințar decât trupul de fată. toate-s acolo din plin, rânduite după tipic, viața își ascute grăbită ghearele, pe ciosvârta aceea de nimic. balsamul luminii degetele luminii arpegiază pe pielea copilului scurte, incandescente cântece vrăjite, incantații străvechi, madrigaluri abia îngânate, ce sună ca ambra, ca mierea, ca steaua polară, când frigul se preschimbă în albastre lumini. beție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
expansiune de linii și de accente cromatice. Însă performanța sa nu stă nici în generozitatea memoriei și nici în capacitatea prefigurării. Ea se regăsește,în primul rînd, în reflexivitatea sa analitică. Nu ,,alegorii manieriste relativ simple" face Arcimboldo, cum prea grăbit afirmă Hocke, și nici nu realizeză ,,tablouri metonimice" cum spune Mario Praz. Demersul său nu este unul strict declamativ, al unui alegorist sau al unui retor, ci unul reflexiv și hermeneutic. El operează, concomitent, o decriptare a realului și o
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
Radford apărută cu un an înainte, capodopera lui Gilliam, Brazil (1985), se apropie cel mai mult de lumea lui Kafka, așa cum scriitorul și-a imaginat-o pentru noi înainte ca ea să înceapă cu adevărat în secolul XX în aplauzele grăbite ale spectatorilor inconștienți. L-am revăzut de mai multe ori cu același sentiment straniu de familiaritate, de déja-vu. Deși distopic, filmul îmi evoca o lume cunoscută, nu prin decorurile surrealiste sau intrigă, ci prin atmosferă, printr-un fel de parfum
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
ritm al narațiunii și o coerență a ei. Furturi și cafturi, partide de box în ring și în afara lui, episoade din armată și din alte colonii penitenciare (unitatea din Moșneni, cărămidăria Viezuroaia, Policolorul, 23 August), amoruri pour toujours și acuplări grăbite, gâfâite, înfometări progresive și câtuși de puțin voite, îndestulări porcine, cu specularea unor momente favorabile, o curvă, Bica șchioapa, cu un picior de lemn pe care mai bine de patruzeci de soldați își pun semnăturile, și o artistă de circ
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
pătrundere umană în ariditățile istorice, o aceeași prefacere a documentului sec într-o plăcută machetă cu trei dimensiuni. Și, mă hazardez să cred de pe acum, un succes de public destul de apropiat. Dincolo de acestea la un loc și în ciuda eventualelor impresii grăbite, În }ara Miticilor este o excelentă carte de critică literară. Soft, desigur, așa cum și Prejudecăți literare era. Fără a se complica în infinite note de subsol sau în teorii schematice, fără a face din contestație un blazon personal, Ioana Pârvulescu
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
zărindu-te poate în cristalul vreunei vitrine, să-ți spui din mers: ŤSînt un călător, să privesc drept înainte!ť". Dincolo de oboseală e curiozitate, care speră. Orașul mare e locuit. Parizienii sînt al doilea medalion. Oameni mai mult alerți decît grăbiți avînd, în tot ce fac, o ușurință a lunecării. În amoruri, în călătorii, în plimbări. Petice de libertate pe care vălmășagul lumii le ocolește. Pe urmă muzeele, casele locuirii istorice. Luvru, Carnavalet, Cluny. Și altele, enumerate la plural: Muzee. Musée
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
curând, răsfoind un săptămânal cultural pe care de obicei îl citesc cu plăcere, mi-a atras atenția o sintagmă dintr-un titlu ("festival internațional de literaratură") și un supratitlu ("Cel mai important eveniment literar din ultimii ani"). La prima vedere, grăbit, am crezut că e un articol consacrat Festivalului "Zile și nopți de literatură", organizat de Uniunea Scriitorilor la Neptun și mi-am zis că e prea mult să spui "cel mai important eveniment literar din ultimii ani" chiar și despre
"Zile și nopți de literatură" la Neptun Scurt preambul by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/9576_a_10901]
-
idee generoasă, aplicabilă în contexte variate. Vibrația ideilor face din Vasile Băncilă un scriitor și totodată un gânditor de anvergură, chiar dacă tonul său, lipsit de clin d'oeuil-ul șugubăț și "superior" din zilele noastre, nu se mai potrivește cu pragmatismul grăbit și lipsit de scrupule în care trăim. Vasile Băncilă este cu siguranță antipatic unor intelectuali de azi din domeniul umanioarelor care privesc tradiția proprie, cu tot ceea ce presupune acest vast și cuprinzător concept, drept ceva prăfuit și bun de aruncat
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
sufletește și moralmente de sentimentele femeii pentru familia și micro-comunitatea ei. Intră acum în scenă, pe lângă femeia-ricșă, femeia-locomotivă: "Deseori, mă sculam la ora 4 pentru a corecta lucrările pentru care nu aveam timp ziua. Dimineața duceam copiii la grădiniță. Fiind grăbită, îi luam de mână, să meargă mai repede. De multe ori, ajungeam să arăt ca o locomotivă, trăgând după mine mai mulți copii, care se țineau de mână cu copiii mei." (p. 116). În textul Sandei Cordoș redescoperim deliciile vieții
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
din jurul porumbelului asaltat.// Tresar dimensiuni între odihnă și mișcare./ O mână ar vrea să scrie, cealaltă întârzie/ sedentară, sprijinită de îndoielnic alb.// Un picior alintă epiderma covorului zburător.// Primăvară./ Verde întinat de relicvele evacuate de vânt.// Așteptare." Adaug cu mâhnire. Grăbită e viața artistului dar și insuportabil de leneșă, îndelungă și de atâtea ori mortală așteptarea artistului între semenii săi prinși cu folos și fără folos real cu viețile și așteptările lor! (Filip Köllö).
