5,667 matches
-
cu care vorbeau de ea. Mi-au spus că era poreclita „babă Cireașă” pentru că se înroșea ușor, dacă se emoționa, îi tremurau buzele și se îmbujora când le interpreta cărți, povestiri din programa și din lectură suplimentară și făcea că gramatică să fie o distracție, nu un chin. Era spirituală, făcea glume potrivite, îi antrena, făcea concurs între ei, un fel de cine știe câștiga, așa că participau cu plăcere la ore. De altfel, nu lasă corigenți, cei care promiteau sau mișcau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să nu aruncați apa după aia. Zeama verde care rămâne conține ce-i mai bun și e excelentă pentru supe și ficat. S-a întors și m-a examinat calmă, remarcând, fără să o arate, sandalele mele savant jerpelite și gramatica tibetană din coș. — Tocmai ies dintr-o relație odioasă, mi-a zis. Sunt depresivă, licantroapă, iau medicamente și nu mă bucură acum decât răutatea din mine. Stai departe și nu mai mesteca gumă când vorbești cu femei. Am tăcut amândoi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cuvintelor; aceasta este deseori asemănătoare cu vocea unuia din modelele preferate, în încercarea noastră de a corespunde idealului ales (sau proiectului de sine). De cele mai multe ori nu suntem conștienți de toate acestea; ceea ce nu ne oprește să fim așa. Din gramatica unei limbi răzbat semnele ierarhiilor valorice ale acelei nații; semn că stabilirea valorilor ține în bună măsură de problema Sensului. Muzica reprezintă un bun fundal pentru viața afectivă. Ea dă referințe trăirilor proprii (constituie o structură de orizont), le dezvăluie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ales în Occident. Până acum mă gândeam la partea socială și vedeam latura bună a acestei victorii. Cred însă că unele forme ale corectitudinii politice sunt foarte apropiate de cenzura comunistă, având caracter de ideologii. Spre exemplu, găsesc într-o gramatică a limbii engleze recomandarea de a nu mai utiliza sintagma "sexul slab" deoarece este uzată de prea multă utilizare (e drept, contextul era cel al evidențieri unor expresii ce au devenit ceea ce numim limbaj de lemn). Văd aici ideologia pătrunzând
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
limbii engleze recomandarea de a nu mai utiliza sintagma "sexul slab" deoarece este uzată de prea multă utilizare (e drept, contextul era cel al evidențieri unor expresii ce au devenit ceea ce numim limbaj de lemn). Văd aici ideologia pătrunzând în gramatică; semn că ideologia stăpânește căile prin care se poate acționa asupra minții cetățeanului; este o formă de atentat la sensul tare al libertății. Dorul față de forme de viață tradiționale, arhaice (ceea ce ar însemna esențiale, cele care constituie principii ale vieții
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
le pune la îndemâna Diavolului. Cred că într-un fel creștinii, prin rolul pe care-l acordă Bisericii pe Pământ, fac trecerea de la accentul pe Divinitate la cel pe societate. Observ că supunerea față de reguli (în cazul acesta față de cele ale Gramaticii) este atât de intensă încât ajungem să scriem Diavolul cu D mare, punându-l parcă pe picior de egalitate cu Divinitatea, când, conform logicii creștine, ar trebui să-l scriem cu cea mai mică literă posibilă. ٭ Istoria filosofiei (ce coincide
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de la Nadia Anghelescu am înțeles, la cursurile de sintaxă, să medităm asupra structurilor și simbolisticii acestei limbi. Mi-au rămas pentru totdeauna în minte proverbele analizate pentru construcția lor și nu de puține ori îmi susțin argumentația cu aceste proverbe. Gramatica, structurile lexicale, miturile legate de limba unor mari poeți, a unor comentatori și filozofi care, chiar dacă n-au fost etnici arabi, s-au revendicat de la cultura arabă, au pornit către înțelegerea mea la orele Nadiei. Termeni precum 'umma ("națiunea islamică
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
mai ales "vorbă de duh", "poantă", "glumă". O încercare de definire din partea unui vorbitor care mărturisește că a căutat inutil cuvântul în dicționar sună cam așa: "vorbă sau faptă hazlie, umorul pro-venind din stupiditatea exprimată"; "vorbă ștrengărească, al cărui conținut, gramatică/ortografie/ortoepie sau topică este intenționat greșită cu scopul de a ridiculiza" (mihai.matei.ro). intră frecvent în enumerări cvasi-sinonimice: "Bancuri, glume și-alte dume" (motor-zone.ro); "perle și dume" (forum.4tuning.ro). În dicționarul on-line 123urban.ro, cuvântul este
