4,781 matches
-
Teo vorbindu-mi și despre Mallarmé, care le spunea ucenicilor săi îmbătați de poezie, să lase poezia,... pentru că Muzica este, dintre toate vorbirile umane, Vorbirea la apogeu! Plus Rilke cu al său: Tu, Muzică, suflu al statuilor, tu, grai, unde graiuri sfârșesc.
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
secțiunile lor - protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata - iubiți și pețitori, despre curtea feudală, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec. Cât de înrădăcinate sunt în memoria populară stau mărturie și ample colecții apărute după 1990: Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională (1995), Traian Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș) (1997), Ioan Bocșa, coordonator, 1484 colinde cu text și melodie (I-II, 1999), Iosif Herțea, Colinde românești, antologie și tipologie muzicală
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
tot ce poartă pecetea unică a unui artist genial. Dar despre om, Neculce mai zice un lucru, numaidecât, citându-l pe Miron Costin, și, în felul acesta, pe o singură pagină, limba română produce un certificat, concurent cu al tuturor graiurilor importante ale culturii universale, din care, din cele mai vechi timpuri, se pot cita cuvinte, fraze memorabile... Punând pe hârtie vorba lui Miron Costin, privind harul narativ al omului, cronicarul adaugă imediat ce zicea bătrânul logofăt, patriarhul decapitat al literaturii noastre
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
furtuna aia de țipete și mugete teribilă ca însăși realitatea faptului că toți eram niște animale acolo-n țarcul ăla cu pământ bătătorit pe jos, niște animale de rase sau specii diferite care-n așteptarea tainului bâjbâiam îndârjiți după un grai comun tinzând să se confunde cu sfâșierea de mamă a mutei." (pp. 163-164). Nimic, chiar nimic de adăugat.
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
unde al doilea element e foarte probabil țigănescul baht "noroc", care a dat în română baftă). Se pare că etimologia e justificată de comparația cu rădăcini din dialectele indiene. Termenul este așadar țigănesc, probabil cu o circulație mai redusă în graiurile de la noi, dar suficientă pentru a pătrunde în română și a pentru a fi utilizat tot mai des, din nevoia de expresivitate, în limbajul familiar-argotic actual.
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
Magdalena Vulpe a susținut ideea că sintaxa populară a relativului nu trebuie văzută ca o eroare regretabilă a "vorbirii neîngrijite", ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
cazul altora - un nesfîrșit monolog raportat la propria persoană, propriul buric, cum s-ar zice. Monologul la care mă refer se poate desfășura telefonic (de către cei cărora nu le pasă de timpul irosit și de costul conversației) sau prin viu grai; el poate privi evenimente autobiografice din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat (uneori distorsionate de trecerea anilor), nu numai avuabile, ci și de natură să dezvăluie sau să arunce un puternic fascicol de lumină asupra unor însușiri personale ieșite
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
Sunt făcute din lână și împodobite cu mărgele. La gât se poartă “partă” făcută din mărgele de diferite culori înșirate pe ață. De asemenea, se mai poartă salba din bani ,argint și mărgele. Imagineade sus reprezintă port popular -inceputul secoluluiXX. GRAIUL BĂNĂȚEAN Folosită încă din prima jumătate a veacului trecut, noțiunea de limbă literară a fost înțeleasă vreme îndelungată în accepții diferite.Astfel în funcție de zona în care trăim folosim fie limba populară sau limba literară.Limba populară este vorbită mai ales
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
au fost înzestrați cu inspirație divină și cu voință puternică. Idei Multe idei de mare valoare rămân nefructificate datorită incapacității autorului lor de a le transpune în opere. Drum Drumul de la idee până la înfăptuirea ei este uneori lung și anevoios. Grai Rotund îmi este graiul cel dulce și sublim în care îmi exprim simțămintele și gândurile. Scriitor Scriitorul renaște și redefinește lumea prin propria sa viziune artistică. Scrierea cărții Scrierea unei cărți este un proces comparabil cu chinurile facerii, cu deosebirea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