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
care au devenit transparenți și gelatinoși din pricina miturilor securizante la adăpostul cărora fac cele mai mari prostii fără teama că vor fi sancționați, o transformă subit într-un fel de cap limpede al existenței de fiecare zi, într-un cenzor grăbit și melancolic al erorilor de sintaxă socială care pun într-o gravă criză morfologia comunitară însăși, singularizînd-o moral pînă la pragul de sus al anxietății. Poezia ei, poezia unui om vulnerabil și condamnat la singurătate, mai ales atunci cînd se
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
cir-cu-la-ție, pen-tru că mul-ți-mea ie-și-tă de la ce-re-mo-nie să aibă unde să stea, mul-țu-mi-tă de sine, aș-tep-tân-du-i pe proas-pe-ții absolvenți să predea ro-be-le în școala și să-și ia la re-ve-de-re pen-tru ul-ti-ma oară. Ames-te-cân-du-se în mul-ți-me, de-loc grăbit să se în-toar-că aca-să și să în-frun-te în-ce-pu-tul unei veri pe care o va pe-tre-ce alături de soția lui și îmbufnat în urmă schim-bu-lui de re-plici cu Car-rie Mac-ken-zie, care i-a lăsat impresia că a rămas pe din-afa-ră în-tr-o so-cie-ta-te
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
Atât mi-a trebuit, am mare Încredere În tine și află că te voi iubi și dincolo ... Unde trăiește? Nu mai trăiește, a murit după o săptămână de la sosirea mea, lăsându-mă cu certitudinea și cu durerea că eu iam grăbit sfârșitul! Acum mă ocup de firmă, unchiul meu mă ajută, singură nu aș fi putut face față! Dar, gata! Ai aflat ce era mai important despre mine, restul Îl știi! Ce program ai pe astă seară, dacă vrei putem merge
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
opt fără un sfert, Victor aștepta cu Înfrigurare pe d-ra asistentă Sorina, Întrebându se dacă lucrează dimineață sau după-masă. Când mai erau șapte minute, Victor o zări coborând dintr-o Dacie roșie. O abordă imediat: D-ră Sorina, știu că sunteți grăbită dar aș vrea să stăm un minut de vorbă. Se poate? A, sunteți domnul Popa, binefăcătorul nostru! Doamne, cât mă bucur să vă revăd. Te pot ajuta cu ceva, ești bolnav, sau doamna mata este bolnavă?! Suntem bătrâni și bolnavi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ușă. Cu gentuța în mână, preotul urcă scările în urma ei - un meseriaș ducându-și uneltele. N-avea timp de pierdut; în zece minute era înapoi în hol și-și punea galoșii. Din colțul coridorului, Charlot îl văzu luându-și rămas-bun grăbit și oficial: — Dacă aveți nevoie de mine, chemați-mă, dar să nu uitați, Mademoiselle, că, deși vă stau la dispoziție, sunt de asemenea la dispoziția tuturor celor din Brinac. —N-ați vrea să-mi dați binecuvântarea, părinte? —Cum să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și făcută. Mâine ți-l aduce plocon. Abia aștept, Mitruță. Vezi de te pregătește pentru drum și duminică tragi o fugă pe la toți, cum ți-am spus. Să n-ai nici o grijă moș Dumitre - a răspuns Mitruță, ieșind pe poartă grăbit și oleacă mai vesel. Intr-adevăr, o nespusă bucurie i se citea pe chip. Asta se vedea și din felul de a păși. Călca apăsat, gospodărește, și privea drept înainte. Nu mai căuta ziua de ieri în colbul drumului, cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și bătute-n ținte la vreo intrare de dugheană. Ei, cine poate ști? Gata, ia hai la drum, că ne-apucă noaptea acuși. ONOFREI (din culise, pe zgomot de car mergând): Ho, ho afurisitule! La deal nu te-arătai așa grăbit. Acu' ți-a cășunat să scaperi, pe mal de râpă, numai ca să-mi scoți mie sufletul. Dracu' m-a pus să iau asemenea șopron pe roți, de nu-l pot stăpâni... DĂNILĂ (se uită, se miră): Ehe-he... iaca minune, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
boii, să nu prăpădesc de pomană vremea; pun toporul pe fag și-ndată-i gata. Ia hai! (iese spre dreapta, se aud lovituri de topor, un pârâit puternic, zgomot de copac tăiat și de car sfărâmat, apoi liniște. Dănilă intră grăbit, cu toporul în mână. Privește spre dreapta, cam speriat) Hait, c-am făcut-o fiartă! Bre, fagul naibii, parcă nu era chiar așa de mare; iaca, a sfărâmat carul și-a ucis și boii! Alei, Dănilă, iaca l-ai aranjat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]