30,182 matches
-
cunoscuți, în valoarea lor creatoare. Pe Oamenii Mari, cei care au rămas modelele neamului îi numea „Înțelepții secreți ai nației”: „Școala lor era altundeva. Ei erau ca Socrate «pe uliță», în biblioteci, la Academie, într-o Academie care avea marile grădini de Lyceum; așa îmi apar acum, din perspectiva memoriei care transfigurează și explică, marile grădini în care îi întâlneam... Și am încredințare ca trăim într-o lume ce ne vorbește în fiecare clipă... într-un orizont al tainei, unde tot
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
numea „Înțelepții secreți ai nației”: „Școala lor era altundeva. Ei erau ca Socrate «pe uliță», în biblioteci, la Academie, într-o Academie care avea marile grădini de Lyceum; așa îmi apar acum, din perspectiva memoriei care transfigurează și explică, marile grădini în care îi întâlneam... Și am încredințare ca trăim într-o lume ce ne vorbește în fiecare clipă... într-un orizont al tainei, unde tot ceea ce este vizibil poate să ascundă și o altă realitate, cu sensurile ei indistincte și
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
O nouă viață și un nou surâs înflori pe chipurile cetățenilor, urmașii locuitorilor de acum câteva sute de ani care au luptat și apărat cu sângele lor acest ținut fermecător! Probabil, în aceste momente, principii Valdești și căpitanii zâmbesc din Grădinile Raiului mulțumiți de realizările urmașilor lor!” Două timpuri legate între ele de un ținut, o comoară blestemată și... spun eu, un condei. Condeiul lui Ion Nălbitoru, care s-a mișcat cu măiestrie pe hârtie în timp ce a descris ținuturile legendare, transformând
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
O nouă viață și un nou surâs înflori pe chipurile cetățenilor, urmașii locuitorilor de acum câteva sute de ani care au luptat și apărat cu sângele lor acest ținut fermecător!Probabil, în aceste momente, principii Valdești și căpitanii zâmbesc din Grădinile Raiului mulțumiți de realizările urmașilor lor!” Două timpuri legate între ele de un ținut, o comoară blestemată și... spun eu, un condei. Condeiul lui Ion Nălbitoru, care s-a mișcat cu măiestrie pe hârtie în timp ce a descris ținuturile legendare, transformând
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
au fost câștigate două partide dintr-o dată. Notez că BNR nu s-a limitat la avertismente publice. Și nici la câteva decizii. A fost elaborată o strategie în contrapartidă. La o strategie bugetară prociclică (de tipul irosești apă să uzi grădina în timp ce DUMNEZEU îți dă ploaie) BNR și-a asumat o strategie anticiclică, (practic a tăiat apa de la stropitori lăsând ploaia să-și facă treaba) promovând o politică monetară care nu mai lăsa loc pentru relaxări. Având însă grijă nici să
De ce evit polemicile by https://republica.ro/de-ce-evit-polemicile [Corola-blog/BlogPost/338437_a_339766]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SĂRUTÂND GURA TIMPULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului adoarme deșertul cu oazele-n gât, luna visează dorul de iarbă, o magnolie răsărită în grădina supliciilor tremură de sete. sunt tot mai lungi pustiurile prin care umblu, cineva se uită pe geam în anii mei, e umbra care mă caută și nu mă găsește. cu flautul spart mă-ntorc către ea și ascult amurgul ca
SĂRUTÂND GURA TIMPULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarutand_gura_timpului_ion_ionescu_bucovu_1385047218.html [Corola-blog/BlogPost/347272_a_348601]
-
reîntâlnirile-i cinematografice. Care este cea mai mare plăcere a ambasadorului cultural al SFR, atunci când vine la Iași? Să-mi văd prietenii ieșeni la cinema, dar și la o cafea vintage, ori la barul meu preferat - Underground! Să merg la Grădina Botanică (pe care abia am descoperit-o cu expoziția de crizanteme), la muzee (Kogălniceanu m-a topit), la spectacole (când apuc, printre picături), în vizite, la o dulceață, ca-n Ionel Teodoreanu. Simțiți că prin organizarea unui astfel de festival
Irina – Margareta Nistor by http://www.zilesinopti.ro/articole/15181/interviu-irina-margareta-nistor [Corola-blog/BlogPost/99550_a_100842]
-
singur acasă în timp ce ea trebuia să alerge fie la treburile câmpului, fie după cumpărături iar el, Rică, își făcea de lucru cu mașinuțele, mai buchisea câte o slovă două pe niște abecedare vechi sau sărea șotronul de unul singur în grădină. Tot așa îl rugase mama și astăzi să nu plece de acasă, că ea se duce numai în satul vecin să aranjeze cu un unchi măcinatul porumbului și apoi se întoarce repede iar dacă el este cuminte și nu mai
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