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
limbi străine nu e foarte profundă, atîta vreme cît rămîne doar în plan lexical. Numai că, o dată cu cuvintele, se împrumută și asocieri de sensuri, se calchiază structuri și combinații de cuvinte, astfel încît, prin acumulare, fenomenul are și efecte asupra gramaticii, deci a scheletului limbii. Cazul participiului ofertat e deocamdată destul de izolat, dar fixarea în limbă a structurii pe care o presupune ar putea reprezenta un precedent și, în timp, chiar un model pentru structuri asemănătoare. În destule situații, termenul apare
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
echivalentul offerte are un uz mai restrîns, religios. În momentul actual, e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
o pilă la tine, mi-o dă și mie?". Problema, semnalează Dan Grigore, membru al CNA, e mai gravă de-atât. Politețea e în criză, nuanța s-a pierdut și ea, în adresările ilimitat familiare. Rodica Zafiu a subliniat că gramatica nu ne-nvață să ne purtăm și nu scuză lipsa de reacție a celor interpelați cu un tu abuziv, însă o presiune continuă poate ajuta la cizelarea limbii, începând cu eliminarea neglijențelor, luptând cu comoditatea de-a nu deschide noile
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
școlar, chiar dacă oferta merge și spre zone limitrofe. Dincolo de manuale se află atlasele școlare, cărțile de istorie, colecțiile de povești, bibliografia școlară, literatura română și literatura universală, cărți de popularizare a medicinei, cursuri universitare, ghiduri de conversație în limbi moderne, gramatici pentru limba română și pentru limbile de circulație internațională, ghiduri de călătorie - adresate și altui public decât cel strict școlar. Pentru că am catalogul la îndemână, să exemplific. În colecția Clasici români - Bibliografie școlară au apărut până acum 53 de titluri
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
coruperea limbii trebuie diminuată pe cât posibil. Iar acest lucru se poate face nu dând prioritate studiului vocabularului - cum crede nestrămutat d-l profesor Theodor Hristea, pe motiv că în acest compartiment al limbii s-ar produce majoritatea greșelilor ci -, deopotrivă, gramaticii și nu în ultimul rând sintaxei. într-o vreme când logica formală e lovită de precaritate, Școala are datoria să-și învețe ucenicii (cu atât mai mult - sau în primul rând - pe cei din categoria jurnaliștilor, pentru că ei "deversează - iarăși
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
venerabile domn, cunoașteți slăbiciunea mea pentru stilul pe care-l practicați cu bun instinct. într-una din dăți mi-am exprimat îndoiala că dacă veți părăsi acest stil binecuvântat, și dacă vă veți pune la punct cu punctuația și cu gramatica, mare parte din farmecul oralității, care vă e propriu, se va duce, și cu el și originalitatea care v-a distins întotdeauna. Mai mult decât acestea nu știu să vă spun și nu știu cum să vă ajut altfel. Pentru că iată ce
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
profundă a produsului scriptural. Se aplică peste tot o grilă care reprezintă sistemul categorial al descrierii, ilustrat cel mai bine în proza românească din veacul al XIX-lea. Intră aici statutul peisajului, al portretului, dimensiunea spațială și temporală, obiectele. Impresionează gramatica descrierii în procedee ca enumerarea, elipsa, repetiția, timpurile verbale. Se vede aici competența autoarei, dovedită de altfel și în alte lucrări, bine cunoscute de specialiști și de studenți. La nivel lexico-semantic se tratează unitatea de bază a descrierii, numită pantonim
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
Rodica Zafiu Am prezentat săptămîna trecută cîteva cărți din secolul al XIX-lea care privesc limba română și pe care cei interesați le pot acum descărca direct din internet (adaug la lista precedentă încă una dintre vechile gramatici românești în latină, de găsit pe Google Book Search: Ioan Alexi, Grammatica daco-domana sive valachica, Viena, 1826). Un spațiu fascinant e Gallica, proiect găzduit de Biblioteca Națională a Franței (gallica.bnf.fr), ale cărui colecții virtuale se îmbogățesc văzînd cu
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este gramatica publicată în franceză și sub pseudonim transparent de Alecsandri: Grammaire de la langue roumaine, par V. Mircesco, précédée d'un aperçu historique par A. Ubicini, Paris, Maisonneuve et Cie, 1863. Partea propriu-zis gramaticală a cărții e destul de sumară și banală; mult