inspirație divină și cu voință puternică. Idei Multe idei de mare valoare rămân nefructificate datorită incapacității autorului lor de a le transpune în opere. Drum Drumul de la idee până la înfăptuirea ei este uneori lung și anevoios. Grai Rotund îmi este graiul cel dulce și sublim în care îmi exprim simțămintele și gândurile. Scriitor Scriitorul renaște și redefinește lumea prin propria sa viziune artistică. Scrierea cărții Scrierea unei cărți este un proces comparabil cu chinurile facerii, cu deosebirea că în cazul creației
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
pe un sfânt legământ. Azi... Încredere E trist și grav că în zilele noastre nu mai poți avea încredere decât în tine. Discuție Într-o discuție contradictorie dreptatea trebuie susținută cu argumente, nu cu stridența vocii sau cu violențe fizice. Grai Dintotdeauna graiul faptelor a fost și este mai convingător decât cel al cuvintelor. Însoțire Este bine să te însoțești cu persoane zgârcite la vorbe și darnice la fapte. Viață Bogăție Sărăcie Soartă Bogăție Mai prețioasă decât averea materială a omului
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
sfânt legământ. Azi... Încredere E trist și grav că în zilele noastre nu mai poți avea încredere decât în tine. Discuție Într-o discuție contradictorie dreptatea trebuie susținută cu argumente, nu cu stridența vocii sau cu violențe fizice. Grai Dintotdeauna graiul faptelor a fost și este mai convingător decât cel al cuvintelor. Însoțire Este bine să te însoțești cu persoane zgârcite la vorbe și darnice la fapte. Viață Bogăție Sărăcie Soartă Bogăție Mai prețioasă decât averea materială a omului este bogăția
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și prețuit-o cel mai bine. În Sicilia avea fața luminată ca de soare, chiar și când era înnorat, și explica fără osteneală suprapunerea surprinzătoare de civilizații, varietatea monumentelor, expansiunea naturii și subtilitățile dialectului/dialectelor locale, cu similitudini neașteptate cu graiurile românești. A impresionat-o nu demult un premiu oferit de orașul Siracusa, prin care i se recunoștea și calitatea de fiică a locului, de siciliancă faimoasă. Au prețuit-o peste măsură studenții ei udinezi, care veneau s-o asculte în
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
tot cu puțin înainte de a trece dincolo, lucra cu aceeași pasiune și dorință de a fi de folos: corecta lucrări, făcea subiecte de examen, îndrepta texte ale colegilor ei români, redacta studii despre limba și cultura română. Am rămas fără grai când Enzo, într-o zi de la finele lui mai, după un nou consult medical, mi-a spus că "Teresa a decis să ne lase"! Am sunat-o și, cu vocea ostenită, dar fermă, mi-a spus că e o slăbiciune
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
răstimpuri, ispita de-a "citi" o carte într-o limbă pe care n-o vorbesc, am ieșit din anticariatele dese ale Budapestei fără s-ascult de ea. Așa că păstrez doar o poză, cu volume avînd pe cotor cuvinte dintr-un grai îndepărtat, stivuite frumos pe rafturi. O altă ispită, istoric-nostalgică, a cîștigat. Aceea a întoarcerii, spre învățătură sau numai de plăcere, către viețile oamenilor cu care, prin care și pentru urmașii urmașilor cărora s-a făcut România modernă. Ministrul ei de
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
totului individual - islamul rigorist laba hoțomanului taie, sub alte latitudini se smulge limba sperjurului sau ochiul pînditorului și se scurtează apendicele nasului pretendentului la coroană". Locul nașterii: "Ťinsulať ubucovineană a Căjvănii", topos izolat, ai cărui locuitori descind din Ardeal, neutilizînd graiul local și posedînd o acută simțire a singularizării. O enclavă a trecutului păstrător de sine, îndîrjit într-o supraviețuire în răspăr cu contextul "socialismului atotbiruitor". Indicele ridicat al neșcolarizării, rezerva față de "revoluția tehnico-științifică", atașamentul față de vechile meserii și practici, receptivitatea