porumbului și apoi se întoarce repede iar dacă el este cuminte și nu mai strică nimic, o să-i aducă o carte cu povești, cu zâne, cu feți-frumoși și cu zmei. Numai că după ce a plecat mama, Rică a ieșit din grădină și tot țopăind în stânga și în dreapta, s-a pomenit alergând un fluture mare și cu aripile colorate, așa cum nu mai văzuse nici unul până atunci. Și nici una, nici două, cum casa lor era așezată chiar la marginea pădurii, s-a pierdut
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
Jurnalul acesta cu tine este despre mine” - spune autoarea. “Anvergura sufletului uman atinge cea mai profundă vulnerabilitate” - spunea Marina Constantinescu în emisiunea ei, al cărei invitat era actorul Valer Dellakeza. Lucăcești, spațiul de grație, spațiul de meditație, Hiperboreea, amintirea paradisului. Grădina raiului, matricea spirituală, vacanța. Cuibul de cuci. Peste care autoarea zboară, zboară, face rotocoale și când obosește, se așează. Aici, poeta își are, “pontonul”, “stabilimentul”. Aici citește, visează, scrie, plânge, iubește. Aici și pretutindeni, pentru că spațiul acesta se extinde uneori
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
de alta cu hanuri vestite, cu case vechi din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau în mâlul lor broaștele, care orăcăiau liniștite sub cupola alburie a cerului ca
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
isprăvniciei, cu un „ho!” atât de puternic încât Ana tresări din gândurile sale cu întrebarea: „Am ajuns doică?” În fața lor, o clădire cu etaj, din piatră masivă, cu ornamente florale din marmură albă, la arcadele ferestrelor, prinsă în cercul unei grădini de flori, se prezenta maiestuoasă, dar nu atât de primitoare. Două uși din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le atrase atenția: - Jupâniță, sunteți așteptată. - Eu!?, se miră Ana
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
găsești pe cineva, care să plece în căutarea fiului dumitale anunță-mă. Te voi ajuta. Ești liber și te rog să ai grijă de administrarea acestui oraș. - Am înțeles Măria-Ta și mulțumesc bunăvoinței tale. Maiestuos, palatul se întindea cu grădinile sale, între cele două coturi ale vechiului traseu al Dâmboviței, înălțat cu totul din piatră, cu scara mare de la intrare îmbrăcată în marmură. Sălile erau mari, boltite, cu pereții îmbrăcați, parte în catifea, parte cu picturi reprezentând scene religioase. Cum
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
prin care cerea restituirea averii rămase în Transilvania, de la Jupân Manu, Doamna Maria, soția răposatului domn, nu primise niciun răspuns. Foarte aproape de palat se aflau și casele preotului din Sinope, om de încredere al noilor principi, ce mărgineau orașul. Apoi grădinile negustorului Nicolae Caraiani, ce avea legături strânse cu Veneția, de unde aducea mătăsuri, atlazul roșu și pe a cărui mamă și-o înmormântase cu mare fast la biserica Stelei, alcătuiau frumusețile arhitecturale ale orașului. Palatul era înconjurat la răsărit de o
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
pod pe prispă!... V. BINE A ZIS EL, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. Mă liniștisem parcă... imitam natura atât de perfect încât am căzut din ochiul drept pe o geană de rouă în grădina unui pom rupt în două. Apoi s-a risipit bucuria în valuri de flori, iar uimirea, se împrăștia pe goluri de gheață în care am rostogolit o paiață. Bine, a zis el! Sau bine a zis el, a zis el
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
de vânt, și mult, tu, clipă te spargi în hora ispită în deșteptări de rouă pe ochiul din care plouă. Citește mai mult Mă liniștisem parcă...imitam natura atât de perfectîncât am căzut din ochiul dreptpe o geană de rouăîn grădina unui pom rupt în două.Apoi s-a risipit bucuriaîn valuri de flori, iar uimirea,se împrăștia pe goluri de gheațăîn care am rostogolit o paiață.Bine, a zis el! Sau bine a zis el,a zis el bine când
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
tot pe albumul „Mândrii-s bacăuanii mei”. Într-un alt album se regăsesc versurile: „Doamne, iert, c-așa spui Tu,/ Da’ mă doare sufletu’/ Că cine știi mă opresc/ Fata să nu mi-o iubesc,/ Mi-o făcut gard la grădină/ Să n-o mai văd cân’ suspină!/ Oi rupe scânduri din gard/ Și la ea tot merg cu drag!”/ Pesemne e un cântec ce vorbește despre frământările tale de mamă, prin care ai trecut! Este interesantă alcătuirea textelor acestor cântece
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