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
context muzical, fie o clasificare subtilă a materialității actului componistic, dictată de gradul de teatralitate al factorului sonor. Tentativele de repunere pe rol a oralității primordiale au totuși vagi șanse de izbîndă atîta vreme cît, spre deosebire de epocile arhaice, bazate pe gramatici comune, imuabile, muzicile conceptuale dezvoltă o permanentă escaladare a limbajelor particulare, insulare, nu de puține ori factice și perisabile. Mai mult, încărcate de anexe, în care se scufundă imperturbabil. Henry Flynt spunea că muzica de orientare conceptuală este în mod
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Singurele sfaturi utile sînt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sînt extrem de puține. Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experți este diluat de autori care sînt niște gazetari cu lexic și gramatică precare. Exprimarea e confuză, ambiguă, asezonată cu diminutive și fraze de umplutură. Ceea ce e jalnic și concomitent hazliu este că bietele cititoare care se adresează revistelor împrumută aceste șolticării stilistice. Ele nu doar strică limba, ci pervertesc sensul. În articole
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
Ea nu se substituie poemului, operei, ci i se alătură. Firește, în învățământ lucrurile stau oarecum altfel. Căci raportul față de copii este dublu. Întâi de toate, ei sunt "aruncați" într-un fel de teorie care a luat, din nefericire, locul gramaticii. În al doilea rând, apar injoncțiuni noi, precum creație, expresivitate: "scrieți, scrieți, exprimați-vă, dați-vă drumul, este la fel de important ca și dispozitivul narativ pe care îl învățați". Or, trebuie ca cele două să meargă împreună. Prin urmare, nu aș
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
clasă lui Săpăligă. Puriul din nou în corzile lui }ețe. Nici o speranță pentru Briliant! Eroul de la Kosice îl contrazice pe Il Luce! (exemple evident imaginare n. a.). Ce înțeleg? Nimic. Mai exact, aproape nimic, ca într-o limbă în care știu gramatica și nu posed lexicul. Mă pricep la fotbal ca oricare. Dar, pentru că nu îmi dedic energia nervoasă urmăririi blaturilor și mișmașurilor din fotbal, nu pot urmări limbajul cronicăresc din gazete, ba uneori nici comentariile de la televizor. Am altceva de făcut
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
Mitteleuropa. Revenind - cît de cît... - la specificul acestei rubrici, Trierul are politica de anticariat a mai tuturor orașelor occidentale. Anume, anticariatul nu este un depozit de cărți hărtănite, unde copii, părinți, profesori și bunici (era publicul-țintă al unui compendiu de gramatică de altădată) caută materialele trebuincioase la prețuri, cîteodată, întristător de mici. Nu. Anticariatele lor își țin rangul, sînt mici magazine specializate în carte de artă, în gravură, în volume legate în piele dintre războaie sau dinainte. Anticarii, niște domni în
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
Z.D.-B. - Toată lumea la maici, la Pitar Moș. Unde am fost și eu, după aceea. T. S. - O tradiție, în familie. Z.D.-B. - Da, o tradiție. T. S. - Ce învăța bunica acolo? Z.D.-B. - Franceza, germana, literaturile, gramatică și pian. T. S. - Deci un învățământ umanist și artistic. Z.D.-B. - Da. Este același pe care l-am făcut și eu ulterior, dar, bineînțeles, într-un chip mai modern. Pentru că atunci fetele se pregăteau pentru gospodărie. Noi ne
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Nu orice vorbitor de română poate preda româna ca limbă străină - și nu o poate face nici măcar orice absolvent al unei facultăți de litere, dacă nu se pregătește special în această direcție. Mirarea celor care nu înțelegeau, la apariția noii Gramatici a Academiei, de ce e nevoie de o descriere amănunțită a verbului românesc (de ce 10 sau 11 conjugări?) venea și din faptul că mulți nu încearcă să-și imagineze dificultățile pe care le întîmpină un non-român care învață româna. Desigur, discuțiile
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
călătoriei mele); "nu ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o pescrie" (C. Negruzzi, Cum am învățat românește) etc. Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului și marchează cazul acuzativ prin prepoziție ("Ac. pre carele / pre carea etc."). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]