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că asemenea nume "vădesc puterea de caracterizare și plasticitate fără seamăn a graiului românesc". în 1907, o serie de condeie celebre au făcut aprecieri care se rețin despre opera celui decedat. Nicolae Iorga a scris: "Astăzi nu se poate încerca pătrunderea științifică în sufletul acestui neam fără întrebuințarea integrală a trebuincioaselor cărți pe
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
din limba mea maternă într-o altă limbă, din română în sârbă. De altfel, traducerile nu se fac dintr-o limbă într-alta, ci dintr-o cultură într-alta. De aceea mă întreb mereu cum se traduce vorbirea Carpaților în graiul muntelui Kopaonik. Ca să fac acest lucru, sunt nevoit să uit limba maternă (ceea ce e totuși imposibil), dar imposibil ar fi s-o facă altul. Există situații când cuvintele se amestecă și se confundă între ele. Și care e atunci soluția
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
Isus și Fecioara Maria" devin: "Așa fără păcat este rufăria/ }esută la fabrică de fruntașa Maria". Marcel Duță a arătat toate aceste prefaceri, care produc stupefacție, în prima ediție integrală după manuscrise a poeziei călinesciene, Lauda lucrurilor. Poezii 1927-1965, Editura "Grai și Suflet - Cultura Națională", 1992. Concluzia vine de la sine în privința ultimei voințe a autorului. Romanele lui G. Călinescu trebuie reeditate de acum încolo după textul ediției critice din 2004 a lui Nicolae Mecu, realizată cu maximum de profesionalism. În nota
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
o asumă de bună voie și nesilit de nimeni creatorul de frumos? Nu s-ar fi putut face trimitere - ca să dăm argumentației o tentă mai concretă la versurile lui Arghezi din Testament - text îndeobște cunoscut de către mai toți elevii: "Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite/ Și leagăne urmașilor stăpâni./ Și, frământate mii de săptămâni, (s.n.)/ Le-am prefăcut în versuri și-n icoane"? Sau la alte asemenea mărturii - e drept, mai puțin cunoscute elevilor: "Ah
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
pentru Degeaba-Împărat, tot megieș al nostru, acest Fudul-Voievod și bine o vei duce lângă dânsul, fata mea. Să se scrie deci carte și către aceștia, cum că așteptăm bucuroși pețitorii. Iară acolo să se arate, dar tot numai prin viu grai, ca și dincolo, că domnița Dana va primi de la noi, asemenea surorii ei mai mari, harabalele cu bulendre și cârmâzuri, precum și a doua jumătate din împărăția mea. Cartea și vorbele tot al treilea sfetnic al nostru le va duce, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
răbdare. La început, vei sta ceva mai departe de mine, uite-așa, ca acum. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti niciun cuvânt. Când n-ai încredere în cineva, sau când nu-l cunoști îndeajuns, graiul poate deveni izvor de neînțelegeri. Dar, pe zi ce trece, vei putea să te așezi din ce în ce mai aproape de mine... MICUL PRINȚ: Da, înțeleg... VULPEA: Și acum, pe mâine! MICUL PRINȚ: Pe mâine! (Își fac un semn de prietenie și pleacă. Vulpea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la fel pentru toți oamenii. Pentru unii, cei care călătoresc, stelele sunt călăuze. Pentru alții sunt numai niște luminițe. Savanții văd în ele doar probleme. Pentru Afaceristul meu, erau bucăți de aur. Însă pentru dânșii toate stelele astea nu au grai. Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul... OMUL: Fă-mă să înțeleg. MICUL PRINȚ: E așa de simplu! (crește, abia simțit, un fond muzical) Noaptea, când te vei uita la cer, fiindcă eu voi locui pe una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de la poarta ei e soarele". Acum mătușa locuia în Dealul Prunilor, plecase cu mulți ani în urmă pe acel drum lung, fără întoarcere. În satul acela natura era generoasă, oamenii locului împrumutaseră parcă ceva din atributele naturii în portul și graiul lor. Totul conferea așezării un blazon ce putea rivaliza cu o adevărată stațiune climaterică. În primul rând, acest sat impresiona prin pădurile imense ce-l înconjurau și care începeau din spatele caselor, din creasta grădinilor și livezilor, și urcau pe dealuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]