lui nea Mitică este o oază de liniște rătăcită în forfota orașului, o casă spațioasă, fără pretenții exuberante, dar cu mult gust și foarte primitoare, caldă, din pereții căreia parcă răzbate mirosul cernelii și aroma dulce a amintirilor, cu o grădină plină cu flori, cu terasa de unde adesea distinsul meu prieten își admiră florile - toate semănate și îngrijite cu dragoste, de mâna sa. De multe ori mă așteaptă cu ușa larg deschisă și știu atunci că îl voi găsi în camera
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
la mare căutare și, după cum observasem, nu numai ăia care făceau cucurigu după găini. În rest, populația îmbătrînea și din cînd în cînd mă invita pe la el cîte un moș doborît de pustietatea din sufletul lui și îmi arăta mîndru grădina și livada, grajdul vacii și vițelul, oile și găinile și curcile și căruța, pentru că nu mai avea cal, el era bătrîn, cine să-l mai înhame?! Beciul doldora de mere, butoiul cu vin catifelat, care te aromea cu tainele lui
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_55_56_ioan_lila_1341239681.html [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
un alt fapt, legat tot de calea ferată, care, chiar și după ani și ani, stârnea zâmbete ironice, dar care era reală sută la sută: la apariția primei locomotive, oamenii care munceau pe bucățile de pământ de pe malul Oltului, la Grădini, la Repeguș, la Cânșor, în Luncă, s-au speriat așa de tare, încât și-au aruncat din mâini uneltele și au fugit îngroziți, ca să se ascundă de „balaurul care șuiera și scotea fum pă nări” - și așa s-a întâmplat
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
acesta devine obligatoriu pentru ființa în sine, se permanentizează și este vizibil din toate unghiurile posibile. Consecvența acționează ca primă lege existențială a fizicii, metafizicii, extrafizicii, metarmofizicii, intrafizicii... „Dacă ai dorință, deschide fereastra,/ Privește câmpul care a devenit mireasă,/ Citește grădina ta, mult colorată,/ Fiindcă florile s-au deschis și pentru tine!// Drina cea Albă călătorește neîncetat,/ Sunetele valurilor lăcrimează ca pianul,/ Peste Podul cel Sfânt trec toate culorile./ Norii albi ating vârfurile lui Pashtrik,/ Aducându-ne adiere și respirație.// Această
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468343107.html [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
Hieratic XXXII de David Sofianis reeditare 28.06.2015 A.D. Tainica sămânță Apucă-te copile de flori și frumusețe alungă-ți mohorârea și nepoftite cețe cadelnița iubirii aprinde-o într-o floare și fii ca o petulă de tainică strigare grădina nemuririi te-așteaptă fedeleș legată de-a ta ființă în veci să te petreci îmbrătișează-ți soarta cu floarea crucii roze și fă din frunze gânduri și din petale buze vorbește cu parfumul miresmelor depline deschide-ți cerul inimi și fă
POEM HIERATIC XXXII TAINICA SĂMÂNŢĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1435499830.html [Corola-blog/BlogPost/381188_a_382517]
-
și le pune într-o altă pungă și apoi le închide în diplomat. Își curăță satisfăcut unghiile. În acest timp secretara a deschis radioul. Fond muzical discret, muzică populară. Dar ceva cu totul nepotrivit cum ar fi de pildă „În grădina lui Ion”. Pentru evitarea monotoniei pot veni doi funcționari la intervale determinate, doritori să intre la director dar secretara le arată inflexibilă panoul cu PAUZA DE MASĂ! și aceștia se retrag. De câteva ori secretara a încercat să privească printr-
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pauza_de_masa.html [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
mei autori români. Așa am început să-mi pun sufletul pe hârtie (cum îmi place mie să spun) fie în versuri, fie în proza. Din 2011 m-am mutat pe langă Brăila, din dragoste de Dunăre și de salcâmi. În grădina mea cu trestii și papura scriu și pictez când inspirația îmi dă târcoale...” (George Rocă - Rexlibiris Media Group) Referință Bibliografica: Mihaela NEACȘU - NU POT SĂ PLEC (POEME) / Mihaela Neacșu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1238, Anul IV, 22 mai
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_1400786260.html [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
Acasă > Poezie > Cântec > FARMEC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Farmec În grădina mea se adună Zânele în nopți cu luna Și se prind de mâini încet Lin săltând în menuet. Eu cuprins de nerăbdare Stau cu umbră în așteptare, Închid ochii, deschid ochii, În vârtejul alb de rochii. Mai apoi din ferie
FARMEC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Farmec.html [Corola-blog/BlogPost/356812_a_358141]